Page 54 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 54
Pag- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 1
Vie satisfacţie i, deplină aprobare a măsurilor Realizarea şi
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA
adoptate d 3 ( lomitetul Politic Executiv depăşirea Strîngerea recoltei -
sarcinilor de plan 14,45 Telex
14.50 Pe a
ai C. C. al P.C.R. in 0 septembrie a.c B (Urmare din pag. 1) în ritm mai intens! 15.15 La v.
penlr
auto
trepte răsturnate —, ran (Urmare din pag. 1) animală, să se folosească 15.30 Emisi
germa
ce
Nici un efort nu este prea mare cînd Ne revin atribuţii * dament tinde în momentul din plin la eliberarea te 17.25 Rezul
să
acesta
depăşeas
renului.
loto
trebuie să dăm patriei cărbune sporite în producţie că zece tone pe post. Recoltatul a fost declan Odată cu urgentarea strîn- 17.30 Mexic
şat şi în alte C.A.P., cum
tempo
Vreau să mai precizez că
clocun
acest complex se află la sînt cele din Turdaş, Si- gerii recoltei este necesar 17.50 1001 <1
Prin recentul decret pri nerea unor venituri mai Din măsurile adoptate de a patra reciclare şi că, bişel şi Orăştioara de Jos, să se treacă la însămînţa- 18.00 Închid
vind majorarea retribuţiei mari, care vor asigura pen conducerea partidului, ca şi în comparaţie cu prima unde terenul trebuie elibe rea plantelor furajere pe lui
personalului muncitor, no ud, tru noi şi familiile noastre din decretele apărute, am montare, la următoarele rat grabnic pentru a fi cele 570 ha planificate în 20.00 Teleju
lor)
oamenilor care lucrăm in un trai tot mai îmbelşu reţinut două lucruri impor am redus cu zece zile lu pregătit şi însămînţat cu unităţile din Consiliul unic 20.15 Actua
exploatările şi carierele de gat. tante. Intii, că noi, prepara crările de montaj ale a- cereale păioase. Paralel agroindustrial Orăştie. Pen mie
cărbune, in minele ţării, Ca urmare, prin activi torii de cărbune, ne bucu cestuia în subteran. Zece cu strîngerea recoltei s-a tru a efectua semănatul 20.25 Cintcc
conducerea de partid şi de tatea mea voi asigura o su răm de majorarea retribu zile pentru un asemenea organizat şi livrarea pro în bune condiţii pe toate 20,35 Cadrai
21.00 Film
stat, secretarul general al praveghere cit mai rigu ţiei odată cu minerii. In al complex echivalează cu o duselor la fondul de stat, cele 3 650 ha, din care rul el
partidului, tovarăşul Nicolae roasă a utilajului pe care doilea rind, că partidul pune producţie de 1 600 tone pină acum fiind predate 2 130 ha sînt destinate cul 22.30 Teleju
Ceauşescu, ne acordă din lucrez, voi spori eforturile un accent deosebit pe creş cărbune. în perioada ur aproape 600 tone cartofi şi turii griului, este necesar lor).
