Page 4 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 4
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 026 ® JOI, 1 SEPTEMBRIE 1983
I.C.S. MĂRFURI INDUSTRIALE
HUNEDOARA
Schimb de mesaje româtio-americane privind ÎNCADREAZĂ
cooperarea în domeniul ştiinţei şi tehnologiei Conform Legii nr. 22/1969.
• LUCRĂTOR GESTIONAR PENTRU MAGA
' WASHINGTON 31 (A- legerii şi cooperării între mentul de Stat.' ZINUL LUNCA CERNII
gerpres). — Tovarăşei popoare. La Washington, New @ HELSINKI. - La 1
academician doctor inginer Schimbul de mesaje a York şi Chicago, ia întîl- septembrie, în diferite re Informaţii, telefon 12244, Hunedoara.
Elena Ceauşescu, prim avut loc cu prilejul con nirile cu personalităţi de giuni ale lumii se desfă
viceprim-ministru al gu vorbirilor purtate la N.S.F. frunte ale asociaţiilor, cen şoară Ziua acţiunilor sin
vernului, preşedintele Con de tovarăşul Ion Ursu, trelor şi institutelor care dicale pentru pace. In
siliului Naţional pentru prim-vicepreşedinte al Con se pronunţă pentru pace, tr-un apel dat publicităţii
Ştiinţă şi Tehnologie, i-au siliului Naţional pentru dezarmare, colaborare in cu acest prilej de Biroul
fost adresate un salut cor Ştiinţă şi Tehnologie. Au ternaţională au fost pre Politic al Partidului Co
dial şi cele mai bune urări fost examinate stadiul şi zentate pe larg programul munist Finlandez, se ara
de noi realizări în prodi p'erspectivele de dezvolta Comitetului Naţional ro tă că oamenii muncii din
gioasa şi multilaterala acti re ale programelor de co mân „Oamenii de ştiinţă şl toate ţările trebuie să
vitate pe care o depune laborare tehnico-ştiinţifică pacea", condus de tovarăşa ceară cu hotărîre anula
pe tărîmul cercetării ştiin ce se desfăşoară în Româ academician doctor inginer_ rea hotărîrii privind am
ţifice, dezvoltării tehnolo nia şi S.U.A., sub egida ce Elena Ceauşescu. plasarea de noi rachete
gice şi introducerii progre lor două instituţii. Cu ocazia prezenţei în nucleare americane cu
sului tehnic, în conducerea Stadiul actual şi posibi S.U.A., prim-vicepreşedin- rază medie de acţiune pe
întregii activităţi ce se lităţile intensificării coo tele C.N.S.T. a purtat dis teritoriul unor ţări din Eu
desfăşoară în acest dome perării româno-americane cuţii la Ministerul Energiei. ropa occidentală, să se
niu în România, In dezvol în domeniul ştiinţei şi teh Totodată, au avut loc dis pronunţe pentru înlătura
tarea conlucrării interna nologiei au constituit obiec cuţii pe teme de interes rea pericolului u n u i război EXPLOATAREA MINIERĂ
ţionale dintre oamenii de tul unui schimb de vederi nuclear. CERTEJ - SĂCĂRÎMB
ştiinţă, de către dr. Edward între tovarăşul Ion Ursu, comun în domeniul ştiin
lEnapp, preşedinte al Fun şi dr. John Markam, di ţei, al cooperării tehnico- ESI WASHINGTON - Bi cu sediul în comuna Certeju de Sus, jude
daţiei Naţionale de Ştiinţe rector al Oficiului Casei ştiinţifice cu dr. Thomas roul de statistică al ţul Hunedoara.
