Page 27 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 27
B SEPTEMBRIE 1983 pag. 3
Tradiţia economică a satelor zârăndene - ţ NUMAI FAŢADA ?
UNE •9 „Arta conversaţiei"
mai bine cunoscută şi valorificată Mai întîi a fost cartea ce oferă — atît demersu \ Trebuie să ajungi in sa
tul Turdaş dinspre Orăş
lungă Ilenei Vulpescu, o carte lui regizoral de o remar tie, pentru a rămîne cu
cu rC'U- Punîndu-se accent pe re- drări de tablouri în rame, şi Buceş — secţii pentru scrisă cu har, sensibilita cabilă prospeţime, cît şi impresia bună pe care
„Roţile" vitalizarea tradiţiilor stră de pus geamuri şi oglinzi prestaţii agrozootehnice te şi inteligenţă, despre interpretării — un gene ţi-o tace centrul aşezării,
dul 1 bune, a potenţialului crea există la Vaţa de Jos şi (motocositoare). Secţii de condiţia femeii şi nu nu ros teren de desfăşurare. primenit cu mină de gos
anţă mai despre ea. Şi, incon podar. Dacă intră in sat
tor al locuitorilor Zarandu- Stănija. Secţii de tricotaje transporturi hipo există la testabil, cartea a fost un Producţia giuleştenilor
nţă lui, în cadrul celor 12 coo există la Bucureşci, Blă- Baia de Criş, Vaţa de Jos, imens succes de public, rămîne memorabilă gra pe „poarta" dinspre hal
lor), fi perative de producţie, a- jeni-Plai, Buceş-Vulcan şi, Luncoiu de Jos şi Brad. Se a dispărut din librării ţie a trei valenţe defini ta C.F.R. Turdaş. călătorul
chiziţii şi desfacerea măr în" perspectivă, la Vaţa de va pune un mare accent în torii: reconfirmarea unui este total dezamăgit de...
tului încă în ziua apariţiei, decorul drumului. Şi a-
furilor din zona Brad, mica Jos. continuare pe transporturi fapt care, bineînţeles, spo stil interpretativ suplu,
rţial co- industrie şi prestările de Talent şi fantezie în le cu tracţiune animală la reşte interesul faţă de plin de combustie auten cest „decar" incepe cu tă
servicii au devenit dome solicitarea cetăţenilor. bliţa care are., intenţia
i econo- activitatea lor manifestă şi spectacolul giuleştean. dar tică (stilul Teatrului Giu-
niul marilor posibilităţi. lucrătorii secţiilor de arti E necesar ca în tot mai ridică, în acelaşi timp, şi leşti, inconfundabilj; un să indice numele comu
nuncito- Lucrătorii de aici mani zanat textile (broderie) şi multe localităţi cooperative nei. Chiar numai laţada
:oral festă multă preocupare, le să înfiinţeze secţii de în o legitimă întrebare: iz travaliu regizoral atent ii preocupă pe gospodarii
leu c or. artizanat în lemn de la buteşte ver la sensurile aşezării ?
la fău- activînd cu bune rezultate Brad, precum şi cei ai sec treţinere şi reparaţii a o- siunea sce piesei, cu
naţional în peste 110 secţii de pro ţiei de artă decorativă de biectelor electrocasnice de
Dacia ducţie şi prestări pentru folosinţă îndelungată (fri nică — sem deosebire la „SINTETI ACASĂ?
naţiona- la Baia de Criş. Cizmării nată de Ilea Turneul Teatrului rezonanţa O SĂ VENIM"
r. populaţie. în prezent, în gidere, maşini de spălat na Vulpescu „Giuleşti" contempora
zonă există ateliere pentru rufe, aspiratoare). nă a aces
„Copiii întreţinerea şi repararea Materiile prime şi ma şi George în judeţul nostru „De simbătă, 3 septem-
igrului". Bănică — să tor sensuri, brie, sun de două ori pe j
tudiouri- bunurilor electronice de Industria mică - terialele necesare pro egalizeze re teatralitatea zi la serviciul deranjamen- i
ifice co- folosinţă îndelungată (apa ducţiei pot fi asigurate din velaţia lec (în cel mai te 02 al Oficiului poştal!
