Page 49 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 49
s»**î:5v
* n« Uf.' "-
Vizita de lucru a tovarăşului
ţEHg®
HUseola® Ceauşescu
în judeţul Cluj
T o v a r ă ş u l Nicolae „Ceauşescu — pace!“, cei muncitorii", reafirmînd vi
Ceauşescu, secretar, general prezenţi exprimînd şi în brant sentimentele lor de
al Partidului Comunist acest mod deplina aproba neţărmurită dragoste, sti
Român, preşedintele Repu re faţă de înţeleaptă poli mă şi recunoştinţă faţă de
blicii Socialiste România, tică internă şi externă a conducătorul iubit ai parti
împreună cu tovarăşa Elena partidului şi statului nos dului şi statului.
RGAItl AL COMITETULUI JUDEŢEAN Ceauşescu au continuat, tru. în această ambianţă în
miercuri, vizita de lucru Vizita de lucru în muni sufleţită a început vizita
în judeţul Cluj. cipiul Cluj-Napoca a în în combinat.
Cluj-Napoca. încă din ceput ia cea mai impor La sosire, tovarăşul
primele ore ale dimineţii, tantă unitate industrială a Nicolae Ceauşescu şi tova
Anul XXXV, nr. 8 038 JOI, 15 SEPTEMBRIE 1983 A pagini - 50 bani oraşul de pe Someş a cu judeţului — Combinatul răşa Elena Ceauşescu au
noscut freamătul specific de utilaj greu. fost salutaţi de ministru]
marilor evenimente — mii Realizarea acestui obiec industriei construcţiilor de
de cetăţeni au flancat bu tiv economic este strîns maşini, şi de ministrul
Vie satisfacţie, deplină aprobare a măsurilor levardele şi străzile oraşu legată ■— asemenea atîtor construcţiilor industriale.
Petre C. Ion.
lui. Ei purtau portrete ale
întreprinderi — de numele
t o v a r ă ş u l u i Nicolae t o v a r ă ş u l u i Nicolae în numele muncitorilor
şi
aaoptats de C iomitetul Politic Executiv Ceauşescu Ceauşescu, tovarăşei Ceauşescu, el fiind construit şi specialiştilor de aici, di a
drapele
Elena
rectorul
la iniţiativa şi cu sprijinul
întreprinderii
roşii şi tricolore, pancarte direct, permanent, al se informat că indicaţiile date
Nicolae
tovarăşul
de
ai C.C. al P.G J. i in 6 i septembrie a.c. cu urări la adresa partidu cretarului general al parti Ceauşescu se transpun cu
secretarului
lui
său
a
şi
dului. Acum şapte ani, în
general, flori, ale acestei 1976. tovarăşul Nicolae succes în viaţă, combina
bogate toamne. încă o da Ceauşescu a turnat prima tul îndeplinind u-şi cu cin
tă locuitorii municipiului cupă de beton, inaugurînd ste sarcinile încredinţate.
Creşterea productivităţii - temelia Un cuvînt de ordine — români şi maghiari — lucrările de execuţie a ma Date privind activitatea
au ţinut să-şi exprime relui combinat. şi preocupările colectivului,
pentru noi, minerii: profundele sentimente de Iată temeiurile profunde rezultate obţinute, au fost
asigurării veniturilor fiecărui mobilizare de dragoste şi preţuire faţă pentru care cei ce lucrea prezentate t o v a r ă ş u l u i
secretarul
de
al
general
Nicolae Ceauşescu şi tova
ză în această modernă u-
iiui, revoluţionarul
■
a
i
om al muncii excepţie p neobosit de a cărui neobo nitate i-au întîmpinat, cu răşei Elena Ceauşescu în
timpul vizitării mai multor
bucurie în suflet, pe tova
sită activitate sînt legate răşul Nicolae Ceauşescu şi sectoare principale de pro
în documentele Congresu organizarea mai bună a Cu doi orii in urmă, cind şi izbînzile clujenilor, între pe t o v a r ă ş a Elena ducţie ale combinatului.