nou prioritate, incadrindu-ne pentru a 'înregistra depăşiri terea mai accentuată a pro mătoare, o să mai in peste 100 tone porumb. să se acorde maximă aten
in prima categorie de oa continue ale normei de lu ducţiei de cărbune, in spe troducem încă patru noi Deoarece după culturile de ţie fertilizării terenului,
meni ai muncii care, incă cru stabilite, voi participa cial de cărbune cocsificabil. abataje în circuitul pro toamnă urmează să fie întrucît s-au aplicat îngră «Al
din această iună benefi astfel la extragerea unor pro Din decretul privind apli ductiv. Putem face acest însămînţate cu grîu şi orz şăminte chimice pe mai
ciază de creşterea retribu ducţii suplimentare de căr carea acordului global şi a lucru datorită, pe de o peste 600 hectare, se impu puţin de 500 hectare, iar
BUCUREŞ
ţiei. Această măsură stimu bune. De asemenea, sint altor forme de retribuire am parte, depăşirii substan ne o organizare ireproşa cele 1 500 tone gunoi de programul <
lează şi mai mult activita hotărit să asigur o perioadă inţeles că sarcina de plan ţiale a sarcinilor de plan bilă a muncii, astfel încit grajd care sînt duse în ordinea zile
tea noastră, ne impulsionează mai .îndelungată de funcţio ca şi sumele pentru retri la lucrările de deschideri în fiecare unitate toate cîmp nu acoperă nici pe ră; 7,30 La
in obţinerea unor rezultate nare utilajului, prin efec buire prevăzute in acordul şi pregătiri — cu peste o mijloacele de transport, în departe sarcinile stabilite re al munc
presei ; 8,10
mai bune la locurile de tuarea unor revizii şi repara global încheiat de între lună de zile —, pe de altă special cele cu tracţiune în această privinţă. diilor; 9,00
muncă. ţii de calitate şi la mo prindere se defalcă pe sub parte, îmbunătăţirii stării 9.05 Răspu
Sint de meserie excavato mentul oportun. Dacă in unităţi, pină la formaţiile de disciplinare şi acoperirii rilor; 10,00
ri st şi lucrez pe un utilaj medie, pe zi, am realizat lucru. Aceasta inseamnă că posturilor din subteran cu Diguri în calea... secetei 10.05 Ştiinţa
Atlas
folclo
de producţie românească, pină acum încărcarea cu planul pe unitate se reali personal calificat. dul, inima
cu care, zilnic, reuşesc să-mi cărbune a 40 de autobascu zează cu contribuţia sporită La Cooperativa agricolă de producţie din Bîrsău, letin de ştii
realizez sarcinile de pian, lante, sint convins că prin a fiecărei echipe şi secţii şi — Prin măsurile luate, comuna Hărău, s-a realizat, cu sprijinul Oficiului să ştiu; 1
ştiri; 12,05 I
De la începutul lunii iunie asigurarea unui bun front mai inseamnă că retribuţia la mină a scăzut simţitor judeţean de gospodărire a apelor şi al Explotării mi toţi turiştii
a.c,, munca noastră, a celor de lucru, aceste realizări noastră, a muncitorilor ce numărul învoirilor şi al niere Certej, un dig pe pîrîul ce trece prin locali moara folclt
din cariera Cimpu lui Neag, pot fi depăşite. Suplimenta formăm echipele, depinde de absenţelor nemotivate — ne tate, pentru adunarea apei necesare irigării unei su la 1 la 3 ;
club; 16,00 I
este retribuită in acord pro rea efortului meu o consider gradul de îndeplinire a sarci spunea ing. Vasile Drăgan. prafeţe de 10 ha cultivată cu lucemă. Lucrarea a 16.05 Radior
gresiv. In răstimpul acesta a fi un răspuns, o mulţu nilor ce ne revin. E- Şi în continuare vom fost terminată ieri, 6 septembrie a.c., cînd, cu aju Coordonate c
productivitatea muncii in mire faţă de grija cu care chipa pe care o conduc se acţiona cu aceeaşi perseve torul unei electropompe, s-a dat drumul apei pe re Buletin de «• ]
patrie;
tru
