Page 24 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 24
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 031 ® MIERCURI, 7 SEPTEMBRIE 1983
(Urmare din pag. 1) uoianrea, potrivit sarcinilor cuprinse în In continuare, Comitetul Politic Exe nii şi disciplinei în toate unităţile socia
proiectul de decret, pentru asigurarea cutiv a dezbătut şi aprobat proiectul dc liste. în acest sens, s-au făcut unele pre
a beneficiilor şi la repartizarea benefi oazei materiale, folosirea deplina a capa decret privind stimularea întreprinderilor cizări privind aplicarea prevederilor legii,
ciilor, precum şi pentru stimularea ex- cităţilor existente in fiecare unitate, des şi a oamenilor muncii în realizarea şi de potrivit cărora absenţele nemotivate, ca şi
pox'tului, prin mărirea cotelor de consti făşurarea ritmică a activităţii de produc păşirea producţiei pentru export. Prin concediile fără plată, acordate în condiţiile
tuire a fondurilor de premiere anuală ţie, investiţii şi export, reaiizarea şi li decret se stabilesc măsuri care să asigure prevăzute de lege, a căror durată însu
şi pentru realizări deosebite în cursul vrarea la termen, in condiţii de calitaţe. o mai mare cointeresare a întreprinde mată depăşeşte 30 de zile într-un an, se
anului. a producţiei, respectarea obligaţiilor con rilor, a oamenilor muncii în îndeplinirea scad din concediul de odihnă şi riu vor
Comitetul Politic Executiv a hotărît tractuale. S-a indicat, de asemenea, să planului la export, în realizarea de pro fi luate în considerare la calcularea vechi
ca, începînd de la X septembrie 1983, pînă se acţioneze cu toată responsabilitatea duse cu caracteristici tchnico-funcţionale mii în muncă şi a drepturilor de pensie.
la 1 august 1984, să se majoreze, în mod pentru aplicarea neabătută a principiilor superioare, competitive pe piaţa externă. Aprobind proiectele de decrete, Comite
eşalonai, retribuţiile tarifare ale tuturor noului mecanism economico-financiar, în în vederea stimulării suplimentare a tul Politic Executiv a cerut guvernului,
categoriilor de personal muncitor, în cadrarea strictă în nivelul costurilor pla oamenilor muncii în realizarea şi depăşi ministerelor, instituţiilor centrale, orga
medie cu 5,3 la sută, pe ramuri şi acti nificate, prin reducerea continuă a consu rea producţiei pentru export, cotele pe nelor de conducere colectivă ale unităţilor
vităţi. murilor materiale, valorificarea resurselor baza cărora se constituie fondul de socialiste, organizaţiilor de partid, sindica
refolosibile, înlocuirea tehnologiilor înve telor, tuturor organizaţiilor de masă şi
In cursul acestui an beneficiază de spo participare la beneficii vor fi mai mari
rirea retribuţiei : unităţile subordonate chite, gospodărirea judicioasă a mijloa la întreprinderile care realizează produc obşteşti să asigure ca prevederile acestor
ministerelor minelor, petrolului, geolo celor materiale şi băneşti încredinţate, ţie pentru export decît la cele cu produc acte normative să fie afişate în între
giei, energiei electrice — de la 1 sep astfel incit să se obţină rezultate finan ţie pentru piaţa internă. prinderi, larg dezbătute, spre a fi cunos
tembrie a.c.; unităţile subordonate Minis ciare cit mai bune, să se acopere inte Comitetul Politic Executiv a examinat cute şi însuşite temeinic de toate colecti
terului Industriei Metalurgice — de la gral cheltuielile din veniturile proprii, şi aprobat, de asemenea, proiectul de de vele de muncă. Fiecare om al muncii
1 octombrie a.c. ; unităţile subordonate să se realizeze şi să se depăşească renta cret privind retribuirea personalului mun trebuie să înţeleagă că aplicarea acestor
Ministerul Industriei Construcţiilor de bilitatea şi beneficiile planificate. citor din întreprinderile de comerţ exte măsuri, care au în vedere creşterea veni
Maşini şi Ministerului Industriei de Ma- Comitetul Politic Executiv a examinat rior şi compartimentele autorizate să efec turilor celor ce munc.esc, precum şi
şini-Unelte, Electrotehnică şi Electronică şi aprobat proiectul de decret privind tueze operaţiuni de comerţ exterior, pre cointeresarea lor tot mai puternică, este
— de la 1 noiembrie a.c. ; unităţile sub calcularea, eliberarea şi controlul utiliză cum şi din unităţile române ale reţelei strîns legată de realizarea, în cele mai
bune condiţii, a planului, la toţi indicato
rii fondului de retribuire.
ordonate Ministerului Industriei Chimice Potrivit decretului, fondul de retribuire externe de comercializare şi de service. rii.