rate de radio, televizoare, industria marilor resurse locale (argilă, pia turii ? Răspunsul este bun sens) faptului Deva,' anunţind că teleio- î
magnetofoane — casetofoa- posibilităţi tră şi balast de rîu şi ca afirmativ, dar o preciza spectacologic, cu impune nul cu nr. 13384 nu func-\
rie, picupuri şi altele), în rieră, pănuşi, nuiele, sorg, re se impune: in ciuda rea stratului afectiv şi in lionează. De fiecare dată L
comunele Baia de Criş, lemn din doborîturi etc.), faptului că porneşte de la telectual al piesei. De-aici mi se răspunde: „Sinteţil
Crişcior, Vaţa de Jos şi un din gospodăriile populaţiei o operă epică, „Arta con rezultă reacţia pozitivă a acasă ? O să venim“. Şi \
punct de lucru în Tomeşti. există la Crişcior şi După- — obiecte de folosinţă în versaţiei" nu este o dra publicului la problemati cu răspunsul rămin. Sînt I
Cu bune rezultate funcţio
30 Radio- nează, 1a Crişcior şi Pode piatră, iar argăsătorii-co- delungată (frigidere, apara matizare, o convertire ha- ca actului scenic. în ceea neliniştită, am pe mama I
inoul de jocării în Vaţa de Jos, Riş- te radio-tv., casetofoane, bituală a epicului în dra ce priveşte distribuţia, Do bolnavă intr-o localitate *
8,00 Re- le, secţiile de prestări „ser culiţa, ,-Mihăileni, Steia — mobilă, confecţii, încălţă matic, operaţiune ce in. din afara judeţului şi nu ţ
Curierul vice", pentru întreţinerea toate asigurînd calitate şi rina Lazăr creează un por
deţin de şi repararea autoturismelor. minte, marochinărie, cea cumbă, deci, compromisul tret complex al Sinzianei
idem as- operativitate în ce priveş suri, articole de voiaj şi dinainte ştiut, cu toate
> Buletin La Blăjeni şi Buceş există te servirea populaţiei. în implicaţiile sale. Avem Hangan, cu resurse inter
•esul So- secţii de tinichigerie pen cultural sportive etc., folo pretative impunătoare.
toşie din ramura de industrie ali site), din producţia proprie de-a face cu o reformu- Este convingătoare în tot
ă Roniâ- tru executarea de produse mentară amintim profilul şi din activitatea comer lare a faptelor de viaţă,
şi jocuri la cerere, precum şi pentru de panificaţie cuprinzînd care au constituit sub ce face. Alături de ea,
deţin de reparaţii la articolele din cială (fîşii şi capete din parteneri „pe rol“, nu ,mm\
copiii reţeaua de brutării la Brad, metal, lemn, masă plasti stanţa cărţii, în limbaj anţaţi, receptivi la paleta
Dlicitate ; tablă zincată, cositorită şi Vaţa de Jos, Baia de Criş, că, cupoane, ambalaje din propriu genului dramatic. psihologică a personaje
tiri; 12,05 neagră, iar la Stejărel şi ) pot lua legătura cu din-
clorului ; Stănija secţii de fierărie- Blăjeni-Criş şi Bulzeştii lemn şi masă plastică de Altfel spus, textul pus în lor : Adriana Trandafir, j sa. De 20 de ani, de cind
ico-ştiln- potcovărie. Pentru întreţi de Sus. Sifonerii şi secţii clasate, mărfuri parţial de scenă de Eugen Todoran (a excelat în acest rol), i sint abonata acestui post |
premieră de băuturi nealcoolice, ră gradate, dezasortate etc.). are un statut suveran, a- Florin
î la 1 la nerea şi reparaţia ceasor Zamfirescu, Geor > telefonic, am achitat la
vers 20 ; nicelor există o secţie la coritoare sînt la Crişcior, Mica industrie şi prestă cela de piesă de teatru, ge Bănică, Vasile Ichim, ) timp cheltuielile ce mi-au »
tiri; ' ' 0 5 Brad, Baia de Criş, Vaţa rile organizate în sistemul avînd toate virtuţile: un Eugen Ungureanu, Liana ' revenit. Sint convinsă că ţ
Ol. i Crişcior, preconizînd a fi de Jos şi, în perspectivă, Mărgineanu, Ileana Co-
ed----- ; înfiinţate puncte de lucru U.J.E.COOP au posibilita echilibru dramaturgie si dacă aş in Urzi a o zi cu t
eraporan; în mai multe localităţi, ac în comuna Buceş. în sezon tea să lărgească şi mai gur, situaţii şi personaje darcea, Simion Negrilă. . plata abonamentului, aş ?
