Page 42 - Drumul_socialismului_1983_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 036

Obiectivul principal în întrecerea Formaţia civilă de pompieri din Haţeg a
P 1
■ 2 El
socialistă-realizarea sarcinilor fost distinsă, a treia oară consecutiv, 10,45 Telex
11,50 Muzici
cu Steagul de formaţie fruntaşă pe ţară ÎN JURUL
strunii
de producţie Transi
adunai
(Urmare din pag. 1) pieri voluntari haţegani cat nu o dată, din fericire munic
de a nu precupeţi nici un doar în concursuri, unde prilej d
lucru
în pei'ioada trecută din comitetului sindicatului din şi 300 000 lei beneficii su­ tanţi ai formaţiilor civile efort pentru- ’a continua cu baremurile realizate au reş.
acest an, oamenii muncii întreprindere : plimentare — are la bază de pompieri din localită­ cinste tradiţia de aproape fost întotdeauna aproape Nicola
de la întreprinderea de — întrecerea socialistă consultarea largă, democra­ ţile judeţului, oameni ai 140 de ani de muncă şi de limitele optime. Este cretari
prospecţiuni şi explorări pe anul 1983 s-a declanşat tică a întregului colectiv. muncii din Haţeg. luptă a pompierilor ro­ suportul cel mai sigur ce Partid
Româi
geologice Deva au obţinut odată cu lansarea, în adu­ Consiliul oamenilor mun­ Festivitatea a ‘ început mâni. Formaţia din Haţeg stă la baza chemării la Repub
întrecere pe care, cu acest
Româi
rezultate bune în produc­ nările generale de la înce­ cii şi comitetul sindicatu­ printr-o reuşită trecere în a reuşit performanţa ca prilej, formaţia civilă de 10,00 Telex
ţie. La încheierea a 8 luni putul anului, a chemări- lui organizează, coordonea­ revistă a formaţiilor civile printr-o muncă de preve­ pompieri Haţeg a adresa­ 10,05 Laurei
din anul în curs, prevede­ lor-angajament la întrece­ ză şi urmăreşte modul în de pompieri de pe raza nire tenace şi continuă pe t-o tuturor formaţiilor ci­ lui na
Româr
rile planului au fost depă­ re, de către sectoarele, for­ care se desfăşoară întrece­ oraşului şi din alte loca­ raza oraşului să nu se în­ vile din ţară. 10,20 Pe ag
şite la principalii indica­ maţiile şi muncitorii care. rea socialistă cu ajutorul lităţi ale judeţului, a for­ registreze nici un incendiu în cadrul festivităţilor 10,45 Sub t:
tori economici. Astfel, in­ apreciindu-şi potenţialul comisiilor proprii. Este maţiilor de gărzi patriotice în ultimii 15 ani. Gata în au fost acordate premii şi rie
orice moment să acţione­
dicatorul lucrări geologi­ tehnic, organizatoric şi u- vorba de comisia pentru şi de pregătire a tinere­ ze dacă ar fi nevoie, for­ distincţii formaţiilor civile 17.00 Uni vei
17,50 îooi d«
pa­
tului
pentru
apărarea
ce a fost îndeplinit în pro­ man, au considerat că sînt generalizarea experienţei triei. maţia dispune de o capa­ de pompieri. 18.00 închid
lui
porţie de 107,2 la sută, pre­ în măsură să obţină în a- pozitive şi organizarea în­ Moment solemn : se dă citate de intervenţie te­ în încheierea festivităţii 20,00 Tcleju
vederile planului fizic au cest an rezultate bune în trecerii socialiste a comi­ citire ordinului comandan­ meinică, constînd dintr-o a luat cuvîntul tovarăşul lor)
fost realizate în procent de producţie, să-şi îndeplineas­ tetului sindicatului şi o co­ tului pompierilor din dotare tehnică adecvată şi Radu Bălan, prim-seere- 20,30 Actual
mie
105,6 la sută la foraje şi că ritmic toate criteriile misie a consiliului oame­ R.S.R prin care formaţiei o instruire superioară. Oa­ tar al Comitetului judeţean 20,45 Cîntec
Se 105,4 la sută la galerii, înscrise în angajamentul nilor muncii care urmă­ civile din I-Iaţeg îi este meni cu spirit practic şi de partid, preşedintele 20,50 Videot
volumul producţiei norma­ luat. între subunităţi, în­ reşte şi analizează lunar decernat Steagul de for­ cu dragoste faţă de aceas­ Comitetului executiv al naiăj i
te pe persoană a fost de­ trecerea a fost lansată de rezultatele obţinute de oa­ maţie fruntaşă pe ţară. tă activitate obştească, Consiliului popular jude­ 21,20 Teatru
ral de
păşit cu 3,1 procente, iar brigada geologică comple­ menii muncii în întrecere Urmează înmînarea stea­ membrii formaţiei au exe­ ţean. Dan V
beneficiile au fost cu 40,9 xă Abrud, care s-a anga­ şi le aduce la cunoştinţa gului care va rămîne de cutat prin muncă patrio­ După încheierea defilării 22,40 Teleju:
la sută mai mari decît jat să-şi depăşească în a- organului colectiv de con­ acum definitiv în posesia tică un sediu propriu, con­ formaţiilor civile de pom­ lor).
