Page 61 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 61
njosrnsss ~
m m uctu&-
4 4
44 ZIUA METALURGISTULUI
tâ s j
Omagiu celor ce plămădesc metalul
Detaşament de elită al
clasei noastre muncitoare,,
metalurgiştii — cei ce zi şi ........ ’
noapte plămădesc, fără os-
tenire, piinea industriei —
îşi sărbătoresc azi ziua, de
venită o frumoasă tradiţie
în munca şi în viaţa lor.
Instituirea
şi
UI AH J U D E Ţ E A N „Zilei metalurgistului", în
sărbătorirea
fiecare an, în a treia du
minică a lunii septembrie,
Anul XXXV, nr. 8 041 DUMINICĂ, 18 SEPTEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani constituie o elocventă do
vadă a preţuirii pe care
partidul şi statul nostru o
Unicul izvor al bunăstării colsctive şi individuale dau muncii siderurgiştilor,
realizărilor lor în producţie.
Urmare a acestei preţuiri
mm înalt productivă, de calitate şi griji permanente, în anii
şi
construcţiei
socialiste
cu
deosebire de la Congresul
SUPERIOARA ă~EFiaHTA SPORITĂ ' al IX-lea al P.C.R., de cînd
în fruntea partidului a fost
____
_
y________________ y_
■*- - — •^•«wrm^ogawwxeaDtsa^Bwicuronn— —n mmmm nn—a—awa—»wano! ——— mm» ™™p»»occaai»«»giaa ales tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, industria meta
La Toarne superioare de retribuire - lurgică a judeţului nostru
a cunoscut o puternică dez
o atitudine nouă fată de muncă voltare şi modernizare, in
această perioadă, la Hune
doara s-au construit noi şi
A fost dat de curînd de acord de pînă la 20 la şi maistrul au unele con importante obiective, între
publicităţii Decretul Con sută în cazul economisirii diţii comune pentru a care un furnal de mare ca industria ţării şi-a sporit an doara şi Călan, secretarul
siliului de Stat privind de combustibil şi energie. primi retribuţia integral. pacitate, o oţelărie electri de an cerinţele de oţel şi general al partidului a dat
generalizarea, de la 1 oc Nu era o corelare prea Muncitorul va fi mai bine că, două laminoare de sir- fontă, de cocs şi laminate, indicaţii preţioase asupra
tombrie, a formei de re bună între modalităţile de stimulat în realizarea ,eco- mă şi două de semifabri de piese turnate către ma organizării şi desfăşurării
tribuire în acord global. remunerare a muncii. Prin cate, o fabrică de oxigen, rile combinate siderurgice proceselor de producţie, a
Prin conţinutul prevederi ION CIOCLEI iar la Călan a apărut, prac din judeţul nostru. Iar a- perfecţionării cadrelor- şl
lor sale, el reprezintă legi noile condiţii de acord tic, un nou combinat, prin cestea, la rîndul lor, au fă ridicării permanente a cali
ferarea unor forme net global, atît muncitorul cît (Continuare in pag. a 3-a) construirea şi punerea în cut şi fac eforturi tot mai tăţii produselor. Siderurgiş-
superioare de răsplătire funcţiune. în ultimii cinci mari pentru onorarea con tii noştri s-au conformat în
a muncii, o formă prin ani, a două furnale de
care principiile echităţii în 1 000 mc, o uzină de cocsi tractelor faţă de beneficiari. tocmai şi, după exact un an
repartiţie găsesc o temei ficare şi alta de aglome Partidul şi statul au inves de zile, sînt în măsură să
nică . exprimare. rare, o turnătorie de fontă tit mereu importante fon raporteze azi, de ..Ziua me
Care anume resorturi ale - pe lingă capacităţile e- duri pentru modernizarea şi talurgistului", că activitatea
producţiei şi eficienţei xistente în vechea întreprin diversificarea producţiei, to lor a cunoscut îmbunătăţiri
urmează să fie stimulate dere „Victoria" Călan. varăşul Nicolae Ceauşescu radicale, că roadele muncii
în viitor de prevederile In contextul adîncirii con personal sprijină perseverent
recentului decret şi în ce PRODUCŢIE MARFA SUPLIMENTARA' tinue a crizei economice pe acest efort. Cu prilejul vi lor sînt în continuu progres.
fel ? Pornind de la aceas plan mondial, al necesităţii zitelor efectuate in toamna Este azi „Ziua metalur-
tă întrebare am organizat reducerii importurilor de anului trecut pe platforme
o scurtă dezbatere cu trei materii prime şi materiale, le siderurgice de la Hune (Continuare in pag. o 2-a)
factori cu răspundere în
domeniul organizării şi re
tribuirii muncii, din unităţi
devene. \J m (ru m Ă ă (ire a c m
Subinginer Mariana Pro- Sâptamîna Crucii Roşii
dea, şefa compartimentului
organizarea producţiei şi a Manifestare educativ- în Mesajul adresat de to ţia noastră ca urmare a
muncii în întreprinderea sanitară de amploare, cu varăşul Nicolae Ceauşescu. sarcinilor ce i-au fost în
de prelucrare a lemnului: îndelungată tradiţie în secretar general al parti credinţate de partid, rolul
— Pînă acum la noi s-a a m d ic e lu v d e M iz a r e România, „Săptămîna dului, Congresului Socie ce îi revine în viaţa so-
1 1
practicat acordul colectiv Crucii Roşii . , care se des tăţii de Cruce Roşie din cial-politică a României
care cuprindea muncitorii a tim p u lu i/ a e lu c r u făşoară între 18—24 sep septembrie a.c.. „Săptămî- socialiste şi contribuţia
de la secţiile de producţie m a x im , a is r c n ib il /? U tembrie, constituie în fie nâ Crucii Roşii" asigură pe care trebuie să şi-o
care lucrau pe bază de care an un moment im un cadru favorabil popu aducă la politica demo
norme de timp. Practicam portant în activitatea or larizării marilor realizări grafică a partidului.
