Page 26 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 26
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 032 fl
Oamenii muncii hunedoreni au primit cu vie satisfacţie şi deplină aprobare noile măsuri
adoptate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.B. privind perfecţionarea mecanismului 11.00 Telex
11.05 Paşi (
11.35 SliizicS
rocel
economico-financiar, a sistemului de retribuire şi creşterea veniturilor întregului popor 11.50 Film f
(color)
13.35 Ecran
16.00 Telex
Puternic stimulent (Urmare din pag I) şi la Gheorghe Apreotesei. dă la pregătiri. Eu am lu Aceste măsuri, binevenite, 16.30 Studioi
10.05 Ecran
loan Văduva, şef de briga
„Arabe
pisodu
o
asigură
legătură
mal
Dar el unde-i ?"
S-a tras mai de o
fiecărui
veniturilor
-
în muncă, mobilizare aceastâ lună să minerii, ală ziarul, răspunse Iulian Doţa. crat luni de zile numai cu bună cu a rezultatele obţinute 17.50 1 001 c
om
turi de petrolişti, geologi şi
ortacii
cu
parte
lemn şi cu capete detaşa
citeşte
şi
20.00 Telejui
lor)
în înfăptuirea planului.
energeticieni,
beneficieze
bile economisite. Şi nici la
Veni şi Gheorghe Apreo
de •'majorarea retribuţiei. Peronul Azi dimineaţă n-a avut de lucrările de pregătiri nu tesei lingă noi. 20.20 Actual
mie
activă pentru prinse a se însufleţi. unde să şi-l cumpere. Şi ne şit planul cu 450 m.l. şi trebuie să muncim şi mai 20,45 Mcmori
modeşti.
Am
depă
...Garnitura
opri.
sîntem
20.35 Cintec
— Măi, ortace, de acum
toţi
interesează
pe
minerii
am
comunicatul în care e vorba
ortacilor
lui
asigurat
— Unde-s Doţa, Apreote-
65 de
sei, Văduva, Petrescu ? — şi de majorarea retribuţiei Doţa şi Apreotesei front de bine. Grija partidului şi sta rirea i
creşterea producţiei întrebă adjunctul şefului de noastre. planul. Că de cînd cu acor răsplătită cu fapte de mun in coi
unitar
tului faţă de noi trebuie
lucru ca să depăşească şi ei
— Uită-te, măi ortace, ce
sector.
lă. Do
„Vin şi ei", se auzi prompt că deosebite. Să căutăm ca 21,10 Agend;
21.20 Film :
în brigăzile noastre să nu
(Urmare din pag. 1) veniturile totale ale oame un răspuns. „Petrescu-i mai avem nici o absenţă din
Produc
nilor muncii, ce se va în schimb de noapte", răs In spirit muncitoresc, nemotivată. Aşa ne cere lor cine
ţiel şi acoperirii altor chel înfăptui prin creşterea punse altcineva. secretarul general al parti reene
tuieli generale ale statului, adausului de acord, majo — Păcat că n-o să-l cu dului, aşa vom face. 22.30 Telejm
cunoscut fiind faptul că rarea sporului pentru ve noaşteţi pe Nicolae Petres revoluţionar In discuţia noastră a in
una din condiţiile esenţia chime neîntreruptă în cu, zice inginerul La- tervenit şi maistrul princi
le ale unei economii efi aceeaşi unitate, prin mări zăr. Unde-I pui, acolo de pal losif Belea.
ciente o reprezintă devan păşeşte planul. A lucrat scrie la „foaie" : „S-a apre dul global, şi asta de vreo — Rezultatele obţinute de KAŞ
sarea creşterii retribuţiei rea cotelor de constituire la deschideri, a lucrat în ciat că această formă de cîţiva ani buni, la noi la noi sînt un argument al
de către creşterea producti a fondurilor de participare front, a lucrat în pregătiri, organizare a muncii şi de mină toate merg mină in angajării şi devotamentului BUCURE?