— N.S.F., organism de stat Albe pentru politica Ratchfort, preşedintele A- S.U.A. a dat publicităţii,
din S.U.A. însărcinat cu ştiinţei şi tehnologiei. sociaţiei americane pentru un raport, în care se a- încadrează imediat
coordonarea şi promovarea Aspecte de principiu ale progresul ştiinţei, precum firmă că, în 1982, popu muncitori (bărbaţi) caliifcaţi în următoarele
la nivel federal a progre colaborării ştiinţifice şi teh şi la Academia Naţională laţia globului a crescut
selor ştiinţei. nice şi perspectivele prac de Ştiinţe din Washington, cu 82 milioane, totalizînd meserii :
Din partea tovarăşei aca tice în acest domeniu au Biroul naţional de stan în prezent 4,7 miliarde © lăcătuşi
demician doctor inginer fost examinate într-un spi darde, Institutul Politehnic locuitori. Sporul popu
Elena Ceauşescu s-au trans rit de înţelegere reciprocă din New York, Centrul de laţiei în ansamblu - un # sudori
mis conducerii instituţiei şi în cursul întrevederii cu cercetare a productivităţii miliard de locuitori în © mecanici utilaje
americane salutări cordiale William Schneider, adjunct muncii din Chicago. De a- tr-un deceniu — este cel
şi urări de succes în apli al secretarului de stat al semenea, prof. Ion Ursu a mai mare înregistrat în © operatori preparare
carea ştiinţei şi tehnologiei S.U.A. pentru ştiinţă şi participat la cel de-al 8-lea întreaga istorie a omeni Se asigură cazare şi masă contra cost ‘ la j
în folosul dezvoltării paş tehnologie, cu ocazia pri congres al Societăţii inter rii într-o perioadă de ze
nice a tuturor naţiunilor, mirii prim-vicepreşedinte- naţionale de rezonanţe cantina unităţii.
al întăririi încrederii, înţe lui C.N.S.T.. la Departa magnetice, de la Chicago. ce ani. Cinci state însu Pentru informaţii suplimentare, cei interesaţi
mează 52 la sută din în
Lucrările Conferinţei internaţionale treaga populaţie a lumii: se pot adresa la E.M. Cerfej, telefon 11532.
este vorba, în ordine, de
♦ •
asupra problemei palestiniene China, India, U.R.S.S.,
S.U.A. şi Indonezia. Cele
GENEVA 31 (Agerpres). sprijinit şi sprijină în egida sau cu participarea mai importante creşteri ale
— La Geneva continuă lu mod constant cauza justă O.N.U., la care să partici populaţiei în 1982 — iu
crările Conferinţei inter a poporului palestinian, pe toate părţile interesate, nie 1983 au fost înregis
naţionale asupra problemei lupta pentru realizarea inclusiv Organizaţia pen trate în India (15,5 mili-
palestiniene, consacrată mo drepturilor sale inalienabi tru Eliberarea Palestinei, fOane), China (15 milioa
bilizării eforturilor interna le, pentru a-şi organiza li U.R.S.S., S.U.A. şi alte sta ne), Indonezia (3,3 mili
ţionale în vederea găsirii ber propria viaţă, conform te care pot aduce o con oane), Brazilia (3 milioa
de soluţii de natură să con dorinţelor şi aspiraţiilor tribuţie pozitivă la solu ne) şi Bangladesh (2,9
tribuie la rezolvarea aces naţionale, legitime, pentru ţionarea problemei Orien milioane).
tei probleme, la instaura constituirea unui stat liber, tului Mijlociu.
rea unei păci juste şi du independent.
rabile în Orientul Mijlo România — a arătat vor
ciu. bitorul — consideră că ac
Poziţia principială, con tuala conferinţă trebuie să
structivă a ţării noastre formuleze măsuri concrete
faţă de situaţia din Orien pentru trecerea fără întîr- s GRUPUL DE ŞANTIERE T.C.M.M. CLUJ
tul Mijlociu, şi, în primul ziere, chiar în cursul a- \
rînd, faţă ue problema pa cestui an, la negocieri de încadrează
lestiniană, eforturile per pace între ţările direct in LONGEVITATE in urmă, a studiat terenul. ^ pentru şantierul T.C.M.M. Brad - Crişcior.