unitatea noastră a sporit cu sintem 'înconjuraţi noi, cei angajează să depună toate renţă pentru eliminarea ne coltă. în prezent se lucrează la construirea unui dig dră, Roma
17 la sută, iar retribuţia care dăm ţârii. tot mai mult eforturile pentru indeplinirea ajunsurilor din activitatea în satul Hărău, cu apele adunate urmînd să se irige din folclorul
medie a înregistrat o creş cărbune. in condiţii cit mai bune a noastră. Pentru întărirea o întinsă suprafaţă de păşune. 18,0C
ini
tere de 13 la sută. In aces obligaţiilor ce ne revin. brigăzilor direct produc ★ in \
te condiţii aplicarea preve BOKO ADALBERT IOAN MATEI, tive, pentru creşterea nu nări ★ Sea
La
sugestia
derilor noului decret este in excavatorist, şef de echipă spălare mărului de posturi la Sâ apârâm producţia zi într-o or
măsură să conducă la obţi Cariera Cimpu Iui Neag la Preparaţia Coroeşti abataje, cît şi pentru asi ţiuni din op(
gurarea abatajelor cu un de Joliann S
număr corespunzător de agricola de „dăunători"! 3,00 Non sto
muncitori calificaţi, biroul
CALCULE PRIVIND CREŞTEREA VENITURILOR O TIMIŞOi
executiv al consiliului oa formaţiile zi
OAMENILOR MUNCII DIN INDUSTRIA MINIERĂ menilor muncii a acordat Acum, cînd se află în ciupeală", Samson Ciurar tualitatea în
Ce venituri realizează UN MINER care lucrează în subteran la fronturi di o reducere de stagiu unor plină desfăşurai'e strîn a furat de pe terenul la recuperat
C.A.P. Batiz 80 kg fasole,
rect productive, retribuit pe reţeaua tarifară nivel A, care are categoria de înca lucrători din subteran, gerea recoltei de toamnă, iar Aurei Irimie a sustras re — idei, a
t* - la „
se întîlnesc şi unele ca
drare 6, treapta I şi o vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate de peste 20 de bine pregătiţi profesional, 18,20 Melodii
ani ? promovîndu-i în funcţiile zuri de dijmuire a produc de la o brigadă a aceleiaşi pe cuprinsul
de ajutori mineri, mineri ţiei, a rodului muncii coo unităţi 99 kg porumb, Cadran cetăţ'
In cazul reali în cazul reali etc. De la începutul anu peratorilor" şi mecanizato Constantin Butnaru şi Du tatc în aplic;
preocupări i
zării sarcinilor zării sarcinilor In cazul nerea lui au fost astfel promo rilor. Iată cîteva cazuri, mitru Matei, de la Amena Timişoara ;
de plan în de plan în lizării sarcinilor vaţi pe post de mineri, care au fost descoperite şi, jarea hidroenergetică Rîu pentru case
proporţie de proporţie de de plan cu şefi de schimb şi chiar evident, vor fi sancţionate Mare au trecut la recolta 19,30—20,00 In
Venituri 100 Ia sută 110 Ia sută 10 la sută brigăzi peste o sută de potrivit prevederilor legale. tul cartofilor şi porumbu tele : Mesaj u
repertoriului
muncitori care au dove Gheorghe Chiş, mecanic lui de pe terenul C.A.P. la teatrul na
Pînă la De la Pînă Ia De la Pînă Ia De la dit multă responsabilitate Clopotiva, deşi nu le-a batere.
I IX. 1 IX. 1 IX. 1 IX. 1 IX. 1 IX. în înfăptuirea sarcinilor la Autobaza din Hunedoara cerut nimerii un asemenea
1983 1983 1983 1983 1983 1983 a I.T.A., a intrat in lanul „ajutor".
de plan. în paralel cu de porumb al C.A.P. Peş-
— Retribuţia tarifară 4 324 4 560 4 324 4 560 4 324 4 560 promovarea ne-am preo tişu Mare, de unde a furat Pentru toate cazurile a- C l N E f
cupat de calificarea şi poli 84 kg porumb ştiulqţi, iar mintite s-au întocmit do
— Sporul do vechime ne calificarea personalului Binder Herman, brutar în sare potrivit prevederilor
DEVA : Via.
întreruptă în aceeaşi u- muncitor aflat la mină. comuna Romos, a sustras Decretului 306/1981. Aceste tria‘ ">— *
nitate (12 la sută pină Pină la sfîrşitul anului 45 kg cartofi de pe tere aspecte nedorite îndeamnă I-i:
la 1 IX. 1983, 18 Ia sută vom avea încă două sute la serioase reflecţii, dar şi Micv. ,oru .
