Page 37 - Drumul_socialismului_1983_09

«a o?*
■ T> ' . . . . . .
m
,/f k PROLETARI"DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! r a MP ANI A AGRICOLA DE TOAMNĂ
m
¥<cm
Toate forţele mobilizate Ia recoltări

şi pregătirea însămînţării pâioaselor
S O C I A L I S M U L industrial Ilia lucrările din tului. în fiecare zi avem la mei zootehnice — circa 200
aparţinătoa­
unităţile
In
unic
cules circa 150 de oameni,
re
Consiliului
agro­
tone de fîn, dar în cîmp se
aproape
toată
populaţia
află încă 200 tone de fu­
nă
se
desfăşoară
La C.A.P. Lăsău se lu­
într-un
fie
aduse
locurile
de
la
ORGAN AL GOMITETULUI JUDEŢEAN HUMEDI 3ARA AtfPrGR^I campania agricolă de toam­ aptă de muncă. recoltarea legu­ raje fibroase ce aşteaptă să
crează
ritm din ce în ce mai
la
depozitare (I).
Asociaţia
economică
La
SI AL CO MSI înalt. Recolta de cartofi s-a melor — ardei, vinete şi din Grind se lucrează cu
gogoşari, aici reuşindu-se o
strîns
pe
aproape
de
100 ha, iar cea de porumb de bună mobilizare la muncă mult spor la asigurarea
pe cîteva zeci de ha. Din a cooperatorilor.. La Coope­ bazei furajere. Iuliu Moise,
Anul XXXV, nr. 8 035 DUMINICĂ, 11 SEPTEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani suprafaţa ce se va semăna rativa agricolă de produc- directorul complexului, ne
* cu grîu şi orz au fost ara­ spunea că, pînă în momen­
te 873 ha şi au fost pregă­ tul de faţă au fost asigu­
tite pentru a primi să- C.U.A.S.C. IHA rate 450 tone fîn, 4 800 tone
CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA mînţa 138 ha. siloz şi 600 tone grosiere,
Recoltarea cartofilor se ţie din Ohaba a început, fiind adusă din cîmp toată
COMUNĂ A CONSILIULUI NAŢIONAL AL AGRICULTURII, desfăşoară cu intensitate miercurea trecută, recolta­ recolta de furaje.
în toate cooperativele agri­ rea cartofilor, dar ritmul Sînt în curs de desfăşu­
INDUSTRIEI ALIMENTARE, SILVICULTURII Şl GOSPODĂRIRII cole, cele mai avansate este încă nesatisfăcător. La rare şi pregătirile pentru
fiind unităţile din Burjuc, unitatea din Teiu se des­ însămînţarea cerealelor pă-
APELOR SI A CONSFĂTUIRII CU ACTIVUL Sălciva, Lăpuşnic şi altele, făşoară în ritm intens în- ioase. în toate cooperative­
unde s-a strîns recolta de silozarea porumbului, cu le agricole de producţie s-au
DIN INDUSTRIE Şl INVESTIŢII pe mai bine de jumătate arat în întregime suprafe­
din suprafeţele cultivate. combina condusă de Ioan ţele eliberate pînă acum.
Căta. Unitatea nu dispune
Program concret de muncă asiduă pentru La cooperativele agricole de utilaj de tasat, astfel că Pentru fertilizarea terenu­
lui, la C.A.P. Roşcani au
din Ilia, Bretea Mureşană,
Burjuc şi Roşcani a înce­ nu se poate realiza o lu­ fost duse şi administrate
de
crare
Maria
calitate.