— de la 1 decembrie a.c. In întreprin se planifică pe baza consumului de mano Aplicarea acestei forme de retribuire Comitetul Politic Executiv îşi exprimă
derile subordonate celorlalte ministere, peră pe fiecare produs şi se eliberează de va conduce la creşterea iniţiativei şi a convingerea că importantele măsuri de
majorarea retribuţiei se va aplica în bănci în limita fondului de retribuire răspunderii întreprinderilor in efectuarea creştere a veniturilor oamenilor muncii
mod eşalonat, pînă la 1 august 1984. calculat în funcţie de realizarea producţiei operaţiunilor de comerţ exterior, la sti şi ue îmbunătăţire a repartiţiei lor vor
Comitetul Politic Executiv a dezbătut fizice prevăzută în plan şi în contractele mularea sporirii exportului şi a eficien mobiliza şi mai puternic întregul perso
şi aprobat, totouată, proiectul de decret - încheiate, a producţiei-marfă vîndută şi ţei acestuia, la asigurarea din timp cu nal muncitor, în vederea îndeplinirii
privind aplicarea formei de retribuire în încasată, în strînsă corelare cu creşterea contracte a întregului plan de export, integrale a sarcinilor de plan pe anul
acord global şi altor forme de retribuire productivităţii muncii, a planului şi con la diversificarea activităţii pe pieţele ex 1983 şi pe întregul cincinal, a sporirii
specifice unor ramuri sau activităţi. S-a tractelor de export sau altor indicafori terne, la exercitarea unui control perma exportului, ridicării calităţii şi eficienţei
apreciat că această formă de organizare stabiliţi prin lege. în întreaga economie naţională şi creşte
a muncii şi de retribuire asigură condiţii Comitetul Politic Executiv a cerut nent în unităţile producătoare asupra rii pe această bază a venitului naţional —
penti'U ca oamenii muncii să realizeze consiliilor de conducere ale oamenilor realizării mărfurilor pentru export la singura sursă care asigură fondurile ne
venituri nelimitate în funcţie de munca muncii, organelor de conducere din între termen şi de bună calitate. cesare pentru dezvoltarea generală a
depusă, de rezultatele obţinute în realiza prinderi, centrale şi ministere să ia mă Comitetul Politic Executiv a dezbătut societăţii şi îmbunătăţirea continuă a ni
rea producţiei fizice, a productivităţii suri pentru buna gospodărire şi utilizare şi aprobat, totodată, proiectul de decret velului de trai.
muncii, reducerea cheltuielilor de pro raţională a fondului de retribuire, în ra privind conţinutul eontractului-angajament In continuare, Comitetul Politic Exe
ducţie, creşterea eficienţei economice şi port cu rezultatele concrete în îndeplini pentru întreprinderi, centrale, ministere, cutiv a rezolvat probleme curente ale
de valorificarea superioară a materiilor rea planului ale fiecărei secţii, atelier şi alte organe centrale şi comitete executive activităţii de partid şi de stat. De aseme
prime. ale consiliilor populare judeţene şi al
formaţie de lucru. De asemenea, s-a in nea, au fost discutate uncie probleme ale
Comitetul Politic Exefcutiv a cerut or dicat ca Ministerul Finanţelor, băncile, municipiului Bucureşti, precum şi conţi vieţii internaţionale privind intensificarea
ganelor de conducere colectivă ale între brganele financiare din toate unităţile să nutul angajamentului individual. activităţii pentru oprirea cursei înarmări
prinderilor, centralelor industriale, trus exercite un control riguros asupra modu în cadrul şedinţei, Comitetul Politic lor şi pentru dezarmare, pentru o Europă
turilor, ministerelor, celorlalte organe lui în care se calculează şi se eliberează Executiv a subliniat necesitatea aplicării fără rachete nucleare, pentru pace şi se
centrale şi locale, să acţioneze cu toată fondul de retribuire în fiecare unitate. ferme a măsurilor privind” întărirea ordi curitate pe continent şi în întreaga lume.