pătul
de Ia 1 IX. 1983 519 821 5X9 821 519 821 de cadre calificate în di nul C.A.P. din localita la măsuri care să asigure Tunurile liniei (S
dir
verse meserii deficitare în te. Nu mai puţin repro o bună pază a recoltei în (Arta); Intii
— Adausul de acord în ca acest moment pentru noi. babilă este şi fapta săvîrşi- fiecare unitate, astfel încît structorul) ;
zul depăşirii planului sau Şi, bineînţeles, în aceste tă de Nicolae Bejenar, că orice încercare de a dij- Despărţire te
diminuarea retribuţiei condiţii vom asigura rit ruţaş la dispensarul vete mui recolta să fie desco seriile I-11 (7
în cazul nerealizării pla micitate producţiei de căr rinar din Turdaş, care a perită şi sancţionată cu LUPENI : Am
VULCA1
ral);
nului +432 +456 —432 —156 bune, realizarea în con intrat în lanul de porumb severitate, nefiind îngă (Luceafărul);
diţii optime a sarcinilor şi şi-a însuşit 68 kg pro duit nimănui să se în în alertă (Mi
— TOTAL 4 834 5 381 5 275 5 837 1411 4 925 NOASA: Ochi
de plan. duse. Amatori de „mică frupte din avuţia obştească. citoresc) ; UR
pinarii (Retez.
B. D. intră in :
ua roşie); or
mic
nou
(Urmare din pag. 1) de reprezentanţii celor vest — seriile pi
Deviza de muncă a peste 2 000 de elevi ce se Quo vudis h
tului nu le poate însă di pregătesc la şcoala meta (Flacăra); GI-
minua dorinţa şi hotărî- lurgiei hunedorene şi de Inghiţitorul dt I
de
cultură);
viitorii constructori de ma
rea de a-şi onora cu cinste în cadrul festivităţii de primă adeziunea la politi roadele activităţii practice aşteaptă. Aici veţi realiza, pinarii (Dacia
titlul de student, aşa cum la Petroşani a luat cuvîn- ca înţeleaptă a partidului —, seriozitatea, angajarea dragi elevi, prefabricate şi şini de la Orăştie, şi de Marele vals ;
a exprimat, la tribuna fes tul tovarăşul Radu Bălan, şi statului nostru şi se an şi răspunderea întregului panouri pentru noile blocuri horticultorii şi zootehniştii Omul Puma (i
tură) ; SIMER1
tivă, şi colegul lor de an, prim secretar al Comitetu gajează să răsplătească, colectiv. ce se vor înălţa şi vor în de miine de la Geoagiu. nebună (Mure;
Marian Dicu. Locul şi rolul lui judeţean de partid, prer printr-o pregătire calitati în rîndul colectivelor ce tineri şi mai mult chipul Gîndurile cadrelor didac Cu miinile cl
GIIELAR
institutului de aici în via şedinţele Comitetului exe vă superioară, grija ce li lor 28 de licee, cele cu oraşului reşedinţă de ju tice din cele 453 de unităţi na); Marea Nor
sprijinul
în
între
cutiv al Consiliului popu
ţa universitară a ţării, ur lar judeţean. După ce a fe se poartă pentru formarea profil industrial au trăit deţ". „Cu de transporturi şcolare generale, care şi-au nerui).
prinderii
porţile,
le-a
deschis
ieri
cuşul în cei 35 de ani de licitat studenţii şi cadrele lor. ieri momente deosebite: auto, întregul proces in- exprimat sugestiv prof.
existenţă — perioadă în didactice pentru succesele în cuvîntul lor, la festi „Pentru prima oară în li structiv-educativ îl vom Viorica Cerb, directorul BfD
care industria minieră a obţinute şi le-a urat, în vitatea de la Institutul de ceul nostru va funcţiona o
primit peste 8 000 de spe subingineri - Hunedoara, clasă cu specialitatea topo desfăşura în cabinete, la Şcolii generale nr. 5 Deva,
cialişti, cadre de nădejde numele Comitetului jude prof. univ. dr. ing. Anton grafie — ne spune prof. boratoare şi ateliere de deţinătoarea locului I în Timpul proba.