îndeplinirea sarcinilor de plan put şi recoltarea porumbu­ Borza, şefa fermei zooteh­ pe terenurile ce vor fi..cul­
cu
lui. Emil Mircea, inginerul
păioase,
cereale
tivate
şef al C.A.P. Roşcani, ne nice, ne spunea că se lu­ o mare cantitate de îngră­
în toate domeniile spunea : crează şi la transportul fi­ şăminte naturale, fiind a-
nului din cîmp, dar în ziua
plicat gunoi de grajd în
— Avem de cules porum­
bul de pe 200 ha. Am or­ raidului nostru n-am văzut ultima vreme pe 20 ha ce
Prin caracterul său cuprin­ producţiei a fost realizat cu un accent special punîndu-se ganizat munca în aşa fel nici un car cu fîn sosind vor fi semănate cu orz, iar
zător, prin maniera în care o depăşire de circa 10 mi­ pe producţia de cărbune, pe­ încît să strîngem toată re­ în unitate. La C.A.P. Oha­
selectează şi adînceşte pro­ liarde lei. S-au obţinut re­ trol, minereuri şi energie, pe colta în cel mai scurt timp. ba s-au transportat pînă TRAIAN BONDOR
blematica dezvoltării econo- zultate importante la princi­ reducerea consumurilor e- în acest scop am mobilizat acum — cum ne spunea
mico-sociale a ţării în cea palii indicatori — productivi­ nergetice şi materiale, re­ la recoltat toţi oamenii sa­ Gheorghe Taşcov, şeful fer­ (Continuare în pag. a 2-a)
de-a doua parte a cincina­ tatea muncii, eficienţa eco­ cuperarea şi refolosirea re­
lului, cuvîntajea secretaru­ nomică, reducerea consumu­ surselor materiale, îmbună­
lui general al partidului, to­ rilor materiale, îmbunătăţirea tăţirea calităţii producţiei,
varăşul Nicolae Ceauşescu, calităţii producţiei, a întregii creşterea mai accentuată a
la forumul convocat în zilele activităţi. productivităţii muncii a efi­
de joi şi vineri în Capitală, Succese importante s-au cienţei economice, îndepli­
se constituie într-un impor­ înregistrat - în condiţii cli­ nirea sarcinilor la export,
tant document, menit să pună materice nefavorabile — şi în realizarea în întregime a
pe agenda de lucru a parti­ agricultură, în creşterea pro­ proaramului de investiţii.
dului, a colectivelor de oa­ ducţiei vegetale şi animalie­ Problematica aqriculturii
meni ai muncii din toate re, constituirea fondului de aduce în actualitate, sarcini
domeniile priorităţile majore stat, îndeplinirea principiului importante orivind strînaerea
ale zilei. autoaprovizionării teritoriale. la timp, fără pierderi, a
In concepţia unitară, bine Făcînd însă o analiză a- recoltei, realizarea fondului
sistematizată, cuvîntarea a- mănunţită, exigentă asupra de stat, desfăşurarea la
bordează, reluînd detaliat, mersului dezvoltări* econo- timp si de calitate a însă-
problemele îndeplinirii rigu­ mintărilor,..da toamnă, asigu­
roase a planului la toţi' in­ micorSociale T < în condiţiile rarea seminţei de elită, res-
dicatorii — condiţie obligato­ specifice anului 1983 tova­ oectarea tebnaloaiilor de lu­
rie pentru înfăptuirea nea­ răşul Nicolae Ceauşescu sub­
bătută a obiectivelor adop­ liniază existenţa unor lipsuri cru. completarea bazei fu­
tate de Congresul al -Xll-lea în ansamblul economiei, pu- rajere şi asiaurarea unor
şi Conferinţa Naţională ale nînd un accent deosebit pe condiţii bune de iernat în
partidului privitoare 'la dez­ direcţiile în care trebuie-să fermele zootehnice, realiza­
voltarea economico-socială a se acţioneze imediat si într-o C.A.P. Simcria, brigada Obiectiv prioritar al oţelarilor hunedoreni :
Cărpiniş.