vităţii muncii. In acest a oamenilor muncii la rea peste tot a înregistrat nu retribuire asigură condiţii mină: pregătirile cu pro cu care muncesc minerii jurnal; 7,30
scop au fost adoptate o se lizarea producţiei, a bene mai recorduri... pentru ca oamenii muncii ducţia, planul cu producti deveni. Sîntem hotărîţi să onoare al i
prese
vista
rie de măsuri menite să ficiilor şi la repartizarea De noi s-a apropiat un să realizeze venituri neli vitatea şi eficienţa cu noi nu precupeţim nici un efort melodiilor;
beneficiilor, precum şi pen ştiri ; 9,05
aşeze pe o bază sănătoasă bărbat înalt, bine legat, mitate în funcţie de munca toţi. în îndeplinirea sarcinilor de cultătorilor
raportul dintre cantitatea, tru stimularea exportului, uşor încărunţit. „Doţa", s-a depusă, de rezultatele obţi Tocmai de aceea vrem plan, să acţionăm cu înalt de ştiri; 10,(
calitatea muncii şi retri prin mărirea cotelor de recomandat simplu. „Iulian nute în realizarea produc să muncim şi mai bine, spirit muncitoresc pentru cietăţii de
buţie, să perfecţioneze sis constituire a fondurilor de Doţa, şef de brigadă, miner ţiei fizice, a productivităţii să ne îndeplinim cu cinste ca rezultatele activităţii Republica S
nia; 10,20 c
temul socialist de reparti premiere anuală şi pentru apreciat, completează in muncii, reducerea cheltuie obligaţiile ce ne revin. noastre să fie pe măsura populare; l
ţie, urmărindu-se legarea realizări deosebite în cursul ginerul. La brigada ce o lilor de producţie, creşte — Eu de cînd mă ştiu grijii ce ne-o poartă parti Ştiri; 11,05
consecventă a retribuţiei anului. conduce se realizează în rea eficienţei economice...". la mină, a continuat Iulian dul, tovarăşul Nicolae Soarelui ; 1
Buletli
de rezultatele muncii. Ţinîndu-se seama de în mod constant o producţie Păi, la noi se cam întîlnesc Doţa, nu m-am dat îna Ceauşescu, Minerul de O- 12.00 comoai
Din
Aici se circumscriu orga semnătatea socială a mun de 17 tone pe post. La el toate acestea, a precizat poi din. faţa . greutăţilor. noare al ţării. 12,15 Magaz
nic decretele privind apli cii, primele categorii de ţilic; 12,41
radio-tv. ; :
carea acordului global şi a oameni ai muncii care be 3; 15,00 Cli
altor forme de retribuţie, neficiază de creşterea re 16.00 — iileti:
Mu
calcularea, eliberarea şi tribuţiei sînt minerii, pe Împreună cu ortacii din Răspundem prin muncă cit mai mult cărbune pentru că *' * .
controlul utilizării fondului troliştii, geologii, energeti- brigada pe care o conduc ţară. 16,20' Folclo
de retribuire, stimularea în cienii, apoi în lunile ur am luat cunoştinţă ou vie Cu brigada pe care o 16,30 Radio;
că ; 17,00 E
treprinderilor şi a oameni mătoare — metalurgiştii, satisfacţie şi deplină apro grijii ce ni se poartă, conduc exploatăm un com 17,05 Politic
lor muncii în realizarea şi constructorii de maşini, cei bare de noile măsuri adop plex de susţinere şi tăiere Audienţa rî
Comitetul
Politic
mecanizată a cărbunelui in
tate
de
scrii: ★ Ra
depăşirea producţiei pentru din electrotehnică şi elec Executiv al C.C. al P.C.R., stratul III al minei Lupenl. vista inter
export, retribuirea perso tronică, chimiştii etc. referitoare la transpunerea în dînd ţârii cît mai De la începutul anului noi ★ ştiri * A
nalului muncitor din în Oamenii muncii din ju viaţă a Programului privind am extras peste prevederi Radiojurnal
pămîntului
treprinderile de comerţ deţul nostru au luat cu aplicarea fermă a autocon- mult cărbune! 20 000 tone de cărbune coc- ai istoriei
exterior şi conţinutul con- noştinţă cu deosebită satis ducerii muncitoreşti şi auto- sificabil. In continuare, sin- Iancu; * i
tractului-angajament, ca şi facţie de măsurile adopta gestiunii, perfecţionarea me şi a eficienţei acesteia, la de sporirea retribuţiei in tem hotărîţi să amplificăm şlagărelor;
oră; 23,00 L
cel cu privire la majora te de conducerea partidu canismului economico-finan ridicarea bunăstării mate prima etapă — adică de la aceste rezultate, să încheiem Jora; 23,25-
rea eşalonată a retribuţiei lui, înţelegînd că ele vor ciar, a sistemului de retri riale şi spirituale a celor ce 1 septembrie a.c. — sîntem anul cu cit mai multe tone muzical.