Raportul GÂTT privind comerţul mondial ^ BERLIN. - Erich Ho- cleare în Europa, transmi ediţie jubiliară a Tirgului
necker, secretar general al te agenţia TASS. Ca şi la internaţional de la Damasc,
pe anul 1982 C.C. al P.S.U.G., preşedin runda precedentă a nego relevind că ea reprezintă
tele Consiliului de Stat al cierilor, delegaţia U.R.S.S. o expresie a bunelor rapor
R.D. Germane, s-a întîlnit, este condusă de luli Kviţin- turi de prietenie şi coope
GENEVA 6 (Agerpres). depăşi nivelul anului 1982. producţiei mondiale — cu rare intre cele două popoa
— Volumul comerţului Arătînd că rata creşte excepţia construcţiilor şi la Berlin, cu Helrnut skl, iar cea a S.U.A. - de re, impulsionate puternic
Schmidt, vicepreşedinte al
Paul Nitze.
mondial a scăzut în anul rii schimburilor comerciale serviciilor — de 2 la sută, P.S.D. din R.F. Germania, de înţelegerile convenite
1982 cu circa 2 la sută, iar mondiale s-a situat în ulti prima diminuare după 1975. cu ocazia întâlnirilor, de
această tendinţă va conti mii trei ani la nivelul cel Documentul relevă, pe fost cancelar federal al venite tradiţionale, dintre
nua. în eventualitatea în mai redus din întreaga de altă parte, situaţia di R.F.G. cadrul convorbirii au p r e ş e d i n ţ i i Nicolae
in
oare statele lumii nu vor perioadă postbelică, rapor ficilă a ţărilor în curs fost abordate aspecte ale Ceauşescu şi Hafez Al
întreprinde acţiuni concre tul G.A.T.T. adresează un de dezvoltare în economia situaţiei internaţionale ac Assad.
te pentru eliminarea barie apel guvernelor să acţio şi comerţul mondial, ară tuale, îndeosebi probleme Bl DAMASC. - Pavilionul Preşedintele Consiliului de
relor protecţioniste — se neze pentru contracararea tînd că datoriile externe le asigurării păcii şi secu României la cea de-a 30-a Miniştri al Siriei şi-a ex
arată în raportul anual al grupărilor care insistă pen ale acestor state au crescut, rităţii, precum şi evoluţia ediţie a Tirgului internaţio primat ferma convingere că
nal de la Damasc a fost
Acordului General pentru tru menţinerea unor res între altele şi ca urmare a relaţiilor dintre R.D.G, şi vizitat de Abdel Rauf Al- relaţiile româno-siriene dis
R. F. G. pun de toate condiţiile
Tarife şi Comerţ (G.A.T.T.), tricţii şi obstacole în ca faptului că accesul produse Kassem, preşedintele Con pentru dezvoltarea lor în
dat publicităţii la Geneva, lea comerţului internaţio lor lor pe pieţele ţărilor ÎS GENEVA. - La Gene siliului de Miniştri al Siriei. continuare, pe multiple
în document se estimează nal. industrializate continuă să va au fost reluate, la Premierul a dat o apre planuri, în interesul celor
că volumul schimburilor Studiul constată, totoda întâmpine serioase greu 6 septembrie, negocierile ciere deosebită participă două ţări şi popoare prie
sovieto-americane privind
comerciale în 1983 nu va tă, o reducere, în 1982, a tăţi.
limitarea armamentelor nu rii ţării noastre la această tene.