cele planificate. cest an planul fizic la ga­ ducere. Pe lingă atribuţiile acestei prestigioase for­ stînd din încăperi pentru pieri din oraş şi a celor
— în obţinerea acestor lerii cu 50 ml şi la foraje amintite, cele două comisii maţii civile de pompieri, instruire teoretică, club, invitate cu acest prilej din
rezultate — a ţinut să pre­ cu 100 ml, prin creşterea au şi. sarcina de a contri­ ca semn al abnegaţiei şi remize pentru maşini şi uti­ alte localităţi ale judeţu­ Ut AI
cizeze Ioan Jurca, secreta­ vitezelor de avansare cu 2 bui la generalizarea expe­ dăruirii cu care s-a pre­ laje, magazii pentru mate­ lui, sutele de cetăţeni ha­
rul comitetului de partid şi, respectiv, 5 la sută, să rienţei înaintate şi a ini­ gătit să apere bunurile riale, poligon pentru in­ ţegani care au urmărit în
BUCUREŞ
— un rol hotărîtor l-a a- obţină 250 000 lei economii ţiativelor muncitoreşti, de poporului de pericolele strucţie practică şi, bine­ jurul tribunei amenajate programul
vut antrenarea conştientă şi la preţul de cost. Echipa de a populariza permanent, incendiilor şi mai cu sea­ înţeles o sală a trofeelor în Piaţa Unirii întreaga La ordinea
susţinută a comuniştilor, a sondori, condusă de Dumi­ prin toate mijloacele mun­ mă să le prevină pe a- cucerite de-a lungul anilor. festivitate s-au îndreptat tură; 7,00 I
fiecărui om al muncii în tru State, din Valea Jiului cii de propagandă, rezul­ cestea. Duminică a fost tăiată pan­ spre „Parcul pompierilor", La panoul
muncii;
8,00
întrecerea socialistă ce se şi cea de mineri, condusă tatele şi fruntaşii în între­ în cuvîntul şefului for­ glica inaugurală a noului unde formaţii ale Ansam­ 8,10 Curie
desfăşoară între subuni­ de Gheorghe Dărăbanţ, din cere. maţiei, Szanto Ştefap, a sediu. blului „Bucura" al Casei 9,i buletin
tăţi, formaţii de lucru şi Brad, au lansat chemarea La încheierea primului fost exprimată hotărîrea Capacitatea- de interven­ de cultură au prezentat R-it .idem
10,ui/
Buletir
individual, între toţi lucră­ angajament între formaţii­ semestru, titlurile de frun­ fermă a celor 29 de pom­ ţie a formaţiei s-a verifi­ reuşite programe artistice. Mindria-ntn
torii din unitate. Avînd le de lucru. La individual, taşi au fost cucerite de program nu
şi-au chemat tovarăşii la
şi
experienţa anilor prece­ formaţia condusă de son­ im cîntecele 10.
poarelor;
denţi, comitetul sindicatu­ întrecere minerul Gheor­ dorul şef Dumitru State şi f. â Buletin de
lui şi consiliul oamenilor ghe Boloca şi sondorul Ti- brigada geologică complexă la 1 la 3 ;
muncii, sub conducerea co­ tu Popescu. Deci, răspunsul din Valea Jiului. Dar re­ rioşilor; 1
mitetului de partid, au or­ la chemarea la întrecere pe zultate bune în producţie ştiri ; 16,05
mindrâ — <
ganizat din timp şi temei­ ţară a l.P.E.G. Suceava, a- au obţinut şi alte colective clorul conţi
nic, după criterii riguros doptat în adunarea genera­ cum sînt cele din Veţel, Un partid
— piese cori
verificate şi fundamentate, lă a reprezentanţilor oa­ Brad, Teliuc ş.a. Iar ur­ gazeta ccono
cu largul concurs al orga­ menilor muncii — în care mare a dăruirii şi efortu­ letin de şti
nostru
an­
s-a
colectivul
noastrâ
tica
nizaţiilor de bază şi al gru­ gajat, printre altele, să de­ rilor depuse în muncă de ţa radio ; li
pelor de sindicat din sub­ păşească planul fizic cu mineri, sondori, geologi, de ★ Revista in
unităţile noastre, întrece­ cîte 500 ml la foraj şi ga­ ceilalţi oameni ai muncii dio ★ Ştiri,
rea socialistă pe anul 1983. lerii,, să sporească \ o l u m u l din destoinicul colectiv hu- ★ Semnifica
diojurnal;
Cum este organizată de rezerve planificate cu nedorean, este situarea painintului r
munca, cum se desfăşoară 3 la sută la minereuri fe­ l.P.E.G. Deva pe locul II sugestia dv.