ale economiei naţionale — ţean de partid şi al Consi Saimac, lector univ. dr. Bogdan Poraicu, directorul specialitate" — mărturisea, întrecerea judeţeană „Pen azi, ig sepie/
ca şi analiza muncii anu liului popular judeţean noi Nicolae Vintilă, secretarul Liceului industrial nr. 1 cu vădită mîndrie, prof. tru o nouă calitate în în Vremea se raon>
lui de învăţămînt încheiat izbînzi în procesul instruc- brganizaţiei de partid, stu Deva — şi, pentru a fi mai Dumitru Floea, directorul văţămînt". „Pornim la să şi continuă
tiv-educativ, vorbitorul a aproape de cei care îşi Liceului ind. nr. 5 Deva, drum cu dorinţa de a ri zcască uşor.
au fost relevate de prof. denţii Gheorghiţă Iftenie iar pentru tovarăşul Gheor variabil, mai
univ. dr. ing. Dumitru Fo- stăruit aşţupra necesităţii şi Ileana Florea au stă completează pregătirea la dica la un nivel superior noaptea şi diir,
dor, rectorul institutului. unei mai reale integrări a ruit asupra condiţiilor deo cursurile serale, am orga ghe Ana, directorul Liceu întreaga noastră activitate tul va sufla s y
moderat din su
Un an rodnic în care cei învăţămîntului cu cerceta sebite în care se pregătesc nizat 5 clase la Rîu Mare- lui economic din Petroşani şi, însuşindu-ne cerinţele Temperaturile ,
540 de absolvenţi au reali rea şi producţia, a sporirii viitorii specialişti ai side Retezat, Băiţa şi Certej". — unitate care şi-a deschis marilor responsabilităţi ce fi cuprinse în
zat 42 de teme cu aplica efortului în formarea pro rurgiei, angajîndu-se la o „Bine aţi venit în cel mai porţile într-un local nou, ne revin din documentele grade, local t
în depresiunile
bilitate imediată, 15 pro fesională, politică şi mora activitate calitativă care să frumos şi modern liceu ! — modern, cu 20 clase şi 4 Consfătuirii de lucru de la ne, iar maxime,
puneri de brevet, 20 de te lă a specialiştilor de mîi- adauge noi valori presti se adresa, nu fără mândrie, laboratoare — mîndria a Mangalia — pe care le-am Ia între 25 şi
me cu finalizare prin apa ne. giului cîştigat, într-un răs celor peste o mie de elevi, fost şi mai mare: „La o restudiat în zilele premer Dimineaţa, izo] '
văl.
rate şi dispozitive, un an în climatul optimist al prof. Robert Singer, direc asemenea investiţie şi do gătoare deschiderii anului
în care au fost încheiate debutului noului an univer timp scurt, de tînărul in torul Liceului industrial tare suplimentară, şi noi şcolar şi în lumina cărora La munte : '
Cer
v-,
— în majoritate cu unită sitar, participanţii la ma stitut hunedorean. Premize nr. 4 Deva. Noua bază de ne angajăm suplimentar, ne-am concretizat planuri moaşă. senin no/
mult
ţile miniere din Valea Jiu nifestarea din aula institu sînt: baza materială deo producţie şcolară care, sub mai ales în domeniul ca le de muncă — ne strădu mineaţa. Vînt >
lui şi din judeţ — 40 de tului de mine au adresat sebită — completată de cu- patronajul trustului de lităţii, al educării revolu im să ne menţinem pe loc intensificări dir.
contracte de cercetare ştiin C.C. al P.C.R., tovarăşului rînd, prin sprijinul combi construcţii, a realizat în ţionare a tineretului, al for fruntaş în efortul comun vest. Diminea.
depresiuni.
(Mo
ţifică în valoare de peste NICOLAE CEAUŞESCU, o natului siderurgic, cu noul şapte luni o producţie în mării lui prin muncă". An pentru o nouă calitate în serviciu : iuliu
8 milioane lei. telegramă prin care îşi ex minilaminor care va spori valoare de 800 000 lei, vă gajament exprimat ieri şi învăţămînt".