Page 36 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 36
ps§. 9 ___ _________________ DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 034 SÎMBĂTĂ, 10 SEPTEMBRIE 1983
Plenara Consiliului Naţional al Consfătuirea cu cadrele din
Agriculturii, Industriei Alimentare, industrie şi Investiţii
(Urmare din pag. 1) jelor din docare, efectua producţiei şl exportului,
Silviculturii şi Gospodăririi Anelor transpune neabătut în via rea la timp a reparaţiilor relevîndu-se, între" altele,
prin
caoitale,
încadrarea
pentru
preocuparea
res
ţă orientările, indicaţiile strictă în normele şi nor pectarea strictă a norme
şi sarcinile date de tova mativele de consum, asi lor de consum, in vederea
(Urmare din pag. 1) timp, vorbitorii au arătat, luate In dezbatere princi răşul Nicolae Ceauşescu, gurarea forţei de muncă,
în spirit critic şi autocritic, palele probleme privind de a înfăptui exemplar gospodăririi judicioase a
disci
resurselor
a agriculturii, ramură ce că în unele unităţi cadre producerea seminţelor şi a hotărîrile stabilite de Con întărirea în ordinii şl sectoarele me şi energie. de materii pri
plinei
toate
trebuie să-şi sporească le de conducere, specia materialului săditor, pe gresul al XII-lea al parti de activitate. în cadrul dezbaterilor a
substanţial aportul la pro liştii nu au acţionat cu baza programului stabilit dului, ' şi de Conferinţa fost reliefat interesul ce se
gresul general al ţării, la fermitate pentru aplicarea pentru perioada 1984—1986, Naţională, care asigură îna A fost relevată, de ase manifestă în fiecare uni
continua ridicare a nive tehnologiilor avansate, pen astfel Incit să se asigure intarea fermă a ţării pe ca menea, preocuparea susţi tate economică pentru bu
lului de trai al întregului tru organizarea superioară din producţia internă în lea socialismului şi comu nută pentru realizarea pla na pregătire a planului pe
popor. a producţiei, fapt ce se re tregul necesar, precum şi nismului. în acest sens, au nului de asimilări în in a 1984, sublinlindu-se că sînt
şi
dustria
metalurgică
în dezbateri au fost a- flectă în producţiile di un fond de rezervă, insis- fost evidenţiate succesele construcţiilor de maşini, create premisele pentru o
bordate pe larg proble minuate care s-au obţinut, tîndu-se asupra cerinţei de înregistrate in realizarea pentru fabricarea utilaje bună demarare a execu
mele de stringentă actuali în acest context, s-a men a se crea noi soiuri şi planului în industrie, a lor, instalaţiilor şi agre ţiei sarcinilor pe anul vii
tate legate de realizarea ţionat că sînt unităţi în hibrizi cu un ridicat po programului de punere în gatelor prevăzute în pro tor.