economi- funcţionează secţii de pre mult gama activităţii pro Turneul „Giuleştiului" ţ li penalizată. Pe cei care «
de ştiri; tivînd mai ales cu ocazia bine conturate. Toate a- este edificator pentru lo
- promit şi nu se achită de ( şi nu se achită de I
tră; 17,30 tîrgurilor şi pieţelor săp- lucrare a produselor agro- ducţiei bunurilor de con ceste trăsături converg şi i promit
obligaţiile ce le revin,,ce le revin, «
1,00 Orele tămînale. Profilul boiange- alimentare. Activităţi de sum pe baza valorificării alcătuiesc un edificiu dra cul pe care îl ocupă în * obligaţiile
al * Ro construcţii se desfăşoară în cît mai judicioase a resur viaţa noastră teatrală. \ nu-i penalizează nimeni ?“ J
lă radio rie-vopsitorie poate fl găsit selor locale. Meşteşugurile matic solid, viu şi realist, l — se întreabă, adresîn- ţ
ară; 20,00 la Brotuna (comuna Vaţa cadrul secţiilor de la Baia cu o ideaţie densă, ceea AL. COVACI
Memoria de Jos). O secţie de prelu de Criş, Cărăstău', Ribiţa, ţărăneşti — gen major al / du-se redacţiei, Ileana f
esc. Eroi Buceş, Vaţa de Jos, Brad, artei populare — cu rădă 1 Dobai, posesoarea posta- .
Avram crări piatră-marmură se Ij lui telefonic 13384. Adre-
nişti ai află la Stănija, iar o alta Crişcior, Bucureşci. La cini adînci în trecut şi tra
zi intr-o pentru confecţionat coroa Brad există o secţie de fa diţie, au perspective tot ţ săm întrebarea 1 — factorilor
. in drept, pentru a răs-
de Miliail bricat vopsele pe baza mai mari de dezvoltare în 1 in
on stop ne din flori artificiale la satele din Zarand. • punde.
Baia de Criş. Secţii de tîm- calcitei de la Vaţa.
plărie-binale există la Tîr- Populaţia din comuna Călduroasă primire, la stadionul „Cetate", I
nava de Criş, Blăjeni-Criş, Tomeşti şi cea din jur are ION COTOI, EDILITARĂ
Brad, Stănija şi, în per la dispoziţie o secţie de lucrător in biroul participanţilor la Dacă cineva doreşte să
spectivă, la Bulzeştii de tăiat lemne cu motorul, iar productie-prestâri ajungă la o adresă a Li
Jos, iar secţii pentru înca locuitorii din Vaţa de Jos al U.J.E.COOP Deva TURUL CICLIST AL ROMÂNIEI nei familii ce locuieşte (
intr-unui din blocurile si
Ieri s-a consumat etapa 4. Cornel Nicolae (Dinamo tuate in noul cartier Mi
a iV-a, Caransebeş — Hei- I); 5. Cristian Neagoe (Stea cro II din Orăştie, trebuie
culane — Haţeg — Hune ua I); 6. Iosif Schneider să umble şi să intrebe
doara —Deva, 115 km, a (Voinţa Arad); 7. Cornel in dreapta şi-n stingă 1
ediţiei a XXI-a a Turului Popa (Metalul Plopcni) etc.
ciclist al României, cea Pe echipe, după 4 etape, mult şi bine. Aceasta pen- (
mai importantă competiţie pe primele trei locuri sînt tru că lipsesc cu desăvîr- I
internă a cicliştilor, cu o clasate Dinamo 1 — în şire inscripţiile care pre- 1
bogată tradiţie ce a fost fapt echipa naţională de cizează numărul blocuri- ţ
reluată după 9 ani de în ciclism (Mircea Romaşca- lor, ale scărilor şi aparta- t
trerupere. nu, Constantin Căruţaşii, mentelor. Doar o singură !
Pe o vreme nu prea a- Ionel Gancea, Valentin denumire — „Mureşului" — i
vantajoasă, cu vînt şi rafa Constantinescu, Costică este valabilă pentru toate ţ
le dc ploaie, cursa s-a des Paraschiv, Cornel Nicolae); drumurile care străbat a- l
făşurat în condiţii bune, 2. Dinamo II; 3. Metalul cest cartier. Este oare J
primul sosit pe stadionul Plopeni. atit de greu să se gă- j
„Cetate" din Deva, Valen Pentru lînărul şi talen sească cite un nume fie- I
tin Constantinescu (Dina- tatul rutierist Klein,peter cărei alei ? ’
rao I) parcurgînd traseul Gheorghe (Dinamo II) eta
etapei în 2 h 59’26”. pa de ieri a avut un epilog ) PRADĂ RUGINII...
