Page 29 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 29
Şedinţa comună a Consiliului
Naţional al Agriculturii, industriei
Alimentare, Silviculturii şi
Gospodăririi Apelor şi a Consfătuirii
cu activul i in industrie şi investiţii
în prezenţa tovarăşului pale. Mulţimea scanda cu P.C.R., alţi activişti de
Nicolae Ceauşescu, secre însufleţire „Ceauşescu — partid şi de stat, conducă
tar general al Partidului P.C.R.!“, „Ceauşescu şl tori de instituţii centrale,
Comunist Român, preşedin poporul!“, reafirmînd vi cadre de conducere şi spe
tele Republicii Socialiste brant, şi cu acest prilej, cialişti din agricultură şi
România, joi, 8 septem sentimentele de neţărmu industrie.
brie, a avut loc, în Capi rită dragoste, stimă şi re Şedinţa a fost deschisă
Vie satisfacţie, i deplină aprobare a măsurilor tală, şedinţa comună a cunoştinţă pe care le nu de tovarăşul Emil Bobu,
Comitetului
al
membru
treşte întreaga naţiune faţă
Consiliului Naţional al A-
griculturii, Industriei Ali de conducătorul iubit al Politic Executiv, secretar
adoptate de Comitetul P oiitic Executiv mentare, Silviculturii şi şi partidului şi statului, pen al C.C. al P.C.R. dorinţa una
Exprimînd
tru activitatea sa neobosi
a
Gospodăririi
Apelor
Consfătuirii cu activul din tă, pusă, cu dăruire şi ab nimă a participanţilor la
în
revoluţionară,
îtl Ca Ca 8 ii P.C.R. i In 6 septembrie a.c. Industrie şi investiţii. negaţie progresului neîntre acest înalt fortim a demo
vorbitorul
adre
slujba
cratic,
Această întîlnire de lu
sat secretarului general al
cru se înscrie în cadrul rupt al patriei, ridicării Partidului Comunist Ro
bunăstării materiale a celor
Munca rodnică-izvorul bunăstării dialogului rodnic, nemijlo ce muncesc. mân, preşedintelui Republi
cit, al secretarului general
Cu aceleaşi profunde sim
al partidului cu oamenii ţăminte a fost întîmpinat cii Socialiste România, ru
gămintea de a lua cuvîntul.
şi fericirii întregului popor muncii în vederea dezbate secretarul general al parti Primit cu urale şi ovaţii,
şi
rii
celor
soluţionării
mai importante probleme dului de participanţii la cu deosebit entuziasm de toţi
ale activităţii economico- şedinţă, care au ovaţionat cei prezenţi, a luat cuvîntul
Ne vom concentra sociale pe care le ridică şi aclamat îndelung. t o v a r ă ş u l NICOLAE
aplauzele
asistenţei,
în
Mobilizaţi în înfăptuirea unui eforturile pentru actuala etapă' de edifi în prezidiu au luat loc to CEAUŞESCU, secretar ge
neral al Partidului Comu
care a societăţii socialiste
multilateral dezvoltate în varăşul Nicolae Ceauşescu, nist Român, preşedintele
deziderat: patriei cît mai creşterea patria noastră. tovarăşa Elena Ceauşescu, Republicii Socialiste Româ
La sosire, la Palatul alţi tovarăşi din conduce nia.
Cuvîntarea
mult minereu I productivităţii sporturilor şi culturii, care rea de partid şi de stat. au Nicolae Ceauşescu tovarăşului
a
fost
La
şedinţa
găzduieşte
lucrările
comună
şedin
muncii In abataje ţei comune, tovarăşul participat membri ai C.C. urmărită cu viu interes,
— Dumitre, cu cine lucri brigăzi a tineretului de la Nicolae Ceauşescu, tovară al P.C.R. şi ai guvernului, cu deplină satisfacţie şi
in noaptea asta ? exploatare, brigadă model Măsurile pentru transpune şa Elena Ceauşescu au fost primii secretari şi secreta aprobare, fiind subliniată
— Cu Panaite, Pristavu şi pe întreaga întreprindere rea in viaţă a Programului întîmpinaţi cu multă căl rii cu problemele economice în repetate rînduri cu pu
Cocuz I minieră. Cu realizările privind aplicarea fermă a dură de mii de oanîeni ai şi agricole ai comitetelor ternice aplauze şi urale.