obiectivelor de creştere a care s-a efectuat cu întîr- tenţial biologic şi produc funcţiune a noilor cauaci- gramele prioritare ale e- Vorbitorii au subliniat
producţiei v agricole stabi ziere pregătirea terenului, tiv — factor determinant tăţi şi a producţiei desti conomiei naţionale, în ve profunda satisfacţie cu
lite de Congresul al XII- nu s-a supravegheat cu al realizării recoltelor si nată exportului. S-a aore- derea punerii în funcţiu care cei ce lucrează în in
lea şi Conferinţa Naţională toată răspunderea realiza gure şi stabile. S-a men ciat, pe baza acestor rea ne la termen a obiective dustrie şi în domeniul in
ale partidului. Participanţii rea însămînţării culturilor ţionat că, deşi în toamna lizări, că există toate con lor de investiţii şi onoră vestiţiilor au primit re
au subliniat în mod una de toamnă, la timp şi la trecută s-au realizat pro diţiile ca pînă la sfîrşitul rii tuturor obligaţiilor centele măsuri de creştere
nim că succesele obţinute nivelul calitativ cerut de grese însemnate faţă de anului să se îndeplinească pentru piaţa externă. a veniturilor oamenilor
în agricultură în anii cin normele tehnologice, ceea anii precedenţi, totuşi, în şi chiar să se depăşească în legătură cu sarcinile muncii, văzînd în ele o
cinalului actual, ca de ce s-a răsfrânt asupra acest domeniu există încă sarcina trasată de secreta nouă şi elocventă expresie
deosebite care revin indus
altfel în întreaga perioadă densităţii plantelor şi, în unele deficienţe ce trebuie rul general al partidului, triei chimice, vorbitorii au a grijii statornice a parti
care a trecut de la Con- final, asupra producţiei, eliminate grabnic, că este de a obţine, în 1983, o dului, a secretarului său
gresui ţal iX-lea al P.C.R., nu s-a organizat temeinic necesar ca unităţile spe producţie industrială su subliniat că au fost luate general, pentru sporirea
pentru
necesare
măsurile
constituie o puternică şi strîngerea la timp şi fără cializate, de cercetare ştiin plimentară de peste 12 mi realizarea ritmică a pro continuă a bunăstării po
strălucită dovadă a justeţei pierderi a recoltei. ţifică şi producţie, să liarde lei. gramelor de fabricaţie sta porului. Ei au arătat că a-
politicii agrare a partidu Analizînd cu exigenţă creeze material biologic cu S-a relevat, totodată, că bilite, un accent deosebit ceste importante măsuri
lui, politică elaborată din rezultatele obţinute la înalte calităţi productive rezultatele pe cele opt luni punîndu-se pe realizarea constituie un puternic fac
iniţiativa şi sub îndruma culturile de păioase, cei ce solicitat dc marea pro ale anului nu sînt pe mă producţiei destinate ex tor mobilizator pentru o
rea directă a tovarăşului au luat cuvîntul au arătat ducţie. sura posibilităţilor pe jare portului, pe creşterea vo activitate productivă mai
Nicolae Ceauşescu, în care că se impune cu necesita Participanţii la dezbateri le oferă înzestrarea tehni lumului sortimentelor do rodnică, de înaltă calitate
se regăseşte cu pregnanţă te ca în campania agri au arătat, totodată, că au că â industriei noastre, nu prelucrare avansată şi re şi eficienţă.
preocuparea pentru conti colă de toamnă să se ac fost stabilite măsuri pen se situează la nivelul ce ducerea ponderii celor In încheierea dezbateri
nua dotare a acestei ra ţioneze cu hotărîre la toate tru realizarea sarcinilor rinţelor complexe ale eco energo-intensive. lor au luat cuvîntul tova
muri de bază a economiei nivelurile, de la ferme din zootehnie, un accent nomiei naţionale. Au fost răşii Gheorghe Oprea,
arătat
S-a
că
măsuri
naţionale cu mijloace teh pînă la minister, pentru deosebit punîndu-se pe astfel, semnalate o serie ferme au fost luate şi în membru al Comitetului
nice avansate, organizarea întronarea unei discipline strîngerea şi depozitarea de lipsuri şi neajunsuri celelalte sectoare ale eco Politic Executiv al C. C.