manente ale preşedintelui teresate, cu participarea La 28 august, Balabeim Institutul precizează, astfel, i
României socialiste, tova O.E.P., într-un cadru orga că „din punct de vedere ) © muncitori necalificaţi (bărbaţi)
răşul Nicolae Ceauşescu, şi Niftullai Agaev din satul geologic condiţiile colinei ţ
Lerika
(Azerbaidjan)
pentru instaurarea unei nizatoric adecvat, unde să au Acropolei ateniene sint sa- i Pentru nelocalnici se asigură cazare în că
păci globale, juste şi du se poată discuta şi negocia sărbătorit împlinirea a 100 tisfăcâtoare", cu o singu- . mine de nefamilişti.
de ani de la data căsăto
rabile în această regiune toate propunerile de pace ră excepţie: o zonă din 1
au fost evidenţiate în ca formulate de părţile în riei. Niftullai are 126 de partea septentrională, care V Retribuirea în acord global,
ani, iar soţia sa — Balabeim
drul lucrărilor de şeful conflict. în acest spirit, prezintă un oarecare peri- 1 încadrarea se face la sediul şantierului
delegaţiei române, amba România s-a pronunţat şi a implinit 116. Ei au 150 col de surpare, dar nu ime- ,
de copii, nepoţi şi străne
sadorul Ion Datcu. Guver în trecut şi se pronunţă şi poţi. diat. 1 din Crişcior, sau la sediul sectorului T.C.M.M.
nul şi poporul român — a în prezent pentru o Con Deva, strada Emainoil Gojdu, nr. 78.
arătat vorbitorul — au ferinţă internaţională sub FURT DE TABLOURI 8 573 VIZITATORI PE ZI
Expoziţia pictorului im- (
Circa 20 de desene ale
Evoluţia situaţiei din Beirut artistului britanic Henry presionist francez Edouard !
BEIRUT 31 (Agerpres). — de focurj au avut loc în Moore, care urmau să fie Manet, deschisă, la Paris, 1
Ciocniri violente au conti sectorul Hamra şi în zona expuse cu prilejul unei la 23 aprilie, a înregistrat \
nuat să se înregistreze, pasajului Muzeului, din manifestări culturale, au cel mai mare succes de l
miercuri, în centrul capi zona fostei „linii verzi", fost furate de la domiciliul public din istoria picturii ;
talei libaneze şi in alte care separa cartierele de unui renumit critic de artă franceze — 780 000 de vizi- J
sectoare ale oraşului, în vest de cele estice ale Bei italian — s-a anunţat la tatori, respectiv 8 573 pe zi ţ
pofida anunţării unui acord rutului. Roma. După cum s-a pre - a anunţat Muzeul „Grand t
de încetare a focului, con Un bilanţ dat publicităţii cizat, furtul pare să fi fost Palais", care a găzduit a- >
venit — după o reuniune de postul de radio libanez săvirşit intre 13 şi 17 au ceasta prestigioasă mani- ţ
la care au participat mem arată că în timpul celor gust, dar nu a fost anun festare. Deschisă timp de 1
bri ai guvernului libanez, trei zile de ostilităţi, apro ţat la poiliţie decît după 91 de zile, expoziţia a fost / HI cu apartament două ca
conducători ai mişcărilor ximativ 90 de persoane au reîntoarcerea din vacanţă a prelungită cu încă o săp- 1 «d I I f~t H Î Ltoctiui. mere, telefon 12748. (2202)
două
e
implicate în recentele osti fost ucise, între care şapte criticului. lâmînă, pînă la 8 august, ^ camere, Schimb apartament Deva.
