Page 3 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 3
9 JOI, 1 SEPTEMBRIE 1983 pag. 3
SUBREDACŢIA PIONIEREASCĂ
© însemnări 9
VIZIUNE „TOT ÎNAINTE" HUNEDOARA
aaşmRjftiwaiiMKiM Cu 45 de ani in urmă,
® Informaţii O un tînăr intra pentru
îl femeilor © Note @ Printre dealuri îmbrăcate prima oară in producţie,
la Uzina de preparare din
tistic: „Cinci
(color) Teliuc. Se numea Constan
Ic vacanţă, O Microinterviuri ® tin Bobîlcă şi era lăcătuş,
animate: 1001 în verdeaţă S-a remarcat de la înce
nţii şi o in-
- episodul 2 A put prin calităţi care l-au
e vacanţă: făcut să devină unul din
i“ (color) — e- OAMENII CARE CONSTRUIESC CALEA FERATĂ Timp de 12 zile, sta zie creaţie proprie (cîştigat tre cei mai apreciaţi şi
10 ra al Şantierului 34 Deva asemenea calităţi întrunesc ţiunea balneoclimaterică de Marcela Brustur, clasa
tineretului Pentru oricine trece prin Sîngiorz-Băi, cunoscută prin a VlII-a, şcoala generală stimaţi muncitori din co
libian Vălişoara nu pot rămine din cadrul Întreprinderii de cei pe care-i vedeţi lucrind nr. 2), „Azi în ţara bucu lectiv. A fost omul care a
al (parţial co- neobservate lucrările ce se construcţii căi ferate Ti aici. Curaj dovedesc con bogăţia apelor minerale şi riei — de reportaj (locul contribuit din plin la înăl
11
foc acolo, sus, in coasta mişoara. Munceau la ridi ducătorii auto Vasile la- a pitorescului împrejurimi ţarea din temelie şi mon
itca economi- lor, a fost gazdă ospita întîi fiind obţinut de Da
dealului. Sint lucrările de carea unor viaducte in ax, noşi, Ion Oprea, Ni- niela Asaftei — cls. a tarea uzinei din Telia o
popularc in- construcţie ale viitoarei căi „lucrări prioritare“ — cum coară Toma, Ion Sasu, lieră membrilor subredac- VlII-a, şcoala generală nr. care a format numeroşi
:ale cu orclics- ferate care va asigura tra le numea Alexandru Jun- Mircea Damian, oameni ţiei de radio şi presă pio meseriaşi de nădejde. De
11
liuri argcşene“ nierească „Tot înainte din 11) şi „Patrie nemuritoare"
militant, revo- ficul feroviar pe distanţa drea, şeful lotului. „De ce care urcă şi coboară cu cadrul Casei pionierilor — de desen pe asfalt (pri curind, Constantin Bobîl
Deva—Brad. Tunele, via prioritare ? Pentru că de maşinile lor de zeci de ori şi şoimilor patriei Hune mul loc revenindu-i Mi re că a „pontat" pentru ul
patrlotică şi in fiecare zi paniele abrup tima sa zi de muncă in
mară doara. 15 copii, mînuitori lei Roznovan din clasa a
nliarde de oa- te ale dealului. Şi nu-i ai condeiului şi penelului, Vll-a, şcoala generală nr. uzina căreia i-a fost de
olor) puţin lucru să conduci pe au făcut neuitate popa 3). Mult aplaudat de cei votat 45 de ani, ieşind la
al de muzică serpentine o basculantă de prezenţi a fost concursul pensie. La buchetul de
Vlamaia — 1983 suri în oraşele Tîrgu Mu
11
nală). Premiile 16 tone încărcată cu beton. reş, Cluj, Bistriţa şi Nă- „Cine ştie cîştigă cu te
ului de inter- Pricepere demonstrează şi săud. în satul lui Liviu ma „Sîngiorz-Băi — ecua
cei din sectorul de meca Rebreanu, am vizitat casa- ţii pentru deplina tinere
lal (parţial co- nizare condus de maistrul muzeu, am trăit clipe ţe", desfăşurat la clubul
Vasile Bizoi : excavatoriş- de emoţie în faţa obiecte casei de odihnă şi trata
tii Gavrilă Chircea, Avram lor personale ale scriito ment a staţiunii, unde s-a
Lazăr şi Ion Colac, buldo- rului, a unor documente detaşat, pe primul loc, urări şi ginduri bune ale
zeriştii loachim Sida şi şi fotografii. Avînd în pro pioniera Doina Iacob (cla tovarăşilor săi de muncă,
Ion Dănilă. Hărnicia şi dis fesorul Ioan Crăciun, şeful sa a VII-a, şc. gen. nr. 3). adăugăm şi ho! urarea
'i i: <;,oo Ra- Adăugind întîlnirea cu de viaţă lungă şi sănăta
i dimineţii; 0,30 ciplina îi caracterizează pe catedrei de geografie de pionierii din localitate,
zilei in agri- oamenii maiştrilor Ion Son la Şcoala generală din te. (Vasile Grigoraş, co
) Radiojurnal ; dor şi Constantin Cizmaru, Sîngiorz-Băi, un admirabil plaja, baia în Someş, pes respondent).