pe baze ştiinţifice a pro riguroase în executarea furajelor, pe asigurarea manifestate în unele uni nomiei naţionale, pentru al P.C.R., prim viceprim-
ducţiei şi a muncii, asi tuturor lucrărilor de care unor condiţii optime de tăţi industriale în organi îndeplinirea în bune con ministru al guvernului, şi
gurarea cadrelor de spe depinde recolta anului iernare a animalelor. . De zarea producţiei şi a munr diţii a planului, pentru Ilie Verdeţ, membru al
cialişti şi perfecţionarea viitor. în acelaşi timp, s-a asemenea, au fost subli cii, în folosirea eficientă a creşterea productivităţii Comitetului Politic Execu
profesională continuă a arătat că anul acesta con niate sarcinile ce revin maşinilor şi instalaţiilor, muncii, pentru ridicarea tiv, secretar al C.C. ai
forţei de muncă. diţiile climatice au deter lucrătorilor din legumicul- în respectarea termenelor calităţii şi nivelului teh P.C.R., care au arătat că,
de
ajungerea
mai
minat
Vorbitorii au dat o înaltă vreme la maturitate a cul tură, pomicultură şi viti de punere în funcţiune a nic al producţiei, care, potrivit orientărilor şi in
apreciere contribuţiei hotă turilor de toamnă, fapt ce cultură pentru strîngerea unor importante obiective, aşa cum sublinia tovară dicaţiilor secretarului ge
partidului,
pre
neral
râtoare a tovarăşului impune utilizarea cu ma întregii să producţii horticole, care au influenţat negativ şul Nicolae Ceauşescu, con şedintele al Republicii, tova
care
asigure
necesarul
■Nicolae Ceauşescu la dez ximă eficienţă a tuturor de consum al populaţiei, realizarea unor indicatori stituie o problemă esen răşul Nicolae Ceauşescu,
voltarea acestui sector de mijloacelor mecanice, a în conformitate cu preve de plan, şi în primul rind ţială în această etapă. se impune ca organele şi
importanţă vitală al econo tuturor forţelor de la sate derile programului de auto- a producţiei fizice la toate Analizîndu-se modul în organizaţiile de partid,
miei naţionale, subliniind în vederea strîngerii recol conducere şi autoaprovizio- sortimentele, creînd greu care se desfăşoară activi ministerele, centralele in
că orientările, programele tei Intr-un timp cit mai nare teritorială. tăţi în asigurarea cu ma tatea în domeniul con dustriale, întreprinderile
speciale de creştere a scurt şi fără pierderi. Conştienţi de răspunderea terii prime şi materiale a strucţiilor industriale s-a să acţioneze cu toată răs
producţiei vegetale şi ani Pornind de la realitatea pe care o poartă în rea unor ramuri economice, relevat că eforturile sînt punderea, într-o strînsă
precum şi a fondului de
male, precum şi Progra că pămîntul este principa lizarea importantelor şi marfă pentru export, în îndreptate în direcţia re conlucrare, pentru reali
mul naţional privind reali lul mijloc de producţie complexelor sarcini ce îndeplinirea programului cuperării nerealizărilor, şi zarea producţiei fizice în
zarea unor producţii agri din agricultură, vorbitorii revin agriculturii, parti de investiţii. In acelaşi asigurării punerii in func gama sortimentală prevă
cole sigure şi stabile sînt au subliniat necesitatea cipanţii la dezbateri s-au timp, a fost criticată pre ţiune la termenele plani zută, pentru dezvoltarea
expresia concepţiei revolu imperioasă a folosirii in angajat, în numele tuturor ocuparea insuficientă a ficate a tuturor obiective bazei de materii prime şi
ţionare a secretarului ge tegrale şi raţionale a aces oamenilor muncii de la conducerilor unor ministe lor, aceasta avind o im energetice a ţării, pentru
neral al partidului de ridi tuia, a ridicării potenţia sate, să acţioneze cu fer re, centrale şi întreprin portanţă hotărîtoare pen îndeplinirea planului la
care a agriculturii româ lului său productiv prin mitate pentru transpune deri, precum şi a unor or tru realizarea sarcinilor toţi indicatorii, pentru în
neşti la un înalt nivel de aplicarea unor lucrări com rea în practică a preţioase gane locale de partid pen economice pe 1983 şi pen făptuirea integrală a pro
randament productiv şi e- plexe de îmbunătăţiri fun lor indicaţii şi orientări tru soluţionarea operativă tru buna pregătire a pla gramului de investiţii,
ficienţă economică. ciare, fundamentate ştiinţi cuprinse în cuvîntarea tova a problemelor care au a- nului pe 1984. Totodată, au pentru sporirea exportului
Referindu-se la modul în fic. în acest sens, au fost răşului Nicolae Ceauşescu, părut în cursul execuţiei fost reliefate preocupările şi reducerea importurilor.