cu
gaze
Dej
lităţi din Beirut, deputaţi Prejudiciul este evaluat la ca urmare a insistenţelor i p u b lic ita te Informaţii Deva, bulevardul
şi lideri ai unor forma militari din cadrul contin mai multe sute de milioa publicului — iubitorii ope- > Bălcescu, bloc C, apartament
ţiuni politice din ţară. Pos gentelor americane şi fran- ■ ne de lire. retor fui Manet au stat cite \ VlNZARI 13. (2209)
tul de radio Beirut, citat cez ale Forţei multinaţio ACROPOLE IN PERICOL trei ore la rind pentru a 1 • Vînd apartament două OFERTA de serviciu
de agenţiile internaţionale nale din Liban. S-au înre DE ALUNECARE? putea fi admişi în sălile ex- i camere, liber, preţ oficial.
de presă, menţionează că gistrat, totodată, peste 300 poziţiei. Au fost vindute ) Deva, telefon 11484. (2196) • Căutăm femeie pentru
cele (hai intense schimburi de răniţi. Intr-un comunicat al Mi 150 000 broşuri şi 76 000 \ • Vînd Dacia 1 310, nouă. menaj 5 persoane (bucătă
reasă).
12278,
telefon
Deva,
nisterului Culturii, guvernul cataloage. Oficialităţi ale ■ Tîrgu Mureş, telefon 14936. orele 8—14. (2216)
Reuniune * grec a dezminţit oficial u- Directoratului Naţional al (2203)
• Vînd Skoda S100, stare
nele idei expuse in presă, Muzeelor din Franţa au \ perfectă. Brad, strada 7 No PIERDERE
BRUXELLES 31 (Ager servatorii, citaţi de agenţia potrivit cărora colina stîn- declarat că singura expozi- l iembrie, bloo C 8, apartament
de
•
legitimaţie
ser
pres). — La Bruxelles s-a France Presse, dezbaterile coasă pe care se află Acro ţie deschisă la Paris care 11. (2198) viciu, Pierdut numele Dobrea Vio-
pe
desfăşurat o reuniune a au confirmat dificultăţile pola Atenei s-ar afla in s-a bucurat de o populari • Vlnd Fiat 125. Deva, stra rel, eUberată de I.P.I.C.C.F.
miniştrilor de externe, fi considerabile pe care le ri pericol de alunecare. De tate mai mare — din punc da Aurel Vlaicu 180. (2204) Deva. O declar nulă. (2208)
nanţelor şi agriculturii din dică aplicarea unei reforme claraţiile Ministerului Cul tul de vedere al numărului • Vii\d Jgwa 175 cmc. Deva,
ţările C.E.E., consacrată e- a politicii agricole comu turii, care confirmă că nu de vizitatori — a fost cea Micro 15, bloo 39, apartament COMEMORARE
7. (2211)
Kaminărij unei reforme a nitare. Participanţii n-au există nici un pericol de a- din 1976, cind au fost pre % Cu aceeaşi nestinsă durere
mecanismelor de finanţare reuşit astfel decît să re cest fel, sint susţinute de zentate comorile şi sarcofa SCHIMBURI DE LOCUINŢE soţia anunţă împlinirea a şase
la
şi de plăţi ale Pieţei co afirme necesitatea raţiona Institutul de cercetări geo gul legendarului faraon e- luni de soţului pierderea fulgeră
CLEJ,
VASILE
toare
a
trei
•
mune. lizării politicii agricole logice, care cu şapte ani giptean Tutankamon. ! camere, Schimb apartament împăra fost ziarist. II păstrez veşnică
strada
Deva,
După cum constată ob vest-europene. tul Traian; bloo 13, etajul amintire. (2182)
COLEGiUl DE REDACŢIE Sabin Cerbu, Ion Cloclel, Tiberiu IstroSe (redactor şef). Lucia Elena Lfciu) Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasîle Pâţan, Nicolae Tlrcob
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva. «tr. Dr. Petru «roza. ar. 35 Telefoane» 11275, 11585, 12157. Telex» 72288. TIPARUL» Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 251.