Page 58 - Drumul_socialismului_1983_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 04C

Unicul izvor al bunăstării colective şi individuale
Curajul de a învăţa

10.45 Te
lecţia statorniciei 10.50 Cu
ter
3
şct
Principiul socialist al bă
nă
(Urmare din pag. 1) pregătire sint şi din contri­ cai
buţia lor. In trimestrul trei, 11.10 Fii
repartiţiei De /a 1 se p te m b rie , raţu, şeful serviciului, a no­ sectorul şi-a realizat toţi in­ „R
tat scurt: „scrisori". • Zeci dicatorii economici. A obţi­ 11.50 Să
12,05 Or.
(Urmare din pag. 1) să. funcţioneze pînă sus, de scrisori sosite din Întrea­ nut şi depăşiri : 77 700 tone 13.00 La
nă
ca şi conducerile ministe­ ga ţara: Sute de intrebări cărbune la producţia fizică; 16.45 Să
relor — d'eci şi personalul privitoare la amănuntele productivitatea muncii a fost
de-a lungul mai multor 35% depăşită cu 7 000 kg pe 17.00 Te
cincinale, precum şi cu din ministere — să aibă ve­ încadrării în mină. Ce şan­ post. 18.50 Sei
„S
fundamentarea dezvoltării nituri în raport cu reali­ d in p e rso n a lu l m u n c ito r se de calificare oferă uni­ 19.10 Co
în perspectivă, exigenţe­ zarea planului la indica­ tatea ? In ce meserii ? Cum E drept, mărite deosebite Az
de;
le maxime ale principiu­ torii stabiliţi. Primul indi­ a l ju d e tu /u i b e n e fic ia ză poate fi rezolvată problema pentru aceste realizări re­ 19.30 Es
lui retribuţiei sînt ampli­ cator este producţia fizică, locuinţelor pentru cei ve­ vin celor din abatajele 19.40 De
ficarea proprietăţii socia­ pentru toată lumea, dar, niţi la Paroşeni Împreună frontale, brigăzilor lui Ga- nii
liste, legarea mai strînsă a în raport de sectorul de d e m a jo ra re a re trib u ţie i cu familiile ? Ce posibili­ vrilă Mesaroş şi Nicolae 19.50 100
20.00 Te
veniturilor individuale ale activitate, s-au stabilit un tăţi de încadrare sint ofe­ Bruta, celor de la pregăti­ lor
fiecărui om al muncii de număr de 6—7 indicatori n o m im /e si re a /e rite soţiilor noilor veniţi ? re, conduşi de Dumitru 20,15 La
nă
rezultatele obţinute în în­ care trebuie obligatoriu Care este ciştigul lunar ? Dara ba, Vasile Cojocaru, • Te
Vi orei Posa şi llie Filiche.
deplinirea planului, de ni­ realizaţi". Sumedeniei de intrebări, cei 20.45 Fii
velul productivităţii mun­ Legarea strînsă a canti­ de la unitatea minieră le-au In bună parte, faptul că din „R
cii şi gradul de valorificare tăţii şi. calităţii muncii, cu răspuns operativ, clar, cu minusul sectorului, de 18 000 21.30 Mc
Şi
a resurselor materiale, de retribuţia, prin intermediul lux de amănunte. Nimeni tone cărbune, cit era pe 22.30 Te
eficienţă. acordului, a tuturor pîr- n-a fost pus pe drumuri primul trimestru, am reuşit lor
în sprijinul înfăptuirii ghiilor cointeresării, relevă degeaba. Sutele de oameni să recuperăm 75 400 tone, • Sp
dezideratului major al echi­ cu pregnanţă ideea potri­ Aşteptăm cu încredere încadraţi in ultimele luni il datorăm şi noilor ortaci, 22.40 In’
' -i En
tăţii, Decretul privind a- vit căreia retribuţia nu la Paroşeni au fost o bucu­ ne spunea Cornel David, tra
plicarea formei de retri­ poate avea altă sursă de aplicarea acordului global rie, o reuşită pentru acti­ şeful sectorului. 23.30 Im
buire în acord global şi a formare decît producţia, în vitatea minei. Greul pentru ...La mina Paroşeni acti­ Iui
altor forme de retribuire condiţiile prevăzute. A- conducerea unităţii abia a- vitatea se desfăşoară pe 'Star
conţine prevederi menite ceasta înseamnă, în esen­ (Urmare din pag. 1) la nimic". Am pornit mai cum a apărut. Trebuiau ca­ făgaş bun. Interesul condu­ IR