lui al Xll-lea şi Conferin muncii, deci pentru ridi am preluat brigada ce o gului nostru popor, anga Ceauşescu. Ei au scandat Pretutindeni, tovarăşul
ţei Naţionale ale partidu carea pe o treaptă supe conduc în prezent, am hotâ- jaţi ferm pe calea zidirii cu înflăcărare „Ceauşescu- Nicolae Ceauşescu şi tova-
lui şi în planurile de dez rioară a eficienţei muncii. rit, împreună cu toţi ortacii unei noi şi luminoase vieţi P.C.R. !“, „Ceauşescu şi po
voltare economico-socială a Resursele necesare pen să nu râmînem in nici o lună socialiste şi comuniste. porul !“, „Ceauşescu — (Continuare in pag. a 4-a)
patriei se prevede ca 2/3 tru înfăptuirea măsurilor sub plan. Iar acum pot spu Plecînd de la reşedinţa
din sporul producţiei şi a stabilite privind creşterea ne că angajamentul luat ce le-a fost rezervată în
venitului naţional să se rea retribuţiei nominale şi rea l-am îndeplinit întocmai. In i municipiul Cluj-Napoca TRANSMISIUNE DIRECTĂ LA RADIO
lizeze pe calea creşterii le ale oamenilor muncii acest an, spre. exemplu, noi spre primele obiective ale Şl TELEVIZIUNE
vizitei,
tovarăşul
Nicolae*
prouuctivltăţii muncii. Se trebuie obţinute integral am extras suplimentar sarci Ceauşescu şi tovarăşa
înţeiege, deci, de ce se prin sporirea productivi nilor de plan peste 10 000 Elena Ceauşescu au fost Cu prilejul vizitei de lucru a t o v a r ă ş u l u i
acordă de către partidul şi tăţii muncii, ceea ce pre tone cărbune, un plus de salutaţi pe întregul traseu Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co
statul nostru o aşa de mare supune mai multă gîndire, producţie ce se regăseşte în cu sentimente de aleasă munist Român, preşedintele Republicii Socialiste
importanţă realizării unei spirit revoluţionar în toate mod pregnant in realizările stimă, cu multă dragoste România, îri judeţul Cluj şi al deschiderii anului de
productivităţi sporite în domeniile şi în special sectorului nostru, sector ce de zeci de mii de clujeni. învăţămînt 1983—1984, astăzi va avea loc în muni
toate sectoarele de activi pentru folosirea mai bună se menţine pe primul loc la . S-a scandat îndelung cipiul Cluj-Napoca o aduna re populară pe care postu
tate. a utilajelor din dotare, mina Lonea, cu un plus de „Ceauşescu — P. C. R!“. rile de radio şi televiziune o vor transmite direct în
Recentele măsuri stabi perfecţionarea tehnologii cărbune de 25 000 tone. „Ceauşescu şi poporul t“, jurul orei 11,00.
lite pentru creşterea retri lor de producţie. Toate realizările noastre
buţiilor sînt încă o dovadă Acţionlnd cu hotărîre şi de pină acum le consider K81XX» (57&235I BEHffil BffOOflM RKBSffifl uubvJni 009
a grijii partidului pentru i-esponsabilitate pentru a- fireşti, pentru că ele au pu
ridicarea nivelului de trai plicarea indicaţiilor con tut li obţinute numai lâcin-
şi de civilizaţie al poporu ducerii partidului, ale se du-ne pe deplin datoria in ANGAJARE Riul ce coboară
lui. Ele asigură cîştigurl cretarului nostru gene abatajele de producţie. Iar PLENARĂ
suplimentare fiecărui om al ral, tovarăşul Nicolae pentru noi, minerii, principa PENTRU METAL
muncii, dar, în acelaşi Ceauşescu, colectivele de la îndatorire este aceea de MAI MULT de la... Cimp
timp, ne obligă pe toţi, SI DE CALITATE
indiferent de domeniul în Ec. ZEVEDEI ŞTEF GRIGORE MINDRUŢ La Cariera Cîmpu lui încărcate de praf roşiatic
care lucrăm, să acţionăm directorul Direcţiei judeţene miner, şef de brigadă, ' SUPERIOARĂ Neag, geografia locului se de rocă şi negru de căr
cu hotărîre pentru gospo de statistică sectorul IV, I.M. Lonea schimbă cu fiece zi care bune, şuierele scurte ale
dărirea cu chibzuinţă a (în pag. a 2-a) trece. Odată cu noua în sirenei sînt semne de re
valorilor materiale, pentru (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a) făţişare a dealului care în- luare a lucrului. Vremelnica
cet-incet îşi strămută coama neclintire a oamenilor şi u-
la cota zero a exploatării, tilajelor se întrerupe. Cu
' . , ' ' ■, odată cu încheierea fiecă pele excavatoarelor încep
ţ
rui schimb de lucru, în gra să care dealul in autobas
^CAMPâNSA. AGMOpLA pfOAWNA ţ ficele de producţie sînt în culante, care-l poartă mai
scrise alte realizări. departe spre gara Bărbă-
Dacă, de pildă, măsura- teni şi, de aici, cărbunele
0 metodă practică şi eficientă folosită Operativitate la eliberarea terenului
ZILE SI NOPŢI
ia culesul porumbului Deoarece la C.A.P. Haţeg rea porumbului se va rea ÎN CĂRBUNE
însămînţarea griului şi liza în cel mult 10 zile,
în toate unităţile agrico cepe şi la C.A.P. Rîu Băr orzului urmează să fie fă aplicîndu-se metoda de
le cooperatiste din Consi bat şi Livadia. Pină acum cută în mare parte după strîngere a cocenilor cu rea timpului calendaristic porneşte pe drumul prepa-
liul unic agroindustrial s-au recoltat peste 100 ha cartofi şi porumb, impor ştiuleţi cu tot, urmînd ca al acestui an s-ar face du raţiei.