— Vezi că schimbul a se ţine aproape de şefii autocanducerii muncitoreşti muncii prezenţi pe platoul judeţene şi Comitetului
„tras" tare ! de brigăzi cu vechime, cu şi aulogestiunii, perfecţia- din faţa intrării prind- mynicipal Bucureşti ale (Continuare tn pag. o 4-a)
— Da' noi ce-om avea experienţă. In prima săp- narea mecanismului economi-
să nu muncim ? tămînă din septembrie are co-financiar, a sistemului de
Cel interpelat de şeful un plus de 23 tone de mi retribuire a muncii şi creş Vizita oficială de prietenie
de schimb mai zăbovi nereu extras. „Iar în ce terea retribuţiei in acest
puţin lingă fereastra priveşte disciplina, organi cincinal, cit şi decretele a-
deschisă a dispeceratu zarea punctului de lucru, probate recent de Comitetul in ţara noastră a preşedintelui
lui Exploatării miniere aprecia Teodor Candin, îi Politic Executiv al C.C. al
Ghelari şi, în timp ce îşi întrece pe mulţi şefi de P.C.R. vizează creşterea volu
controla cu un gest reflex brigăzi". mului şi diversităţii bunurilor
lampa de miner, îl întrebă Ce s-a spus la suprafaţă materiale pe baza sporirii Republicii Bofswana Q.K.J. Masire
pe subinginerul Teodor despre el, se verifică în mai accentuate a producti
Candin : subteran. In orizontul XV, vităţii muncii, in documentele
— Cu nemotivaţii cum ră- maistrul loan Aspru, ne amintite se subliniază nece ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
mîne ? Că am citit în ziar, spune, glumind, că de ar fi sitatea creşterii puternice a Joi, după-amiază, la Pa trivit înţelegerilor conve că ele vor contribui la
că la cei cu multe ab toată lumea ca Sava s-ar productivităţii muncii in fie latul Consiliului de Stat nite de cei doi şefi de stat. extinderea şi aprofundarea
senţe nemotivate şi cu ajunge să se blocheze care 'unitate economico-pro- s--a desfăşurat ultima run P r e ş e d i n ţ i i Nicolae relaţiilor de prietenie şi
concedii fără plată, a că transportul pe orizontală şi ductivă, acoperindu-se in dă a convorbirilor oficiale Ceauşescu şi Quett K. J. colaborare dintre România
ror durată depăşeşte 30 de pe verticală. acest fel fondurile de retri dintre tovarăşul Nicolae Masire şi-au exprimat sa
zile, ele se scad din con O glumă... serioasă. In buire ale oamenilor muncii, Ceauşescu, secretar general tisfacţia faţă de rezultate şi Botswana, în interesul
cediul de odihnă şi nu se abatajul 901, odată cu în la care se adaugă fondurile al Partidului Comunist Ro le convorbirilor avute, popoarelor român şi bots-
socotesc nici la pensie. ceperea schimbului, ortacii necesare majorării retribuţiei wanez, al politicii de pace,
— Măi, Sava, la tine, la lui Sava au început coptu- şi acoperirii altor cheltuieli mân, preşedintele Republi faţă de înţelegerile şl a- progres, independenţă na-
brigadă, n-are cum să se... ritul, iar pe măsură ce generale ale statului. Noi, cii Socialiste România, şi cordurile la care s-a ajuns
aplice deocamdată această timpul îi aducea spre zorii minerii am inţeles incâ mai Quett K. J. Masire, pre cu acest prilej, manifes- (Continuare în pag 4)
precizare. Ai vreo absenţă zilei, cei din echipă au fi demult că bunăstarea fiecă şedintele Republicii Bots- tîndu-şi deplina convingere
-nemotivată ? nalizat, cu bune rezultate, ruia dintre noi şi a familiilor wana, preşedintele Partidu
— Ce-i drept, nici una, toate operaţiile dintr-un ci noastre sini legate direct lui Democratic din Bots TRANSMISII DIRECTE
wana.
dar la E.M, Ghelari nu lu clu de producţie. Dumitru de felul in care muncim,
crează numai brigada mea. Sava şi cu Emil Panaite au de productivităţile ce le ob Membri ai delegaţiilor LA RADIO Şl TELEVIZIUNE
Mai sînt şi unii care ne mai perforat. Neculai Pristavu a ţinem pe post, de cantită participante la convorbiri
trag înapoi! Noroc buni Şi încărcat tot ce a fost ţile de cărbune pe care le au informat pe cei doi pre In jurul orei 10,15, solemnitatea semnării do
să nu ne uitaţi cu „goale ,;rupt" din front, iar Mihai extragem zilnic. Iar partidul şedinţi despre rezultatele cumentelor oficiale dintre România şi Botswana ;
le", „cuplajul" şi presiu Cocuz ducea „plinele" vîr- şi statul nostru au făcut e- la care au ajuns cu prile In jurul orei 10,45, ceremonia plecării oficiale a
nea la aerul comprimat. fuite şi aducea „goalele". forturi deosebite pentru a ne jul întîînirilor de lucru preşedintelui Republicii Botswana, preşedintele Parti
Planu-i plan ! In felul acesta, la aba crea condiţii optime de mun- avute, în cadrul cărora au dului Democratic din Botswana, Quett K. J. Masire,
— Aprig, băiatul acesta I tajul 901, se materializea- examinat modalităţile con care, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
Şi are un maistru de ori ION C. RADU crete de promovare a co secretar general al Partidului Comunist Român,
zont... Aspru... Unul şi unul I DORIN CORPADE miner, şef de brigadă, laborării şi cooperării pe preşedintele Republicii Socialiste România, şi a to
Aşa l-am cunoscut pe sector V, I.M. Petrila varăşei Elena Ceauşescu, a efectuat, împreună cu
Dumitru Sava, şeful primei (Continuare In pag. o 2-a) diverse planuri dintre doamna G. Masire, o vizită oficială de prietenie
(Continuare în pag. a 2-a) România şi Botswana, po *>în ţara noastră.