ea şi cum sînt urmărite roase şi cu 2 la sută la în întrecerea socialistă pe într-o oră ;
muzicale;
rezultatele în cadrul între­ minereuri cuprifere sărace, ţară pe şapte luni din an. stop muzica
cerii ? — aflăm de la Sam- să obţină 1,5 milioane lei
son Butnaru, preşedintele economii la preţul de cost MIRCEA LEPÂDATU
Sarmizegetusa — sub arcuri de lumină . ~**V'A*. Ac
-a
(Fu
ţv ,a); HUi\
cui Lord (1
(Urmare din pag 1) Ceauşescu — România". Iar şă, Mariana Anghel, Nicolae rea Imperiu
cind artiştii de la Siinceşti- Mălina, Drăgan Munteanu derurgistul);
Ohaba-Răduleşti au deschis - alături de formaţiile artis­ Aspect clin timpul festivităţii de inminare a steagului. Vera (Arta)
jean de partid, ai Comite­ aur (Constr
tului executiv al Consiliului suita momentelor folclorice, tice ale Casei de cultură Ha­ TROŞANI:
popular judeţean, reprezen­ frumuseţea acestora a fost ţeg, căminelor culturale Po- I-II (Unirea i
temporară
tanţi ai organizaţiilor de ma­ continuată, la cotele adevă­ joga, Baru, Sarmizegetusa au Mobilizare activa ia cules, munca LUPENI: Ai
să şi obşteşti, un numeros ratei arte, de dansatorii de înălţat, prin vers, cint şi joc, secundă (Ct
public - cu fost deschise de la Lelese, Boşorod, Orăştioa- un arc de lumină peste stră­ CAN: Vracii
(Luceafărul)
Va Ier ia Secan, primarul co­ ra de Sus, de ansamblurile vechea Ulpia Traiana. A fost, intensa na pregătirea însam întări lor gonia — ser
munei Sarmizegetusa, iar ,,Getusa" şi ,,Silvana“. duminică, la Sarmizegetusa, rul); AN INC
semnificaţiile politico-educa- Laureaţi ai actualei ediţii un eveniment artistic cu (Urmare din pag I) ieri, cooperatorii din bri­ cooperatorii din brigăzile rele pentru <
U.
citorcsc);
tive ale festivalului au fost a Festivalului naţional „Cin- profund mesaj patriotic care gada I Băcia au trecut la Cărpiniş, Uroi, Simeria Ve­ grei (Reteza
reliefate in alocuţiunea prof. tarea României“ - tulnicăre- a reînviat in suflete frumu­ recoltarea sfeclei de zahăr. che şi Biscaria au intensi­ Transportul
Rafila lacob, preşedintele Co­ sele din Blăjeni şi Bulzeştii seţea fără egal a dragostei din cele 60 ha cultivate cu — în unitatea noastră — ficat şi ei munca la recol­ ORAŞTIE : I
mitetului judeţean de cultu­ de Sus, căluşerii din Boşo­ de vatră strămoşească, de cartofi s-au recoltat 8. în­ ne relata Cornel Tărăpoan- tarea cartofilor. Aici s-a tă (Patria) G ;
(Flacăra);
ră şi educaţie socialistă. rod, colectivul de obicei fol­ neam şi ţară. tre cei care se evidenţiază strîns recolta de pe 5 ha. Ordin: Nu c
cloric din Stinceşti-Ohada- în muncă se numără me­ că, inginer şef al C.A.P. (Casa de cui
•k
„Pămint ' străbun, tărim Răduleşti, formaţiile corale Tot, duminică, la Muzeul Rapolt — am recoltat 20 Se munceşte cu hărnicie şi Marele vals
dintoideauna/ Al neamului de la C.S. Hunedoara, Ghe­ de la Sarmizegetusa, a avut canizatorii Constantin Bor- din cele 60 ha cultivate cu la recoltarea şi livrarea le­ (Dacia); BR
şoş şi Toma Eugen, coo­
de daci şi de romani/ Ce ţari, ansamblurile folclorice loc vernisajul expoziţiei de peratorii Maria Gherman, cartofi. Am muncit şi du­ gumelor. Arăturile pentru de la castel
me
bărbatul
şi-au durat aicea, peste anii „Getusa", „Silvana", „Arde­ artă populară „Nestemate a- Toma Lehet, Rozalia şi El- minică la strîns, sortat şi însămînţările de toamnă tură); SIM