să stimuleze şi mai ener­ ţă, că acordul global are demult şi continuăm o ade­ se pentru noii veniţi. Că­ cerii pentru sporirea forţei
gic responsabilitatea în două sensuri de acţiune : vărată ofensivă Împotriva minul nefamiliştilor a deve­ de muncă dă cele dinţii
muncă, — indiferent de ra­ pe de o parte, el asigură stau o seamă de elemente atitudinii de a trece nepă­ nit neincăpător. Au fost roade. Fronturile de lucru, BUOJ
mură sau domeniu —, venit suplimentar prin de mare importanţă ale sător pe lingă valori care oferite garsoniere. Unora li galeriile, puţurile de extrac­ progran
ordinea
preocuparea pentru per­ producţie suplimentară, iar principiului socialist de se degradează, am tăcut s-au repartizat apartamente. ţie, orizonturile işi au de-a- râ; 7,30
fecţionarea continuă a or­ pe de altă parte — retri­ repartiţie — fiecare să din recondiţionarea şi reto- Dar n-a fost de ajuns doar cum suficienţi muncitori re al n:
ganizării producţiei şi a buţii diminuate la neînde- primească in raport cu can­ losirea unor piese de aiît. Conducerea minei a pentru a le lucra. „Abata­ presei ;
diilor ;
muncii, folosirea la întrea­ plinirea sarcinilor de plan. titatea, calitatea ţi impor­ schimb şi subansamble, din intervenit din nou. Paturi, jele, spunea Ion Răţuleseu, ştiri ;
ga capacitate a agregate­ Mai sintetic, aşa cum se tanţa socială a muncii. repunerea in circuit a unor mese, lenjerie, pături, toa­ omul care, vreme de 28 de dio ; 10.
lor, instalaţiilor şi maşini­ prevede în Decretul de a- Ni s-a explicat in amă­ materiale refolosibile cuvint te cele trebuincioase unui ani le-a tot străbătut, au 10.05 R
dio ;
lor, ridicarea pregătirii plicare a acordului global nunţime, iar noi am expli­ de ordine. confort provizoriu au fost o- nevoie de mişcare de-a 'uzică
profesionale a personalului, şi a altor forme de retri­ cat, la rindul nostru, oa­ lungul lor. Altminteri intră ui
economisirea materiilor pri­ buire : „în situaţia nereali- Avem o evidenţă clară a ferite cu generozitate. Co­ in presiune şi dacă stagnezi ş ;
me, materialelor, energiei zării producţiei sau a ne- menilor în ce lei este le­ cheltuielilor de producţie piii proaspeţilor ortaci ai ştiri ;
intr-un
şi combustibililor, utilizarea îndeplinirii obligaţiilor de gată munca fiecăruia din­ realizate in cursul fiecărei Paroşeniului au fost intim- activitatea minieră rişti să Publicil;
intensivă a timpului de la locul de muncă, retribu­ tre noi de înfăptuirea a- luni. Am reuşit să coborim pinaţi cu clinchetele de clo­ pierzi. Mina nu-i un maga­ ral ;
de ştiri
zin, căruia-i incui uşile sim-
lucru. ţia se diminuează în mod cestui principiu şl aş putea simţitor nivelul acestora poţel ale şcolilor vulcănene. băta şi le deschizi lunea. folclorul
în legătură cu aplicarea corespunzător, fără a se alirma că la noi in carie­ şi, aceasta, numai chib­ Marian Lăzărescu, Vasile la 3 ; 1
acordului global şi a altor asigura venit garantat". ră planul de producţie a zuind fiecare leu cheltuit. Gologan, Dumitru Chirica Mina are nevoie de oa­ 16,00 1
meni. Ea este neiertătoare
16.05 In
forme de cointeresare, se­ Dezbătînd detaliat preve­ devenit ,,problemă perso­ In ultima lună expirată, ne-au spus aceste vorbe cu cei care-i sînt nestator­ populari
cretarul general al partidu­ derile decretelor apărute, nală" a fiecărui om al august, volumul pieselor frumoase despre primirea nici. Este generoasă cu a- cop soc
lui, tovarăşul Nicolae oamenii muncii au datoria muncii. Dar nu o produc­ recondiţionate s-a triplat. lor in unitate, despre cişti- Fotbal