şi acordul global la nivel ganizaţiei noastre, un pri obţinute de poporul nos în acest context îşi
de secţie şi atelier, în care lej de intensificare a tru sub conducerea parti înscriu activitatea şi cei
intrau maiştrii şi care în dului în toate domeniile aproape 185 000 de mem
acest fel primeau adausuri contribuţiei pe care şi-o de activitate, preocupări bri ai organizaţiei jude
aduce la înfăptuirea poli
lor pentru asigurarea ce ţene a Crucii Roşii, care,
ticii partidului şi statului lor mai bune condiţii de într-o strînsă conlucrare
nostru de apărare a sănă
IN ZIARUL DE AZI ! muncă şi viaţă tuturor cu unităţile sanitare, de
tăţii populaţiei. cetăţenilor, pentru sănăta învăţămînt şi cultură, cu
Desfăşurată într-o pe tea şi prosperitatea în organizaţiile de femei şi
o Consfătuire pe tema rioadă de puternic avînt tregii naţiuni.
conducerii de către creator ce caracterizează, Genericul „Copii mulţi tineret, contribuie prin
organizaţiile de partid munca întregului nostru şi sănătoşi pentru tinere forme specifice la ridica-
a activităţii comercia popor pentru înfăptuirea ţea naţiunii" — sub care EI.ENA RAD,
le istoricelor hotărîri ale se desfăşoară în acest an
preşedintele
o Sport. Fotbal. Campio Congresului al Xll-lea „Săptămîna Crucii Roşii" Comitetului judeţean al
natele republicane de şi Conferinţei Naţionale — sintetizează semnifica organizaţiei de Cruce Roşie
gimnastică ale partidului, precum şi tiv obiectivele activităţii
o Telegrame externe a indicaţiilor cuprinse desfăşurate de organiza (Continuare in pag. a 3-a)
--------- T «MT
«•hi: CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAM&
C.A.p. sălaşu de Jos. Aspect de la recoltarea cartofilor
cu maşina MSC 1. Tool© forţei© satelor Io strîns'yS recoltei
şi pregătirea temeinica a însârnînţâhfor !
Vr
în unităţile agricole coo teanu şi altele, împreună tone. La porumb, din 113 iar la adunat şi sortat fa
peratiste din cadrul Con cu brigadiera de cîmp din ha s-au recoltat 30 ha. Aici miliile cooperatorilor Lu-
siliului unic agroindustrial satul Ohaba, Margareta l-am întîlnit pe şoferul creţia Ştefoni. Măriuca
Haţeg se lucrează la strîn- Opruţ, strînsul recoltei se Şimon Zoltan de la C.M.V.J Crăciunescu, Lucreţia Boa
sul recoltei de cartofi, po desfăşura într-un ritm sus şi pe Tiberiu Naie, care bă şi altele. Aici s-au re
rumb şi legume. La recol ţinut. Inginerul şef al u- încărcau cartofi pentru coltat 30 ha din 45 şi s-au
tarea cartofilor sînt folo predat la C.L.F. 400 tone
site 10 maşini MSC 1 şi cartofi. La Sîntămăria-Or-
nouă combine E 684, iar în BRIGADA FUIGER PE OGOARE lea, cooperatorii Mircea şi
unele unităţi cum sînt ce Petru Viţionescu. Matei
le din Rîu Alb şi Rîu Băr Gîlcă, Bălănel Bîltea, Ro-
bat se folosesc şi plugurile nităţii, Vasile~Băbuţ subli cantinele Combinatului mi mulus Cionca, Victor Pîr-
cu tracţiune animală. nia că munca se desfăşoa nier Valea Jiului. vu, Dănilă Discu, Filip Po
La C.A.P. Sălaşu de ră peste tot în condiţii bu Aceeaşi atmosferă res pa, Mărioara Murg şi alţii
Jos, unde se aflau la ne şi că cei mai harnici se ponsabilă de muncă am în din Ciopeia, împreună cu
muncă peste 100 de coope dovedesc a fi cooperatorii tîlnit şi în celelalte unităţi
ratori, între care familiile din Ohaba ; că au fost re agricole. In C.A.P. Haţeg, Brigada de reporteri
lui Nicolae Arminie. Ovi- coltaţi cartofii de pe 15 ha lucrau cu multă hărnicie N. BADIU
în imagine : Şoferul Vaşilc Mihăilă, de la Autobaza 1
mărfuri a I.T.A. Deva, este gala de plecare cu un nou diu Munteanu, Bălănel Dă- din 30,' s-au livrat la fon la scosul cartofilor cu ma N. ZAMFIR
transport de lcgumo dc la fer ma I.A.S. Simeria către unită- mon. Petru Opruţ, Gheor- dul de stat 170 tone şi s-au şina mecanizatorii Mihai
ţiie de desfacere din Deva Şi Hunedoara. ghe Giurca, Nicolae Mun însllozat pentru sămînţă 40 Dohotaru şi Andrei Bora, (Continuare în pag. a 4-a)