m
îmbunătăţirea plasării electivelor în subteran, CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
respectarea disciplinei muncii şi a celei tehnologice- Mobilizare susţinută la recoltatul
principalii factori ai redresării producţiei
porumbului si cartofilor
La finele lunii august, schimb pentru transportoa fectivelor, calificarea şi po în organizarea muncii. De
producţia de cărbune a mi re (grupurile conice), fie licalificarea personalului, asemenea, aici, nu s-a reu în aceste zile, cuvîntul iar tasatul se face cu două
nei Livezeni putea îi mai reparaţiilor superficiale e- reducerea fluctuaţiei erau şit încă să se elimine ab de ordine pentru coopera tractoare. Directorul S.M.A.,
mare cu 5 000 tone. în xecutatfe Chiar de persona însă probleme ce trebuiau senţele nemotivate şi în torii şi mecanizatorii din ing. Inocenţiu Tetea, a ţi
locul acestei mase miniere lul de întreţinere de la rezolvate chiar de condu voirile, să se determine o Consiliul unic agroindus nut să remarce contribuţia
s-au înregistrat (în prima mină. cerea întreprinderii. Aceas folosire integrală a timpu trial Deva îl reprezintă tractoriştilor Alexandru şi
parte a lunii) numeroase Desigur, nici cu cele 5 000 ta s-a mulţumit să facă lui de lucru în scopul creş strîngerea cu oportunitate Gelu Bob, Vasile Hojda,
ore de staţionare din cau de tone de cărbune planul statistici şi să constate că terii producţiei de cărbune. şi fără pierderi a produc Cornel Magda, Ion Greu-
za transportoarelor cu lunii august nu putea fi zilnic nu sînt acoperite 140 Am văzut care este situa ţiei culturilor de toamnă, ruş, Ion Cîzu şi Ion Mol-
benzi din fluxul principal, realizat. Ar fi fost însă de posturi în subteran. Da ţia cu forţa de muncă. De eliberarea şi pregătirea te dovan, c'are se străduiesc
ale căror covoare de cau mult mai mic minusul. Dar că, într-adevăr, s-ar fi luat sigur, pentru a obţine ’o renurilor destinate însă- să realizeze intr-un timp
ciuc s-au rupt frecvent. la mina Livezeni nu s-a vreo măsură mai fermă în producţie la nivelul plani mînţării plantelor furajere scurt şi la un nivel calita
Blocările din flux au con extras cantitatea de căr perioada trecută din acest ficat mai este nevoie şi de şi cerealelor păioase. tiv corespunzător însilozâ-
dus la o neritmicitate în bune planificată nici în an, situaţia s-ar fi îmbu o utilizare judicioasă a ca O activitate susţinută se rea porumbului de pe cele
extracţie şi bineînţeles, la alte luni. Din ce cauză ? nătăţit simţitor. Atîta timp pacităţilor de producţie. întîlneşte pe ogoarele A- 80 de hectare, suprafaţa
pierderi de producţie. Pe Inginerul loan Diaconu, di cît în subteran există linie Mina, In acest moment, soeiaţiei economice pentru respectivă urmînd să fie
lingă acest neajuns (gene rectorul întreprinderii, în de front, iar rezervele con dispune de Cinci complexe creşterea vacilor cu lapte arată imediat după strînge
rat de vechimea covoare- cearcă să justifice nereali- firmă previziunile geolo mecanizate pentru activi- Chimindia. Zilnic, aici se rea recoltei. De asemenea,
lor de cauciuc), mai apar zările pe seama efectivelor gice, cauzele nerealizării lucrează cu două combine Ia C.A.P. Cristur continuă
defecţiuni electromecanice, incomplete şi a lipsei de planului trebuie căutate în C. DORIN E 280 la însilozarea porum în ritm susţinut recoltatul
fie datorită calităţii neco mineri calificaţi, la nivelul randamentele scăzute şi bului. Transportul recoltei
respunzătoare a pieselor de necesarului. Asigurarea e în lipsurile ce mai persistă (Continuare în pag. a 2-a) este asigurat cu 16 remorci, (Continuare in pag. o 2-a)