Ceauşescu, sublinia, în cu- să găsească cele mai bune ţie realizată in orice con­ Noi aşteptăm cu încre­ gutile realizate de cînd sint ceia care-i rămin credin­ 19.00 Or
cioşi, care-i invaţă toate
tară *
vîntarea la şedinţa comună căi de îndeplinire a sarci­ diţii, ci in condiţiile unei dere aplicarea de la 1 oc­ ai, minei, despre gindui rosturile, care o preţuiesc internă
a Consiliului Naţional al nilor de plan la toţi indi­ eficienţe economice sporite. tombrie a acordului global statornicirii pe aceste me­ in flecare zi. Răsplata pen­ 20.00 Ua
Agriculturii, Industriei A- catorii şi să acţioneze cu In felul acesta am ajuns leaguri. La realizările sec­ tru aceştia e fără seamăn. cultural;
dv. ... ;
limentare, Silviculturii şi deplină răspundere pentru in condiţiile ,prevăzute de‘ torului I se consideră deja 22,30
Gospodăririi Apelor şi a transpunerea lor în prac­ să ne Încadrăm in consu­ Decretul Consiliului de Stat, şi ei părtaşi. fină la jumă­ Cu o singură condiţie : 23,30—6,0
Consfătuirii cu activul din tică, aceasta asigurând te­ murile energetice şi mate­ pentru că sintem pregă­ tatea lunii septembrie,- spo­ vrind să devii al minei, tre­
industrie şi investiţii : „Am melia creşterii continue a riale. Nimeni nu-şi mai tiţi să îndeplinim aceste rul de 3 000 tone de căr­ buie să înveţi, inainte de
stabilit şi vom aplica cu nivelului de 'trai material permite acum să spună condiţii in folosul produc­ bune realizat şi depăşirea toate, lecţia corectitudinii,
fermitate prevederile le­ şi spiritual al întregului „asta nu mai poate folosi ţiei şi al nostru. de 86 ml la lucrările de pe cea a statorniciei".
gilor ca acest principiu popor. DEVA
★ Pe ai<
tria) ; D
I-II (Art
Onorarea integrală a contractelor Micul loi
patul lin
CAMPANIA AGRICOLĂ Dl TOAMNĂ Tunurile
< Arta):
cu partenerii externi umul
ucton
Despărţi]
(Urmare din pag. 1) ducţie. De la inginerul seriile I*
Ioan Şerbâneseu, responsa­ Toţi locuitorii satelor în cîmp, acolo unde se LUPENI
o mai i’apidă livrare . a bil cu probleme de indus­ ral); VI
(Luceafă
lemnului de „celuloză, s-a trializare în cadrul între­ in alerta
trecut la cojirea lui direct prinderii, aflăm cîteva duce bătălia pentru strîngerea recoltei NOASA:
citoresc)
în pădure, astfel că la detalii : pinarii (
intrarea în depozit acesta —- La ambele secţii s-a j (Urmare din pag t) dovedesc cei mai vrednici ti’ecut la culesul porum­ transportul recoltei din B. D. inti
poate fi livrat imediat. trecut la modernizarea flu­ cooperatori la recoltat. bului. Din păcate, aceas­ cîmp. Cei ce dispun de a- ua roşie
De asemenea, s-au asigu­ xului tehnologic, începînd cartofi 82 ha, din care tă lucrare încă n-a ajuns telaje, duc cu căruţa pro­ mic noi
vest — s
rat stocuri tampon la prin­ de la sortarea buştenilor pînă ieri s-au recoltat PIEDICr ÎN CALEA la un ritm corespunzător. prie recolta la locurile de Quo va
cipalele sortimente solici­ pe clase de calitate şj di­ aproape 45 ha. Din cele UNUI RITM ÎNALT La C.A.P. Romoşel partici­ depozitare ; sînt mobilizate (Flacăra)
tate pe pieţele străine, pen­ mensiuni. Utilajele de bază 35 ha ale C.A.P. Aurel pă la cules doar circa 30 Ia muncă şi atelajele uni­ înghiţito
de cultu
tru a putea onora prompt vechi — gatere, circulare, Vlaicu s-a strîns recolta Se înregistrează şi une­ de cooperatori zilnic, la tăţilor agricole. Cu tonte pinarii i
orice cerere din partea maşini de prelucrat etc. — de pe opt hectare. La le necazuri în ce priveşte C.A.P. Pişchinţi numărul acestea, mijloacele de trans­ Marele v
beneficiarilor externi. Am au fost înlocuite cu utilaje unităţile din Romos şi preluarea recoltei de către culegătorilor este, de ase­ port nu pot face faţă. Con­ CALAN:
sa de ci
dotat principalele centre noi, cu randamente supe­ Vaidei s-au recoltat în beneficiari. C.A.P. Geoagiu menea, mic. La C.A.P. Ro­ siliile populare, conduce­ Pădurea
de sortare şi preindustria- rioare. Au fost instalate întregime tarlalele cultiva­ întîmpină neajunsuri din mos, în tarlaua de la rile de unităţi sînt che­ ILIA :
lizare a lemnului cu utila­ staţii de antiseptizare ă te cu cartofi şi s-a trecut pricină că Unitatea de marginea satului, unii coo­ mate să ia cele mai ur­ (Lumina;
jele necesare obţinerii- unor cherestelei destinată expor­ la- culesul porumbului, tratament balnear şi com­ peratori au cules şi elibe­ gente măsuri pentru a mo­
randamente sporite în pro­ tului, pentru a evita decla­ Ioan Igna, preşedintele plexul BIT.T. din Geoagiu- rat suprafaţele ce le-au biliza la culesul porum­
ducţie, asigurării unei pre­ sarea ei. S-au luat măsuri C.A.P. Geoagiu, ne spunea Băi nu vin să ridice can­ fost repartizate, alţii însă bului toţi locuitorii satelor,
lucrări de calitate. La cen­ care au dus la .creşterea că între cei mai vrednici titatea de cartofi ce le-a n-au terininat nici recol­ iar la transportul recoltei
trul din Pui, de exemplu, capacităţii de aburire a la recoltări sînt cooperato­ fost repartizată. tatul. Probleme deosebite toate- atelajele ce există pe Rezulta
a fost reorganizat şi mo­ cherestelei, la mecanizarea rii Romulus Necşa, Aurel Numeroase unităţi au se ridică în ce priveşte raza comunelor. 16 septei
dernizat întregul flux teh­ operaţiilor de încărcare şi Romcea,. Teofil Cizmaş, Extr. I
nologic. Ca urmare, aici transport. Prin pachetiza- Ana Moţa şi mulţi alţii. •87, 0, 72
se valorifică superior lem­ rea şi paletizarea produse­ Aurel Mariş, preşedinte­ Extr. i
nul despicat, mai exact se lor lemnoase s-a redus sub­ le C.A.P. Aurel Vlaicu a- 33, 57, 5l
realizează din el semifa­ stanţial efortul fizic al precia că ar fi foarte Extr. a
bricate destinate produc­ lucrătorilor, asigurîndu-se mulţi cei ce merită evi­ Fond i
ţiei de mobilă. Iar acest o mai mare productivitate denţiaţi. I-am notat pe 1 277 096
lucru este valabil şi pen­ la înţărcarea în vagoane Ioan Borza, Nicolae Coniac,
tru centrele noastre din şi expedierea acestora. Ioan Balosin, Silvia La-
Baru, Dobra, Uricani,. Is- Toate măsurile amintite,, zăr şi alţii.
eroni şi Cîrneşti. corelate cu cele vizînd în­ Maria Băroi, vicepre­
Timpul
O pondere tot mai im­ tărirea ordinii şi disci­ şedinte al C.A.P. Romos, azi, 17
portantă în realizarea pro­ plinei la fiecare loc de evidenţia printre cei mai Vremea
ducţiei de export o au muncă, creşterea răspunde­ harnici cooperatori pe E- cu cerul
cele două secţii de prelu­ rii pentru îndeplinirea rit­ lena Vasilca, Sofica Şte­ parte a
crare a lemnului apărţi- mică şi de calitate a sar­ fan, Ioan Bucur, Maria Su- se va îr
pe alocu
nind LF.E.T. Deva, din Va­ cinilor fizice, mobilizarea ciu si alţii. tul va i
ta de Jos şi Orăştie. Ca susţinută a fiecărui lucră­ Joi la C.A.P. Vaidei s-a derat cu
urmare, în ultima vreme, tor în producţie au un sin­ terminat recoltatul cartofi­ la 40—60
în aceste unităţi s-au în­ gur ţel : realizarea inte­ lor şi s-a trecut la culesul apoi din
rile min.
treprins importante acţiuni grală a prevederilor la porumbului. Cinci Saveta, tre 9 şi
Cooperatorii Ioan şi Elena Bota, Leontina şi Marian Codrean şi Maria Tomoias, de
de modernizare şi reorga­ export, a celorlalţi indica­ Marioara Ionele, Ana Bî- Ia C.A.P. Tîmpa surprinşi în această fotografie, sînt fruntaşi la recoltarea cartofilor. maxime
grade.
nizare a procesului de pro­ tori economici. dea şi Ileana Căpîntală se