care s-au realizat preve stabilite măsuri pentru îm să muncească cu avînt pa planului,- pentru desfăşurarea rit A fost subliniată, de ase
derile planului pe anul bunătăţirea activităţii de triotic şi dăruire exem In cuvîntui lor, vorbi mică a lucrărilor pe şan menea, necesitatea întări
1983 la culturile cerealie proiectare, elaborare a stu plară pentru creşterea con torii au menţionat că atît tierele de locuinţe. rii, la toate nivelele, a
re păioase, cei ce au luat diilor şi documentaţiilor tinuă a producţiilor agri pe plan central, cît şi pe Problema exportului s-a controlului operativ şi per
cuvlntul au arătat că, deşi tehnico-economice de exe cole, element determinant plan local au fost stabili situat, de asemenea, în manent pentru a se asigu
In unele judeţe condiţiile cuţie a lucrărilor de îm al înfăptuirii noii revoluţii te măsuri pentru lichida centrul dezbaterilor, sub- ra îndeplinirea în bune
climatice nu au fost favo bunătăţiri funciare. agrare — cerinţă eseniţială rea neîntirziată a deficien liniindu-se că în acest do condiţii a sarcinilor eco
rabile, colectivele unităţilor Criticînd, totodată, rămî- a strategiei dezvoltării ge ţelor existente, pentru re meniu s-au luat măsuri nomice pe 1983 şi pregăti
agricole care au muncit nerile în urmă înregistrate nerale a patriei, statuată cuperarea integrală a res hotărîte pentru respecta rea temeinică a producţiei
cu răspundere şi pasiune, pe şantierele unor sisteme de Congresul al XII-lea tanţelor, pentru îmbunătă rea termenelor de fabrica anului viitor.
însufleţiţi
de
eare au respectat cu stric de irigaţii şi îmbunătăţiri al Partidului , Comunist ţirea întregii activităţi. ţie şi livrare, a condiţiilor rile secretarului îndemnu
general
teţe tehnologiile şi au fo funciare, vorbitorii au Român. Participanţii au arătat de calitate, pentru inten
participanţii
partidului,
losit eficient baza teh- arătat că se impun mă în încheierea lucrărilor, că în momentul de faţă o sificarea acţiunilor de al consfătuire s-au anga
la
nico-materială, îndeosebi suri ferme pentru recu Plenara lărgită a Consiliu atenţie deosebită este a- contractare pe 1984. S-a jat, în numele comunişti
pămîntul, au obţinut pro perarea restanţelor şi pu lui Naţional al Agricul cordată realizării, la nive apreciat că sînt condiţii lor, al tuturor oamenilor
ducţii mari, demonstrînd nerea în funcţiune, la ter turii, Industriei Alimen lul prevederilor de plan, a pentru a asigura realiza rmmcli din Industrie şi
elocvent că agricultura menele prevăzute, a aces tare, Silviculturii şi Gos sarcinilor în domeniul ma rea unui export la nivelul din domeniul investiţiilor,
noastră socialistă are un tor importante amenajări. podăririi Apelor a adoptat teriilor prime şi energeti cerinţelor pieţei mondiale să acţioneze cu energie şi
potenţial ridicat. In acelaşi De asemenea, au fost o hotărîre. ce. Ei au subliniat că, po din toate punctele de ve abnegaţie pentru dezvolta
trivit indicaţiilor tovarăşu dere, pentru o bună valo rea şi modernizarea con
încheierea vizitei oficiale de prietenie în ţara noastră lui Nicolae Ceauşescu, vor rificare a produselor româ tinuă a economiei naţio
acţiona cu toată răspunde neşti peste hotare, pen nale, realizarea unei noi
a preşedintelui Republicii Botswana Q.K.J. Masire rea pentru recuperarea fă- tru reducerea continuă a calităţi a muncii şi a vie
mînerilor în urmă şi rea importului. ţii, pentru înfăptuirea e-
PLECAREA DIN CAPITALĂ duros rămas bun. Cei doi lizarea planului la pro Totodată, au fost înfă xemplară a hotărîrilor a-
şefi de stat şi-au strâns- ducţia de cărbune, petrol ţişate acţiunile care se în doptate de Congresul al
(Urmare din pag. 1) dintre cei doi preşedinţi, mîinile cu prietenie, s-au şi energie electrică, prin treprind în domeniul asi XII-lea şi Conferinţa Na
încrederii că dialogul la îmbrăţişat. folosirea deplină a utila gurării bazei materiale a ţională ale partidului.