în plutonul sosit imediat nedorit: desprins în faţa
după învingătorul de eta plutonului cu un avans j in incinta minei Ani-
pă se afla şi purtătorul considerabil, în Deva a \ noasa sint lăsate pradă
Complexul comercial din Geoagiu-Băi.
tricoului galben, ciclistul nr. rătăcit traseul, trebuind ţ ruginii şi degradării nu- {
1 al ţării, Mircea Romaş- să se întoai’că şi pierzînd l meroase utilaje, piese de t
canu (Dinamo I), care ră avansul a sosit cu pluto
* ) schimb, diierite materiale
mîne şi după această eta nul. ţ - unele dintre ele nou-
XPRES pă liderul cursei. Astăzi, din Piaţa Vic || nouţe, neintrate încă in
\ FAPTE DIN IMSTANTĂ î După învingătorul etapei toriei, la orele 13,30 se va
agerii din de ieri, următorii clasaţi da startul în etapa a V-a, ( procesul de producţie, t
t : % au fost: 2. Lorincz Zoltan Deva—Sibiu. pentru care s-au investit
Î9, 31, 18, ............ ,............................ ( { importante sume de bani. 1
| SENTINJA A RĂMAS DEFINITIVA Recursul inculpatului a fost respins, sentin- * (Steaua I); 3. Marius Nico- Colectivul gazetei de pe- \
, 3, 8, 43, lescu (Muscelu Cimpulung); NICOLAE STANCIU
* Pârduţ Gheorghe loan are 39 de ani. ţa dată de Judecătoria Deva rămînînd de- | ^ rele „Minerul" le-a sur- i
cîştiguri : ■ Alţii, la vîrsta iui, se mîndresc cu bogate finitivă. » l prins in 15 totogralii pe
t la cate « state de servicii! El însă, vagabondînd prin
tei. care le-a expus in ediţia
1 diferite localităţi din ţară, obişnuind să COMPLICI Campionatele europene de tir a XX-a, la rubrica celor \
J consume băuturi alcoolice şi să-şi asigure Cînd Gheorghe Rysu i-a cerut lui Gheor- > trei „R“. Factorii răspun
t existenţa prin furturi, a adunat altfel de ghe Vancea 11 covoare în schimbul sumei I Penultima zi a Campio clasat pe locul trei, cu zători nu se mai pot
1
I ani decît cei ce. atrag respectul oamenilor de 2 000 lei, cu care îi era dator, acesta din ! natelor- europene de tir 65 t.d., fiind recompensată ascunde, acum, după...
' pentru munca cinstită. Pentru infracţiunea urmă a acceptat oferta şi a trecut la fapte, | găzduite de Poligonul Tu cu medalia de bronz. deget.
8 de vagabondaj a fost condamnat la 2 ani cauzînd unităţii, prin fapta lor, un preju- » nari din Bucureşti a pro Cu un rezultat notabil i
* închisoare, pentru furt calificaî în paguba diciu de 5 380 lei. gramat alte cinci probe, s-a încheiat şi proba de
I avutului obştesc la două pedepse de cîte Pentru infracţiunea de delapidare, Gheor- < din care patru pentru pistol viteză juniori, cîşti-
« 2 ani detenţie, la patru pedepse de cîte ghe Vancea a fost condamnat la 1 an şi I juniori şi junioare, înre- gată de sportivul sovietic
I trei ani închisoare pentru infracţiunile con- şase luni închisoare, iar Gheorghe Rusu, J Informaţie
J curente de furt calificat în paguba avutului pentru complicitate la infracţiune, la un i gistrîndu-se şi un nou re S. Martirosian, cu 595
cord european, realizat de
| personal şi pentru altă infracţiune similară an închisoare. S-a dispus să-şi execute pe- l echipa Suediei, la puşcă puncte. în vederea deschiderii
8 la 3 ani şi şase luni. De asemenea, pen depsele prin muncă corecţională în altă | liberă 3x40~ focuri juniori Campionatele se încheie anului universitar 1983—
tru o altă infracţiune de furt calificat în unitate decit atelierul de cusut covoare al { astăzi, cu ultimele manşe 1984, studenţii Centrului
| paguba avutului obştesc la 3 oni şi şase Cooperativei „Viaţă nouă" Orăştie — unde j (Iieller, Lovbom, Jonsson), la talere aruncate din turn universitar Cluj-Napoca
J luni închisoare, dispunîndu-se, în baza ar- au lucrat pînâ la data pronunţării sentin- | cu 1 731' puncte. (juniori şi seniori), precum sînt anunţaţi, pe această
1 ticolelor 33 şi 34 din Codul penal, execu- ţei. » în proba de talere arun şi cu proba feminină de cale, să se prezinte la fa
I tarea pedepsei celei mai grele, de 3 ani Rubrică realizată cu / sprijinul j cate din turn rezervată cultăţi în ziua de 11 sep
| şi şase luni, sporită cu doi ani închisoare. Tribunalului judeţean ; junioarelor, reprezentanta puşcă standard 3x20 focuri. tembrie a.c.
României Lia Mihai s-a (Agcrpres)