oul de onoare ghid, pionierii hunedoreni cuitul, vizita la muzeul de
00 Revista pre- muncitorii constructori căi istorie şi etnografie din lo „DACĂ NU E BUNA,
rierul mclodii- ferate din echipa condusă au făcut drumeţii pe dea
iletin de ştiri ; de han Barbatei (II), cei lurile Muncel, Piesa şi calitate, culesul de zmeu ADUCEŢI-O ÎNAPOI"
dem ascultăto- Monda, la izvoarele calde ră, precum şi serile de
lulctin de ştiri; care fac drum in stincâ. Nu de la Valea Tătarilor, pes dans la care pionierii hu Eleganţă, bun gust, po
şi formaţii de ducte, ziduri de sprijin. realizarea lor depinde în pot să nu-i amintesc aici liteţe. Toate aceste atri■
ilară; 11,00 Bu- Oameni, mulţi oameni, ex mare măsură continuarea şi pe mecanicii de utilaje te tot întîlnindu-ne cu pi- nedoreni au participat, se bute le intilneşte cumpă■
i; 11,05 Sintcm cavatoare, macarale, ma toreştile locuri de la poa poate spune că aceste zile
ui; 12,00 Bule- lucrărilor de montare a li de la staţia de betoane — lele Munţilor Rodnei. de vacanţă printre dealuri rotorul la primul contact
12,05 Din co- şini. niei, in acest moment ter Marin Bulanceq şi Dorel îmbrăcate de livezi şi ver cu raionul de lenjerie al
ruluv 12,15 Ma- Am urcat acolo pe coas minate pe porţiunea Brad- Huh, şeful staţiei. Cu toţii Au fost interesante şi marelui magazin univer
i-şti," 'c; 13,00 ta dealului pe care, pină Ormindea. Este o muncă sîntem ferm hotăriţi să fa concursurile organizate cu deaţă vor rămîne de ne
3 ;S' ..0 Club sprijinul comitetului U.T.C. uitat. sal „Jiul" din Petroşani.
]' Buletin mai ieri, creşteau doar ar grea, care comportă mult cem tot ce depinde de noi din staţiune (secretar Ma Numai că surprizele vin
6,05 tcc dc bori şi tufişuri. Acum creş curaj, pricepere, hărnicie, pentru a ne încadra in mai tirziu...
muz k ..a uşoa te o importantă lucrare, şi, bineînţeles, disciplină. ria Ciurte): „Cu patria în IOAN VLAD,
11
re;!; 16,20 Fol- graficele de lucru stabilite. gînd şi-n faptă — de poe corespondent Aici, una dintre gon
nporan; 16,30 l-am cunoscut mai îndea Iar dacă munca noastră Iar cind aceşti oameni îşi dolele in care erau atir-
economică ; proape pe cei care mun continuă în ritmuri mereu propun ceva, atunci aşa nate pe umeraşe mai
de ştiri; 17,05 cesc la lotul 341 Vâlişoa- mai bune este pentru că va fi /“. multe pijamale de acelaşi
icatelor; 17,35
te cînt, patria model şi culoare, era în
gram muzical; soţită de o etichetă ma
ierii * Revista SITUAŢIA CONTRACTĂRILOR SI LIVRĂRILOR LA FONDUL re, de mină, pe care era
*_ "radio. Lu-
— reportaj pe DE STAT ÎN PERIOADA 7 IANUARIE - 15 AUGUST 1983 înscris: nr. 48 şi preţul
1 ★ Azi, în 120 lei, valabile pentru
lificaţii...; 19,45 Specia sau C o n t r a c t a t fiecare articol, după cum
20,00 Radioce- produsul Livrat ne asigură vinzătoarea.