portul internaţional Oto- nivel înalt româno-bots- Cu aceeaşi cordialitate
peni. wanez va da un nou impuls s-au salutat tovarăşa Elena a fost primit de regele Akhbar", ministrul de stat
P r e ş e d i n ţ i i Nicolae dezvoltării relaţiilor dintre Ceauşescu şi doamna G. Spaniei, Juan Carlos I. egiptean pentru afaceri ex
Ceauşescu şi Quett K. J. cele două ţări, promovă Masire. oiiaBsss Din partea tovarăşului terne, Boutros Chali, a
Masire, tovarăşa Elena rii procesului de destinde La ora 11,15 aeronava Nicolae Ceauşescu, pre subliniat că în actuala si
Ceauşescu şi doamna G. re şi colaborare în în cu care călătoresc înalţii şedintele Republicii Socia tuaţie din Orientul Mijlo
Masire au sosit împreună treaga lume. oaspeţi a decolat îndrep- E3 MADRID. — Ministrul liste România,’ şi a tovară ciu se impune o schimba
la aeroport. Preşedintele Nicolae tîndu-se spre Arad, unde afacerilor externe al Re şei Elena Ceauşescu au fost re radicală în atitudinea
Oamenii muncii aflaţi Ceauşescu şi preşedintele preşedintele botswanez, publicii Socialiste România, transmise regelui Spaniei şi Israelului faţă de poporul
pe aeropoi't au salutat cu Quett K. J. Masire au răs doamna G. Masire şi cele Ştefan Andrei, aflat la Ma reginei Sofia un salut cor palestinian - transmite a-
căldură pe cei doi şefi de puns cu simpatie manifes lalte persoane oficiale care drid cu prilejui încheierii dial şi cele mai bune genţia MEN. „Israelienii
stat. Ei au dat glas. satis tărilor mulţimii. îi însoţesc vor avea prile reuniunii reprezentanţilor urări. trebuie, să înţeleagă că pa
facţiei cu care opinia pu La despărţire, preşedin jul să cunoască realizări. statelor participante la lestinienii vor fi partenerii
blică din ţara noastră tele Nicolae Ceauşescu şi economico-sociale ale oa Conferinţa pentru securita EŞ CAIRO. — într-un in lor de pace" — a subliniat
a primit rezultatele fruc preşedintele Quett K. J. menilor muncii din acest te şi Cooperare în Europa, terviu acordat ziarului „Ai ministrul egiptean.
tuoase ale convorbirilor Masire şi-au luat un căl- judeţ.
CCHEGtUl DE REDACŢIE Sabin Cerbu. ton Ciodel, Tiberiu titrata (redactor şef), lucio Eleno Liclu, Gheorghe Pavai (redactor şef adlunct). Vosile Pâţan. Nicolae Tlrcob
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA» 8 700 Deva, »tr. Dr. Petra ©roza, nr. 33 Telefoane! 11273, 11385, 12137. Telexi 72288. TIPARUL.! Tipografia Seva, otr. 23 A «gust, or. 237.