patriei şi ridicarea nivelului perspectivă mai largă. rea sarcinilor autoaorovizio- Gheorghe Vintilă Mecanizatorii
Glieor-
şi
de trai al popo-ului. în cuvîntare este subliniată nării teritoriale. ghe Chiş recoltează po­
Relevînd rezultatele bune necesitatea orientării priori­ Cuprinzînd o arie largă de rumbul siloz de pe o tarla Realizarea integrală
de 15 ha.
obţinute în 8 luni trecute tare a eforturilor în direc­ sarcini, cuvîntarea secretaru-
din acest an, cuvîntarea ara­ ţiile realizării producţiei fi­
tă că în industrie, planul zice la toate sortimentele, (Continuare în pag a 2-a) a producţiei
* * • e - » - •
Realizarea integrală a recuperarea restanţelor
Vis satisfacţie, dsaiină aprobare a măsurilor adnotate ds prevederilor de plan pe pentru ca rezultatele finale
ce se vor obţine să nu in­
acest an reprezintă obiec­
tivul economic prioritar fluenţeze gradul de reali­
pentru fiecare unitate de zare a prevederilor de plan
Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. în 6 septembrie a.c. producţie — aşa cum se stabilite pentru actualul
subliniază în cuvînta­ cincinal.
rea tovarăşului Nicolae — Au fost cîteva cauze
în
Munca rodnică-izvorul bunăstării Ceauşescu la şedinţa co­ obiective în ultima peri­
desfăşurarea
mună a Consiliului Naţio­
producţiei
nal al Agriculturii, Indus­ oadă de timp, aprecia ingi­
triei Alimentare, Silvicul­ nerul Ioan Cioroianu, di­
şi fericirii întregului popor turii şi Gospodăririi Ape­ rectorul uzinei nr. 3 oţelă­
lor şi a Consfătuirii cu ac­ rii. Lipsa de încărcătură
tivul din industrie şi in­ lichidă ne-a determinat să
vestiţii. în vederea înfăp­ avem o durată mai. mare
Răspuns mineresc . îndemn la sporirea exigenţei, tuirii acestui obiectiv tre­ la elaborarea şarjelor, să nu
buie să se acţioneze susţi­
obţinem
greutatea
planifi­
Cînd judeci meseriile şl în­ Dar aşezarea minerilor în la creşterea răspunderii personale nut pentru mobilizarea re­ cată pe şarjă, iar stăpîni-
deletnicirile oamenilor, gă­ fruntea unei asemenea liste zervelor interne de creşte­ rea parametrilor de topire
seşti, fireşte, pentru fiecare nu este singura dovadă a re mai accentuată a pro­ să fie mai anevoioasă. Ab­
însemnătatea şi complexitatea preţuirii ce partidul şi po­ Cimentiştii de la Chişcă- pări pe linia îmbunătăţirii
sa, găseşti asemănări şi deo­ porul le-o acordă. De cîte­ daga au străbătut drumul calităţii şi a creşterii pro­ ducţiei şi reducerea consu­ senţa fontei lichide, în me­
sebiri, iar orice tentativă de va ori, in ultimii ani, se­ murilor materiale, a'costu­ die cam 1 600 tone pe zi, a
ierarhizare e dificilă. Totuşi, cretarul general al partidu­ greu al afirmării printr-o ductivităţii, dar şi foarte rilor de producţie pe uni­ creat o situaţie necorespun­
cind vorbeşti de mineri îţi lui, tovarăşul Nicolae tenacitate deosebită şi se tatea de produs.