iri ale muzicii Plan Realizat
1)0 O zi intr-o Numai că se aflau aici şi
juterii muzica- Bovine 180 capete 180 capete 121 capete pijamale cu patru numere
,00 Non stop mai mici. Grăbit, clientul
Porcine 200 capete 122 capete 12 capete
Ovine 75 capete 92 capete 57 capete descoperă doar acasă ne-
Lapte de vacă 1 000 hl 1 208 hl 761 hl concordanţa şi tot atunci
,SV1A== Lapte de oaie 10 hl 10 hl 7 hl îşi dă seama ce ascun
deau cuvintele lucrătoa
Datele înscrise în ta porcine, mă refer în pri rei comerciale „dacă nu
Imul şi umbra portat la numărul de gos vă e bună, aduceţi-o îna
■’ata care vinde belul de mai sus, precum mul rînd. Nu aş putea podării. Oamenii au cîte
HUNEDOARA: şi cîteva aprecieri asupra spune că organizaţiile de două-trei oi pe care le poi". Ar duce-o dar nu
Hoopcr (Flacă- ştie dacă magazinul de
celor 1 000 de stadiului actual de rea partid şi consiliul popu păşunează împreună eu
e I-XI (Siderur- lizare a sarcinilor privind lar nu au desfăşurat o vitele. Constituirea unei contează cheltuielile făcu
iămîn u tine participarea sătenilor din activitate intensă. Rezul te cu trenul sau cu au
ros Prun- turme a satului ar avea, tobuzul...
1 /delenil cele 599 gospodării indi tatele sînt însă departe credem, darul de a spori Azi, meci amical
J „ . ui la viduale de pe raza co de posibilităţi. O demon- atît cantitatea de lapte TEREN... UITAT
7 N .nbrie); munei la sporirea fondu trează şi faptul că atunci
rit mai de preţ lui centralizat al statu ce s-ar putea livra, cît MUREŞUL-EXPLORĂRI In spatele sediului
: uit ural); VUL- cînd, prin cooperaţie, şi numărul de ovine. De
ericul alb (Lu- lui ne-au fost furnizate s-au adus, în vederea aceea, propunem analiza DEVA - POLITEHNICA Consiliului popular din
■ONEA: Logod- de Ştefan Marcu, secre contractărilor, 100 de comuna Băiţa se află
cului Gavrilov tar adjunct al comitetu purcei, oamenii i-au cum rea acestei situaţii de că în drum spre Cugir, TIMIŞOARA un teren destul de în
ETRILA: Ochi tre factorii responsabili
icitorcsc); URI- lui comunal de partid. părat şi au încheiat con unde duminică va susţine tins care, in acest an, n-a
î nou pe fron- „In ansamblu, realiză tracte. Dar au fost prea şi luarea unor măsuri primul său meci în ac la 11 m) va juca astăzi produs decit bălării şi
— seriile I-II rile obţinute pînă la a- puţini... care să conducă la atin urzici. Cineva a încercat,
BRAD: Cele gerea nivelului scontat tualul campionat divizio Ia Deva, cu formaţia lo intr-un colţ, să amenaje
omente cu Stan ceastă dată la specia bo Şi, adăugăm noi, ar fi
;stcaua roşie) ; vine, la lapte de vacă şi loc încă pentru mai bine în privinţa contractărilor nar B, echipa Politehnica cală Murcşul-Explorări. ze un spaţiu pe care să-l
A: Călăuza — oaie, sînt promiţătoare. şi în ce priveşte specia şi livrărilor la fondul de Timişoara (care în tur In meciul de la Deva va cultive cu legume. Dor
(Minerul); O- stat, de fapt la punerea în se pare că a uitat de
runcul, petrolul Am spus „în ansamblu" ovine şi laptele de oaie. neul din Spania, în finala fi aliniată cea mai bună intenţie. Datoria unui con
(Patria); Con- pentru că dacă intrăm în Chiar dacă din tabel nu valoare a posibilităţilor mică, a terminat la ega formaţie de care dispun
acăra); GEOA- amănunte vom vedea rezultă aşa ceva; în comu pe care le oferă cu priso siliu popular este de a
(alentina (Casa că avem încă destul de litate — 1—X — cu Aston timişorenii. întîlnirea de milita pentru punerea în
I HAŢEG: Abba nă se cresc 369 ovine, deci sinţă bunii gospodari din valoare a fiecărui petec
(RAZI: Vrăjito- multe nerealizări. La un număr relativ mic ra- Vălişoara. Vila, califieîndu-se engle Ia stadionul „Cetate" va
Oz ; CALAN: zii în urma loviturilor de avea loc Ia orele 1 8 ,0 0 . de pămint.