personalului muncitor. fundamenta o puternică buire a muncii şi creşterea muncesc, a întregului popor. şi noi, minerii. Aceasta este de cărbune extrase supli
După cum se arată în cointeresare a tuturor în retribuţiei in acest cincinal, După cum se ştie, in ca o nouă dovadă a importan mentar. Este răspunsul nos
comunicatul şedinţei Comi creşterea producţiei fi program aprobat de Plenara drul şedinţei Comitetului Po ţei ce se acordă muncii tru faptic faţă de măsurile CM
C.C. al P.C.R. din iunie 1983. litic Executiv al C.C. al P.C.R. noastre, a grijii permanente stabilite de conducerea parti
tetului Politic Executiv al zice şi a productivităţii
C.C. al P.C.R., retribuţia muncii, în reducerea mai Pentru noi, minerii, este a fost aprobat şi proiectul pe care conduce, ea partidu dului şi statului nostru, faţă DEVA : Ii
nominală va creşte, în clar că aplicarea acestor decretului pentru majorarea lui şi statului nostru, per de grija pe care tovarăşul (Patria);
accentuată a cheltuielilor măsuri — in urma cărora ciş- retribuţiei personalului mun sonal tovarăşul Nicolae Nicolae Ceauşescu, Minerul (Arta); HUO
anii 1983—1984 cu 10,4 la tigurile fiecărui om al mun citor, prin aplicarea căruia Ceauşescu, o poartă mine de Onoare cri ţării, ne-o certul (Flai
sută în medie pe econo materiale — temelia sigu cii sint strîns legate de hăr retribuţia nominală va creş rilor şi familiilor lor. Este o poartă permanent. mul — sei
rurgistul);
mie, ea reali zîndu-se aţît ră a dezvoltării multila nicia, responsabilitatea cu te in anul 1983-1984 cu măsură căreia ' noi trebuie bescu — se
prin majorarea retribuţii terală a patriei socia care munceşte, de rezultatele 10,4 la sută pe economie. să-i răspundem prin fapte AUREL MANDA, PETROŞAN
(Unirea); I
lor tarifare, cît şi pe calea liste, a nivelului de trai obţinute in producţie — va Printre categoriile de oameni de muncă, in abatajele mi miner, şef de brigadă, iembrie); I
sporirii părţii variabile în al întregului nostru popor. duce la creşterea producţiei ai muncii care beneficiază nelor, de unde să extragem sectorul iv al I.M. Lupeni tul rul
(Ci al);
6-lea (Lucea
Marele vals
TR1LA: An-
Dintre blocurile prevă P e şantierele de locuinţe din Deva avem nici un motiv să nu resc); UR
zute a fi finalizate în a- predăm blocul la termen" Cbaplin (Re
ccst an, cel purtînd indica — încheie şeful punctului Vraciul — s
ua
Roşie);
tivul. „A“, aflat la inter de lucru. Acţiunea
secţia străzii Lenin cu bu Organizare, disciplină, calitate — pentru recuperarea Bine se prezintă lucru iar“ (Minei
levardul Decebal, are ter rile şi la blocul D 3 (52: de Despărţire si
In
tria);
menul de predare cel mai apartamente) din strada HAŢEG: D'
apropiat — 30 septembrie. Zamfirescu. Două scări sînt rară — seri
Dar după cum ne-am pu minerilor în urmă şi încadrarea în graficele ie predare înălţate pînă la etajul trei, BRAZI: D
tut da seama la faţa locu iar două se află la eleva CĂLAN : S (
l-iile
I-II
lui, este puţin probabil ca Covacs Nicolae, şi depunem instalatori. în cea mai ma datorită faptului că devie tur". Din ce cauză s-a a- ţie. Pe schele se aflau’ ră); SIMEJ
blocul să fie predat la eforturi deosebite pentru a re parte ele sînt reale, rea la reţeaua electrică ae juns la această situaţie ? montorii de prefabricate şi cei 10 c
ILIA
timp. De ce ? recupera cît mai mult din însă tot atît de adevărat riană a fost executată cu Ne lămureşte maistrul Ale din echipele lui Nicolae şui); GHEL
na);
— în momentul de faţă, rămînerea în urmă. Dar este că şi la acest punct întîrziere, iar la cea de te xandru Brujan, şeful lotu Pascu şi Mihai Kiss, îm (Minerul).
ne spune maistrul Vasile încă ne mai încurcă cei de lucru constructorii ar lefonie nu s-a realizat nici lui 61 de la Şantierul 6 — preună cu sudorul. Gheor
i'loricel, şeful punctului de de la S.U.T. Deva, nelivrîn- putea să acţioneze mai or în prezent. Dacă cei de la instalaţii: „Iniţial, în pro ghe Diaconu.
lucru, sîntem în urmă cu du-ne prefabricatele. De e- ganizat, cu mai mare simţ D.J.P.Tc. Deva nu vor ur iect erau prevăzute radia •— Avem organizată acti g*RO
peste 20 de zile faţă de xemplu, din data de 1 sep de răspundere în ce pri genta executarea devierii, toare de 600 mm cu două vitatea în trei schimburi
grafice. Mai exact, noi tre tembrie tot cerem prefa veşte calitatea execuţiilor, atunci lucrările vor staţio coloane, dar cum acestea — ne spune inginerul Dan Rezultatei
buia să terminăm structu bricate P 30-25 pentru a buna gospodărire a mate na în continuare, deşi con n-au putut fi procurate, s-a Stolniceanu, şeful lucrării. 7 septembr
ra de rezistenţă la cele putea avansa cu lucrările rialelor, ordinea şi discipli structorii şi-au pregătit co- ho tării montarea altui tip. Treburile merg bine, cu Ex. I :
trei scări în data de 20 au la scările B şi C, dar încă na în şantier. Chiar în frajele pentru diafragma De aceea am rămas în urmă panourile prefabricate mon 37, 17.