Lucrările Ştiri din ţările socialiste
*
Congresului f Turul ciclist
MOSCOVA 6 — Trimisul VARŞOVIA 6 (Agerpres). nale în R.S. Cehoslovacă al României soseşte
mondial de economie Agerpres, Mihai Fabian, — Noi "întreprinderi polo s-a acordat o importanţă
MADRID 6 (Agerpres). transmite: în regiunea neze raportează în aceste deosebită dezvoltării in azi Ia Deva
— în capitala Spaniei a Tiulgan din Baskiria zile despre rezultatele bune dustriei construcţiilor de
început cel de-al VlI-lea (U.R.S.S.), unde au fost obţinute în realizarea sar maşini. Dacă în anul 1948 BĂILE HERCULANE6 (De clişti s-au detaşat de gro
Congres mondial de eco descoperite de curînd im cinilor de plan pe luna acest sector asigura 8 la la trimisul Agerpres, Marin sul plutonului, reuşind să-şi
nomie, avind ca temă portante rezerve de căr trecută, relatează agenţia sută din producţia indus Coandă). — Cea de-a treia creeze pînă ta Băile Her-
„Schimbările structurale, bune, a început să funcţio PAP. trială a ţării, în prezent, etapă a „Turului ciclist ai culane un avans de circa
interdependenţa economi neze o primă exploatare la Un ritm de muncă cores ponderea lui a ajuns la României“, disputată pa 5 minute. In urma acestei
că şi dezvoltarea mondia zi. Minerii dispun de mij punzător se menţine în peste 30 la sută, menţio traseul Calafat—Drobeta etape, tricoul galben a fost
lă". loace de lucru dintre cele cadrul minelor şi între nează agenţia CTK. T'urnu Severin—Băile Hercu• recucerit de Mircea Ro-
Timp de cinci zile spe mai moderne, inclusiv de prinderilor cuprifere. în Cincinalul 1975—1980 a lane (143 km) s-a încheiat maşcanu, urmat de Ionel
cialişti din numeroase ţări excavatoare rotative-gigant, luna august, au fost extra marcat cel mai accelerat cu victoria rutierului dina- G a nce a, la 08“, şi ti nărui
ale lumii, printre care şi de. mare productivitate. se 2 582 000 tone de mine ritm de dezvoltare a in movist Valentin Constanti- Vasile Apostol, de ta Me
România, dezbat probleme Zilnic, mii de tone de reu, depăşindu-se planul dustriei cehoslovace con nescu, înregistrat cu timpul talul Plopeni, la 55“. Gheor-
privind preocupările de cărbtŞpe iau drumul fabri cu 6,7 la sută. Bilanţul structoare de maşini, rea- de 4 h 00’ 03" (medie orară ghe Lăutaru se află pe lo
bază ce decurg din starea cii din Kumertan, aflată primelor şapte luni din lizîndu-se un spor al pro 35,745 km). La diferenţă de cul 4, la T22". Pe echipe,
actuală a economiei mon în apropiere, unde sînt acest an indică o depăşire ducţiei de 38,5 la sută,* cîteva secunde, au sosit, în conduce Dlnamo-1, urmată
diale, situaţia statelor în transformate în brichete. a planului cu 7 la sută. faţă de 25 la sută pe ordine, Gheorghe Lăutaru de Dinamo-2, la 6'52“, şi
curs de dezvoltare şi ac în zonă continuă lucră Docherii au raportat, la ansamblul industriei, arată
cesul lor la tehnologia mo rile de amenajare a unor rîndul lor, că în primele şi Mircea Romaşcanu. Ac Metalul Piopeni, la 9'50“.
dernă, efectul negativ al noi mine. Totodată, prinde opt luni ale anului au agenţia. Această tendinţă ţiunea decisivă a acestei Astăzi, aţe loc etapa a
cursei înarmărilor asupra contur oraşul în care vor transbordat tot atîtea măr se menţine şi în prezent, etape, disputată pe un patra: Băile Herculane-
dezvoltării economice, con locui muncitorii acestui im furi cît în întregul an o dovadă fiind şi creşterea
tribuţia oamenilor de portant complex carbonifer, 1982. cu 4,8 la sută a producţiei timp însorit, dar cu vint Caransebeş — Deva — cu
ştiinţă la lupta pentru ★ puternic, s-a produs la sosire la stadionul „Ceta
pace, dezarmare, dezvolta unul dintre cele mai mari PRAGA 6 (Agerpres). —• de maşini în primul semes kilometrul 30, unde 16 ci- te" in jurul orei 17,00.
re. din regiunea Orenburg. în cursul ultimelor cinci- tru al anului curent.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioctel, Tiberiu Istrate (-edocto’ şef). Lucio Eleno Lîcîu, Gheorghe Pavet ('edactor şef adlunct). Vosile Pâţan, Nicolae Ttrcob
REDACŢIA Şl ADMINISTRA ŢIAi 2 700 Deva, *tr. Dr. Petro Groza, nr. 35 Telefoane! 11275, 11585, 12157. Telexi 72288. TIPARUL»! Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257