Casa de cultu- t
îia : Portretul RĂSPLATA CEA MAI MARE - NEUITAREA
ului (Mureşul) ;
—
.rmat şi foarte de ani dedicaţi iniţierii • ~ o — • — • — • — — « — e — * — • — a
umina); GHE- copiilor din satele comunei
lanţă cu clinele în tainele scrisului, cititu
lui, socotitului. Omul în CERTĂREŢII
faţa căruia, pe drept cuvînt SATULUI FAPTE DIN INSTANŢĂ •
IOEXPRES putem spune, îşi scot pă V- :>■ . ; :-L> *
lăria tineri şi .vîrstnici deo „Se va găsi oare ‘-cine
1
potrivă impresionează prin va care să determine fa LA LOCUL UNDE SE CUVINE ci în mai toate judeţele ţării. Neîncadrai
s tragerii din 31 modestie şi... tinereţe. Da, milia lui Gheorghe şi în muncă, vagabondează prin oraşe, trăind •
la cei 60 de ani împliniţi, Maria Ardelean, precum a Costică Bobic din Petroşani a mai din ceea ce poate „ciupi". Judecătoria I
11, 39, 10, 1, 14. lui losif Florea abia i-au şi cea a lui Partenie şi fost condamnat pentru diferite infracţiuni : din Deva l-a condamnat, recent,«pentru e
-a: 4, 40, 37, 34, mijit ghioceii ala tîmple ! Maria Muntean să nu maţ furt calificat in paguba avutului obştesc, infracţiunile de vagabondaj, furt calificat)
Şi nu că n-ar fi cunoscut caute ceartă cu lumina distrugerea de bunuri materiale aparţinind din avutul obştesc sau din cel al u n o r ®
I de câştiguri : greul vremurilor trecute,,. unităţilor de stat, ultraj etc. etc. Recent, persoane particulare (biciclete, haine etc.), j;
din care report rea ?“ — se întreabă, cu
Printre foştii săi elevi se îndreptăţire, mulţi dintre Judecătoria din Petroşani l-a condamnat din la 5 ani şi 6 luni închisoare. ^
numără multe cadre didac locuitorii comunei Văli nou la 1 an şi 10 luni închisoare pentru
intr-o comună relativ tice care predau astăzi în şoara. Nu între ele, ci faptul că a sustras (după ce consumase PENTRU CONSUM DE BĂUTURĂ 1
mică, aşa cum este Văli şcolile comunei, mulţi alţi fiecare în parte cu veci o însemnată cantitate de alcool) de la IN UNITATE *
şoara, oamenii se cunosc oameni cu munci de răs nii săi. Membrii comisiei braseria „Cărui cu bere", 3 scaune şi o I
aproape toţi între ei. Şi, pundere în societate, Şi de judecată au tot încer masă. In plus, în timpul percheziţiei ce i Prin sentinţa penală nr. 628, din iulie •
•robabil pentru s-d făcut la domiciliu a avut o atitudine 1983, a Judecătoriei din Petroşani, incul-II
ubrie 1983: Vre- totuşi, cu toţii recunosc nu-i bucurie mai mare pen cat, la fel şi miliţia, dar
caldă cu cerul faptul că cel mai bine tru losif Florea, după cum pas de-i potoleşte ! Poate, reprobabilă faţă de lucrătorii de miliţie. Şi păţii Ioan Brie, Ionel Dicu, Simion Nătîngă, «
lat vor cădea cunoscut concetăţean al lor el însuşi ne spunea, decît dacă vor chibzui bine, o astfel, C. B. se află din nou la locul unde Maria Negoi, Eva Popa, Georgeta Sălcea-j'
iare vor avea şi este losif Florea, fostul în aceea a dovezilor de neui- se cuvine. nu şi Viorica Vălean de la I. M. Livezeni au .
aversă, însoţite vor face tocmai ei, cei
i electrice. Vîn- văţător, director coordona tare pe care elevii de ieri, consideraţi astăzi „certă fost amendaţi cu cîte 4 000 lei pentru in
11
slab la mode- tor, profesor de matema astăzi oameni mari, aflaţi reţii satului ! PEDEAPSĂ PE MĂSURA FAPTELOR fracţiunea de consum de băuturi alcoolice*
alurile minime tică, fizică, franceză, chi în cine ştie ce parte a in unitate. Băutura era adusă de Maria *.
inse intre 10 şi Rubrică realizată de Ioan Gheorghe Părduţ este cunoscut nu Elena, care, pentru această faptă a fost*
ir cele maxime mie... Da, de toate a pre ţării, i le trimit prin scri numai în judeţul Alba, unde are domiciliul,
31 grade. dat losif Florea în cei 41 sori, vederi sou viu grai ! MIRCEA DIACONU condamnată la 6 luni închisoare. • i
— e _ a _ — • — o _ • — • _
