Page 57 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 57
''Y •'?/> .. . . - ------------ | ■«■.vtiy
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-Vfl! CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
jfcvr
Toţi locuitorii satelor — în cîmp, acolo
unde se duce bătălia pentru
S I K M L I S M U L sîrîngerea reeolfes
—
mare
la
Referindu-se
modul
AL PRIMĂRIEI
recoltat
cum se desfăşoară campa CUVINTUL DE ORDINE Avem în zilnic la parte da.
nia agricolă din această cartofi şl porumb sute de
toamnă, Aurei Doboş, pre Discutăm cu Ioan Necşa, oameni, care. sub îndru
şedintele Consiliului unic primarul comunei Geoa marea organelor şi organi
agroindustrial Geoagiu, ne giu : zaţiilor de partid muncesc
spunea: — La C.A.P. Geoagiu, cu spor şi răspundere. Ală
— Bătălia ce are loc în turi de ei se află lucră
aceste zile pe ogoarele torii consiliului popular,
unităţilor agricole din con în Consiliul unic de dimineaţa devreme pînă
Sarcina prioritară a muncitorilor forestieri r siliul nostru se caracteri agroindustrial seara tîrziu ; în fiecare
seară se analizează, în uni
zează prin hărnicie şi în
sufleţire, ca şi prin hotă Geoagiu tăţi, modul cum se mun
rârea unanimă a coopera ceşte şi se iau cele mai
Onorarea integrală a contractelor torilor, mecanizatorilor şi eficiente măsuri. Pe baza
specialiştilor de a strînge Aurel Vlaicu şi Cigmău, unui program întocmit de
recolta de cartofi, sfeclă avem recolte frumoase, în noi, la recoltarea carto
cu partenerii externi şi porumb în cel mai scurt special la cartofi şi po filor şi porumbului iau
parte, în mod organizat, şi
timp, fără nici o pierdere
rumb. Tocmai de aceea —
— în spiritul îndemnurilor în lumina indicaţiilor se lucrătorii unităţilor eco
în această ultimă lună a afirm că la ora actuală, perior a sarcinilor la ex- şi orientărilor cuprinse cretarului general al parti nomice şi instituţiilor de
trimestrului al III-lea din pădurile sînt exploatate port, cerînd organelor de în cuvîntarea tovarăşului dului, am stabilit ca la pe raza comunei.
an, colectivul întreprinde cu cea mai mare grijă, conducere colectivă, orga Nieolae Ceauşescu, secre actuala campanie să par
rii forestiere de exploata nimic nu se pierde, totul nizaţiilor de partid din tarul general al partidului, ticipe toate forţele de care CEI HARNICI SÎNT,
re şi transport Deva de se valorifică cu maximă unităţile economice să ac la şedinţa comună a Con dispune comuna, toţi locui FIRESC, ÎN FRUNTE
pune eforturi susţinute pen eficienţă economică. O ex ţioneze în continuare cu siliului Naţional al Agri torii satelor să fie pre
tru realizarea sarcinilor perienţă bună în acest maximă răspundere pentru culturii, Industriei Alimen zenţi în cîmp, acolo unde Cooperativa agricolă din
la export. ‘ sens au colectivele sectoa îndeplinirea acestui dezide tare, Silviculturii şi Gos se strîng ultimele roade Geoagiu are cultivate cu
— De la începutul anu relor forestiere de exploa rat. în vederea onorării podăririi Apelor şi a Con ale acestui an agricol. TRAIAN BONDOR
ritmice şi de calitate a sfătuirii cu activul din in — Se înfăptuieşte acest
obligaţiilor ce ne revin în dustrie şi investiţii. obiectiv ? (Continuare in pag o 2-a)
ACTIVITATEA DE EXPORT ■ acest an faţă de partenerii
externi
sublinia,
călităte •dinamism > eficienţa'.. noştri continuare, — inginerul
în
luliu Buţiu, şeful biroului
lui — releva Ştefan Geor- tare Baia de Cri.ş, Ilia şi producţie — în sectoarele
gescu, şeful biroului des- unităţii din Petroşani, pre de exploatare forestieră şi
facere-export — colectivul cum şi cele de la secţiile în secţiile şi contrele de