Şi temelia vieţii, şi columna/". leana", „Paringul", „Doina le creaţiei populare hunedo- vira Chiş, Dumitru Onciu- transportat de cartofi. în s-au realizat pe 60 ha. Petriei (Mui
Artişti de mare talent - re­ Mureşului", cea din Lelese, rene“ - manifestare care s-a această acţiune se eviden­ în unităţile din acest Vrăjitorul di
citatorii Simona Gălbenuşă, interpreţii Simona Gălbenu­ bucurat de un larg interes. lencu şi alţii. începînd de ţiază mecanizatorii Alexan­ consiliu s-au recoltat, pînă
Mira lordănescu, Alexandru dru Lazăr şi Acs Francisc, la 12 septembrie, 133 ha
Cazan şi interpreţii formaţii­ cooperatorii din formaţiile cartofi din cele 355 ha cul­ ■ 171
lor coiale ale Combinatului conduse de Ioan Danciu şi tivate, s-a terminat recol­
siderurgic Hunedoara, cămi­ Lina Ardean. Lucrăm in­ tarea fasolei pentru boabe
nelor culturale Dobra, Ghe­ tens şi la recoltarea şi li­ şi trifoiului de sămînţă. La Timpul pr.
azi, 13 sci
ţari, Casei de cultură Orăş- vrarea legumelor de cîmp. fondul de stat s-au predat Vremea va
tie (dirijori Marin Dirvă, Vă­ Toader Romulus şi Ioniţă aproape 500 tone de car­ se va răci. C
dim Chiseev, Ioan Popa) - Adam lucrează la recolta­ tofi. în C.A.P. Sîntandrei, ros. Vor căd
avea şi cara
inalţă prin cint sufletele oa­ rea şi însilozarea furajelor, Băcia şi Timpa se lucrează însoţite de c
menilor in frumuseţea ine­ iar alţi mecanizatori la a- la culesul porumbului, iar trice, iar iz
galabilă a dragostei de vatră rat şi pregătirea terenului. începînd de ieri s-a trecut ie grindină,
tităţiie de o
strămoşească, de neam şi Sînt arate pentru semănă­ şi la recoltarea sfeclei de 15 I/mp. Vi
ţa.'ă. Artişti şi spectatori, u- turile de toamnă 74 ha. zahăr. în toate fermele le­ moderat cu
niţi in simţire, reinvie istoria, în cooperativa vecină, la gumicole se munceşte in­ cări locale p
credinţa dăinuirii noastre aici, Bobîlna, s-au recoltat 30 tens la recoltarea şi livra­ din vest r
Temperaturii
dintoideauna. din cele 80 ha cultivate cu rea produselor către bene­ fi cuprinse
Comuniunea public-inter- cartofi şi s-au predat la ficiari. Arăturile pentru în- grade, iar ct
tre 10 şl 23
pret - expresie a conţinutu­ fondul de stat 130 tone, iar sămînţări s-au făcut pe a-
La munte ;
lui spectacolului ca şi a ţi­ pentru sămînţă s-au însi- proape 500 ha, din care 200 instabilă şi f
nutei sale artistice (scenariu lozat 40 tone. Cooperatorii ha s-au fertilizat cu îngră­ rul va fi no
Marcel Lapteş, regia Mircea din formaţiile conduse de şăminte chimice şi natura­ dea ploi mai
Ocoş) - s-a simţit de la che­ Elena Radu şi Steliana Să- le. Toate unităţile au asi­ mă de aver
e;
descărcări
mările tulnicelor, de la pie­ vuţ lucrează cu hărnicie gurată sămînţă de grîu şi va sufla mo'
sele corale ,,Sarmizegetusa" pentru ca întreaga recoltă de orz. Legumele-verdeţuri intensificări
„Patrie, pămint de aur", „Odă pămîntuUii românesc" — spectacolul inaugural al festivalului „Sarmis“ ’83 a fost să fie strînsă şi pusă la a- (salată şi spanac) s-au se­ km/h din de r.
teorolog
„Suită hunedoreană“ plnă la tvn moment de referinţă al manifestărilor artistice de la Sarmizegetusa. dăpost cît mai repede po­ mănat pe toate suprafeţele Dorcl).
însufleţitorul „Poporul - sibil. La C.A.P. Simeria, stabilite prin plan.