Ex. a II-
gust a.c., dar n-am reuşit nu le-am primit. Dacă vor timp ce eram prezenţi aco de rezistenţă. cu lucrarea şi trebuie e- tăm un etaj în nici patru 4, 11.
acest lucru pînă astăzi (5 sosi grinzile şi planşeele fectuate modificările amin zile. Ne-am propus să' pre Fond tot;
septembrie — n.n.). la timp, vom finaliza struc tite". dăm două scări (28 apar 908 266 lei,
goria I : 25
— Din ce cauză ? tura de rezistenţă în ma Ritm şi. calitate în realizarea La celelalte trei scări tamente) la sfîrşitul lui
— în cursul lunii iulie ximum cinci zile şi vom I N V E S T I Ţ I I L O R (A, B, C) lucrările sînt în septembrie, cu mult înain
şi la începutul lui august putea trece cu toate forţele grafice şi odată cu ele în te de termen, şi încercăm VRE
am ratat 12 etape de tur la finisaje. Greutăţi ne mai treg blocul va fi predat să ne ţinem de cuvînt.
nare (echivalentul a 3 eta fac şi instalatorii, care au lo, am remarcat unii mun Două dintre cele cirwft la termen, adică în 30 oc După cum se vede, pe Timpul p
je la o scară), datorită ne- atacă tîrziu lucrările în citori care, în loc să-şi scări ale blocului 26, dd tombrie — ne asigură mais şantierele de locuinţe din azi, 8 se]
livrării ritmice a betoane- bloc şi acum, deseori, vadă de lucru, discutau în pe strada Liliacului ar fi trul Gheorghe Călin, şeful Deva aspectele întîlnite au Vremea va
ş:
lor, sorturilor şi prefabri sparg după ce noi am fi contradictoriu cu maistrul, gata de predare, dacă in lucrării. în 15 septembrie fost atît- pozitive cît şi ne instabilă Ceru
uşor.
catelor. Deşi, începînd cu nisat. cu şeful de lot sau între ei. stalatorii nu ar monta calo vom termina structura de gative. Sarcina organiza bător, temr
20 august am primit efec Am verificat afirmaţiile Despre blocul „J“, aflat riferele acum, cînd apar rezistenţă. „La diafragme ţiilor de partid, a consi cal, vor
tive la finisaj şi ne-am maistrului Vasile Floricel, în aceeaşi zonă, doar cîte tamentele au fost deja zu lucrează cu bune rezultate liilor oamenilor muncii din caracter de s
va
sufla
mobilizat toate forţele, nu atât la staţia de betoane a va cuvinte. Are 92 de a- grăvite, cînd .parchetul a dulgherii din echipa lui şantiere şi de la S.U.T. De cu intensif:
am putut recupera rămîne- S.U.T. Deva, unde maistrul partamente şi termen de fost raşchetat. „Merge greu Andrei Kloss, iar în inte va este de a acţiona cu pînă la 50 1
rea in urmă. Avem acum Aurel Bozan, şeful staţiei, predare în 31 decembrie — ne spune Vasile Zmeu, rior au început finisajele liotărîre şi responsabilitate iar apoi d
mii
echipe bune aici, ca cele ne-a confirmat că au fost 1983. La această oră tre şeful echipei' — deoarece zidarii din echipele lui A- pentru eliminarea grabni râturile intri
prinse
conduse de Toader Neniş- cîteva zile în care n-au buia să fie cu elevaţiile materialele le urcăm cu lexandru Marcu şi Nicolae că a neajunsurilor ce se iar cele r
că, Alexandru Moldovan, putut livra sorturile nece terminate, dar lucrările au braţele pînă în apartamen Dumitru. Reţeaua de ter- mai semnalează la puncte şi 21 de gr
Constantin Dumitru, Fran- sare către constructori, cît stagnat nepermis de mult te. Apoi, trebuie făcute moficare este, de aseme le de lucru din municipiu. ceaţă de dimir
log
ser
cisc Steibi nder, Tiberiu şi stînd de vorbă cu Va- — releva inginerul Vasile modificările de rigoare la nea, finalizată în proporţie ga).
Negru, Petru Onciuleco şi silo Zmeu, şeful echipei de lonaş, şeful lotului ii — legăturile de la tur şi re de 80 la sută, aşa că nu MIRCEA LEPĂDATU