nostru a livrat unor par de prelucrare a lemnului prelucrare a lemnului din
teneri din U.R.S.S., Italia, din Vaţa de Jos şi Orăş- cadrul întreprinderii noas
-
Austria, Norvegia. Elveţia, tie care, de. altfel, au obţi tre s-au luat o serie de
Israel, Grecia. Maroc, Li nut rezultate notabile la măsuri tehnico-organiza-
export. i _■; ţoric'e menite .să asigure
bia ş.a. produse lemnoase rujai buna derulare ă pro
în valoare de aproape 40 — La recenta şedinţă
milioane lei. Dintre aces comună a Consiliului Na cesului de producţie. De
ţional al Agriculturii, In exemplu, ‘ pentru a facilita
tea amintesc : celuloza de dustriei Alimentare, Silvi
fag, cheresteaua, lemnul
culturii şi Gospodăririi A- MIRCEA LEPĂDATU
pentru construcţii rurale, pelor şi a Consfătuirii cu C.A.P. SînlămSrla-Orlea. Sc transportă cartofi pentru cantinele minerilor tlln Valea Jiului.
dar şi lăzile, pe care le activul din industrie şi (Continuare în pag. a 2-a)
confecţionăm din materialul investiţii, t o v a r ă ş u l
lemnos rămas de la prelu Nieolae Ceauşescu, secreta
crare. sau mangalul de boc rul general al partidului, Unicul ixv@r aî bunăstării colective şi individuale
şe, realizat din rădăcinile a subliniat din nou impor
arborilor, care înainte nu tanţa îndeplinirii integrale
se foloseau. Astfel, pot să şi la un* nivel calitativ su
-
munca Înalt productivă, de calitate superioara si eficienţă sporita
Principiul socialist al repartiţiei - expresie a Aşteptăm cu
încredere aplic~rea
echităţii sociale, aplicat In raport cu cerinţele
acordului global
dezvoltării economico-sociale a patriei
Atît majorarea retribu
Măsurile adoptate de Co stabileşte în raport cu fac democraţiei muncitoreşti, ţiej in acest cincinal, cit şi
mitetul Politic Executiv al tori obiectivi bine deter bazată pe participarea ne aplicarea generalizată, de
la 1 octombrie, a acordu
C. C. al P.C.R. ca şi decre minaţi. Referindu-se la a- mijlocită a maselor la con
tele Consiliului de Stat ceştia, comunicatul şedinţei ducerea economiei, a vieţii lui global au aflat in ca
au menirea să reglemen Comitetului Politic Execu sociale, a întregii socie drul colectivului ' care lu
teze în condiţii mai bune tiv al C. C. al P.C.R. sub tăţi". crează in cariera de argilă
cele două laturi funda liniază : „S-a apreciat că Esenţialmente este vorba a întreprinderii de lianţi
mentale ale principiului noile măsuri de întărire a de necesitatea . ca princi Chişcădaga o atmosferă
propice aplicării cu bune
socialist al repartiţiei — autoconducerii muncito piul repartiţiei să se mani rezultate pentru creşterea
cantitatea şi calitatea mun reşti şi a autogestiunii feste ca o expresie a unei productivităţii muncii, dt
cii şl nivelul retribuţiei — , econotnico-financiare, de echităţi sociale reale, care şi pentru sporirea eficienţei
mai exact să aşeze într-un perfecţionare a sistemului să stimuleze rodnicia pro economice.
echilibru dinamic, activ şi de retribuire a muncii şi ducţiei materiale. Or, în La baza acordului global
stimulativ creşterea eficien de creştere a veniturilor conformitate cu nivelul ac
ţei economice a activităţii oamenilor muncii sînt în tual al dezvoltării generale PETER WILIAM,
productive cu perfecţiona concordanţă cu actualul a patriei, cu acumulările maistru în cariera
C.S.H., strungărla do cilln drl. Comunistul Ioan Pavel rea sistemului de retribu stadiu de dezvoltare eco- cantitative ce au avut loc de argilă a I.L. Chişcădaga
este şef de echipă lăcătuşi montorl lagăre pe cilindri. ţie. nomico-socială a ţării, cu
Lucrează In combinat de 43 dc ani.