vine să-i aşezi in capul al­ Ceauşescu, a fost in mijlo­ poate spune cu toată în­ multe menite să sporească zătoare şi în halele de
fabetului, pe locul lui alfa. cul lor, chiar acolo in aba­ drăzneala că multe dintre eficienţa muncii. Aşa de La oţelăriile de pe plat­ turnare: consumuri mari de
De ce, oare ? Pentru că o taje, a vorbit cu ei, a văzut forma siderurgică hunedo- oale de zgură, aglomerarea
parte a zilei-lumină el, in şi a simţit cum se scoate elementele cerute de trans­ pildă, printr-un injector reană, acum, cînd a mai procesului de producţie. A-
sinul pămîntului, e impînzit cărbunele. El, secretarul ge­ punerea în fapt a principii­ mixt, conceput şi construit
de neprevăzut, este supus neral, a pus temelia Unei lor noului mecanism econo- rămas aproape o jumătate devărul este că şi noi, o-
zilnic examenului descifrării. concepţii noi despre mină mico-financîar, de întărire la noi, cîştigăm 20 de ore de lună pînă la intrarea ţelarii, ne-am lăsat cople­
Poate pentru că ci trebuie şi Ihiner, a determinat ma­ de funcţionare pe cuptor la în ultimul trimestru de şiţi de această stare de
să-şi conceapă propria fizio­ rea şi mica mecanizare, care a autoconducerii şi auto-
nomie generală după exigen­ să-i uşureze munca şi s-o schimbarea combustibilului, activitate din acest an, si­ fapt. Trebuia să insistăm
ţele pămîntului, privit din facă mal productivă. El, se­ gestiunii muncitoreşti sînt tuaţia îndeplinirii planului la furnizorii de fier vechi
interiorul său, fiind de pre­ cretarul general, a văzut că realităţi palpabile. Des­ ceea ce înseamnă 2 500 to­ de producţie este necores­
supus, aici, bărbăţie, tenaci­ minerul trebuie să devină şi pre resorturile pe care le ne de clincher adică 3 000 pentru asigurarea în pro­
tate, Îndrăzneală, optimism. mecanizator, om cu cultu­ punzătoare. Dintre cele
Iată că măsurile adoptate, ră complexă, om cu viaţă stimulează acordul global tone de ciment. Oamenii au patru unităţi de producţie, cente mai mari a încărcă­
de curînd de conducerea spirituală bogată şi fru­ devenit mai grijulii, mai doar una singură (O.S.M. I) turii solide grele şi a fon­
partidului privind ordinea moasă. care se' generalizează pe şi-a realizat planul şi înre­
creşterii retribuţiei oamenilor Astfel, tovarăşul Nicolae întreaga întreprindere, înce- interesaţi în a evita risipa tei solide. Abia acum. în
muncii confirmă această ie­ Ceauşescu, a devenit Mine­ gistrează o depăşire de
rarhizare. Minerii sînt în frun­ rul de Onoare al ţării, or­ pînd cu 1 septembrie a.c., de orice fel. Recentele mă­ 4 800 tone oţel. septembrie, am trecut mai
te, minerii de la cărbune, tacul bun al minerilor. Iar tovarăşul Ionel Bălaj, şe­ suri privind majorarea re­ hotărît la redresarea pro­
minerii do la minereuri şi acum, cei peste 63 000 de Este firesc deci ca în pe­
ortacii lor — exploratorii şi mineri din judeţ ii aduc ful atelierului cuptoare, ne-a tribuţiei şi generalizarea rioada ce a mai rămas pînă ducţiei din oţelăriile Sie­
geologii, şl alţi ortaci de-ai cele mal calde mulţumiri şi spus : mens Martin. Am iniţiat o
lor — petroliştii, toţi cei caro angajamentul bărbătesc şl ION CIOCLEI la sfîrşitul anului, colecti­
neliniştesc pămîntui. Le sînt solemn de a da patriei cit — La noi la cuptoare, a- vele de muncă din oţelării
asociaţi, printr-un firesc ai mai mult cărbune. cordul global a stimulat la DORIN CORPADE
lucrurilor de azi, oamenii care oameni o serie de preocu­ (Continuare in pag. a 2-a) să-şi intensifice întreaga
produc energia electrică. CORNEL ARMEANU (Continuare în pag. a 2-a)
activitate şi să treacă la