Haţeg se foloseşte o meto din cele 1 229 ha cultivate tante forţe şi mijloace me- depănuşarea să fie făcută pă plinătatea producţiei Zilnic, 1 621 tone cărbune
dă practică, de mare efi cu porumb. canizate sînt concentrate în incinta unităţii. obţinute pînă în prezent de pleacă din carieră. Cu două
cienţă economică la culesul Din cele relatate, oricine la eliberarea terenului. Imediat după eliberarea colectivul de muncă de a- sute de tone mai mult de-
porumbului. în legătură cu îşi poate da seama de ma Axente Viţionescu, pre terenului se trece la efec ici, ar trebui să spunem că cît prevăd sarcinile de plan.
această metodă ne dă a- rile avantaje ale culesului şedintele unităţii, ne spunea tuarea arăturilor şi pregă ne aflăm deja in... 1984. Zilnic, recordurile stabilite
mănunte Ioan Dumitru, porumbului prin metoda că pînă acum s-au strîns tirea pentru semănat. în In zilele şi nopţile cînd in precedentul schimb de
preşedintele consiliului u- tăierii cocenilor cu ştiuleţi cartofii de pe mai mult vederea obţinerii unor re pe poarta carierei pornesc lucru sint deosebite. Aceiaşi
nic. cu tot. De aceea, recoman de 30 la sută din supra colte sporite de cereale maşinile doldora de cărbu oameni, aceleaşi utilaje se
— în primul rînd trebuie dăm aplicarea ei în cît mai faţă, mecanizatorii Andrei păioase în anul viitor, ne, cele încărcate cu steril, află intr-o întrecere conti
precizat că această metodă Bora şi Mihai Dohotaru fi s-au transportat în cîmp şi iureşul muncii nu cunoaşte nuă. Pe primele zece zile
constă în tăierea cocenilor multe cooperative agricole ind hotărîţi să finalizeze se aplică peste 500 tone stavilă decit in momentele ale lunii septembrie, colec
cu ştiuleţi cu tot, iar de- de producţie din toate con scosul acestora în mai puţin gunoi de grajd pentru în- puşcării. Doar atunci efor tivul carierei a reuşit să
pănuşarea se face pe orice siliile unice agroindustria de o săptămînă. Recolta săminţările de toamnă. tul, strădania sutelor de oa extragă suplimentar 4 500
vreme, din glugi, în incin le ale judeţului nostru. meni sint întrerupte pentru tone cărbune, obţinind pes
tele unităţilor. Avantaje: un ceas. In vremea aceasta te prevederi mai mult do-
dibăcia sondorilor şi a arti cit dublul cantităţii pe care
se face un singur transport ficierilor are de suplinit se angajaseră să o livreze
în loc de două, terenul nu munca celorlalţi. Obişnuiţi de-a lungul întregii luni.
mai este bătătorit de mij de acum cu ruperea, cu Azi, 15 septembrie, produc
loacele de transport me dărimarea semeţiei dealu ţia de cărbune livrată su
canice sau cu tracţiune a- lui care adăposteşte cărbu plimentar siderurgiştilor şi
nimală. eliberarea terenu nele, excavatoriştii, buldo- energeticienilor cintăreşte
lui se face operativ, fapt
zeriştii, şoferii de pe auto 104 000 tone cărbune. Pri
ce permite tractoarelor să basculante asistă cu acee melor 600 tone care pot f’
intre imediat la arat, pre aşi emoţie... de început la trecute deja în contul vii
gătit şi semănat, se econo prăvălirea rocii, urmată de torului an calendaristic li
miseşte timp şi se scurtea dislocarea cărbunelui. Din se vor adăuga, după fieca
ză foarte mult perioada de vreme pregătite, puşcârile re zi de trudă, alte canti
semănat. efectuate de Mihai Chistol tăţi suplimentare de cărbu
Culesul porumbului a în şi Victor Hirşovescu, de A- ne. S-ar putea crede că a-
ceput şl se desfăşoară in lexandru Felvinţi şi Dumi semenea împliniri sint înles
tru Macarie sint pe mă nite de o anume dărnicie
tens în toate unităţile unde sura aşteptărilor : alte mii
acesta este copt. Se lucrea
de metri cubi de stincă, al CONSTANTA
ză la cules de porumb la te sute de tone de cărbune POPESCU-CORPADE
C.A.P. Pui. Şerel, Sălaşu sint smulse din trupul dea
C.A.P. Sălaşu de Jos. Porumbul tăiat cu ştiuleţi cu tot este transportat în Incinta uni
de Jos, Silvaş, Rîu Alb, iar tăţii unde se face depănuşarea. lului. Limpezirea atmosferei (Continuare in pag. a 3-a)
In zilele următoare va în-