Un astfel de echilibru se cadrul organizatoric al (Continuare in pag. o 2-a) (Continuare in pag. a 2-a)
—
>
Venise la şut după citeva le-am publicat in toate zia
zile in care nu spusese ni Curajul de a învăţa lecţia statorniciei rele judeţene. Rezultatul ?
mănui ce are de gind să In scurtă vreme au inceput
facă. Lipsise nemotivat. A- să sosească primii solici
păruse, dimineaţa, in sala trebe : i,Meştere, eu unde de pensie fără să ştim cum primit in brigada iul Vasile cei veniţi să muncească in tanţi la încadrare in uni
de apel, de unde aveau să muncesc astăzi Ion Ră- arată o foaie de boală sau Cercezja. cărbune rămăseseră. In că tatea noastră. După inche-
pornească spre a dineuri oa ţulescu, şeful sectorului, il cum e atunci cind, fără mo ...In lunile de început ale minul de nefamiJişti al mi ierea examenului de admi
menii sectorului investiţii al privi cu luare aminte. Îşi nei, acum şapte luni erau tere in invăţămîntul supe
minei Paroşeni. li căuta din strinse din nou şefii de bri ocupate doar patru paturi. rior am reluat anunţurile.
priviri pe cei alături de găzi. „Daniele, Alexandre, Zile şi nopţi în cărbune Planul întreprinderii crescu Celor care n-au reuşit să
care lucrase înainte de a Mih'al, care-l primiţi in bri se. Electivul minei scădea. devină studenţi le-am ofe
absenta. Cost el Mititelu se gada voastră şi pe Mitite- Ţara avea nevoie de cărbu rit locuri de muncă la noi.
simţea stingher. Nimeni nu iu Fiecare înălţase din tiv nu vii la şut“ - zisese acestui an, din efectivul ne. Căutările delegaţilor Astăzi electivele le avem
se înghesuia să-l intimpine umeri, Era mai mult decit cineva. Şeful sectorului ştia normat cu care mina Pa- plecaţi în judeţe cu forţă complete.
Cu „bine a! venit", Îşi pă un refuz. De multe ori ară că oamenii aveau dreptate. roşeni urma să-şi realizeze de muncă excedentară nu La biroul O.P.I.R., din a-
răsise ortacii atunci cind taseră îngăduinţă celor ne- Corectitudinea şi statornicia sarcinile de plan lipseau erau prea rodnice. Direc ceeaşi perioadă — a mi
aceştia aveau nevoie de deprinşi cu statornicia în făceau parte din firea celor cam 150 de oameni. Des torul minei Paroşeni, ingi nusului de personal pro
umărul Iul acolo, jos, in muncă. De multe, de prea pe care-i rugase să-l re chiderea unor noi bazine nerul losif Bocan, îşi amin ductiv — a fost întocmit un
subteran, ia orizontul 360 multe ori fuseseră iertători primească pe tînărui vago carbonifere in alte zone ale teşte : dosar pe care Jean Ha-
al galeriei est, unde se pre ou cei care pinâ la urmă netar. Judecata lor era ţării ii făcuse pe minerii — Faptul că lucram cu a-
găteşte montarea unei noi H dezamăgiseră, „Dacă şl dreaptă■ Dar o şansă In care uceniciseră în această tifla oameni în minus nu CONSTANŢA
capacităţi de producţie. Pe noi am fl lipsit cind n-a- plus, o nouă dovadă de parte a Văii Jiului să se mai putea fi prelungit. Am POPESCU-CORPADE
and brigăzile erau gaia de veam chef de lucru, n-am încredere in finărul lor or retragă spre locurile lor de întocmit texte pentru anun
pornite a îndrăznii să în fi ajuns să fim pe aproape tac nu strica ! A Iost re baştină. In plus, nu toţi ţuri de Încadrare pe care (Continuare in pag. a 2-a)
