Page 63 - Drumul_socialismului_1983_09

DUMINICĂ, 18 SEPTEMBRIE 1983 Pag. 3

Radu Ciobanu „HERALZII“ Săptămîna Crucii Roşii

Citind „Lumină de au­ consecvenţă rar intîlnite, intre carte şi opţiunile noas-
M U N C I I gust", Julien Green decla­ scriitorul s-a înfăţişat an fre artistice vine din mă- (Urmare din pag. 1) bune condiţii a acestei
ra aproape sentenţios că după an lumii tot mai reţia şi eroismul ideii care ample acţiuni au fost
ar fi fost destul atit pen­ iubitoare de literatură cu (g)/-a inspirat pe autor. Căci rea gradului de cultură pregătiţi peste 3 600 de
,r intr-un fel sau altul, toate
tru ca faulkner să-şi asi­ cite o carte nouă, fie- ’"' "" 1 """ sanitară a populaţiei, la instructori din rîndul ca­
;cific <lc cocs • Aglomeratoriştii de care dintre ele păstrindu-şi evenimentele care au pre­ apărarea sănătăţii şi vie­ drelor medii sanitare, ca­
>na de fontă. la secţia a Il-a a C.S.H. gure intlietatea printre mers Începutului nostru de ţii oamenilor. drelor didactice, surori
contemporanii săi. Adevăr
şi-au îndeplinit şi depăşit individualitatea şi persona­ Bucurîndu-se de spriji­
secol au fost luminate, mai
■ia nr. 1 — ritmic, lună de lună sar­ absolut provizoriu şi care litatea în expresie şi conţi­ pieziş ori mai direct, de nul permanent al orga­ de Cruce Roşie, şi co­
ţinea
de
mandanţi de grupe sani­
subiectivitatea
•himb, de Ia cinile de plan de Ia în­ nut. Ultimul roman, al flacăra pururi nestinsă a nelor şi organizaţiilor de
ieşit
abia
unsprezecelea,
i, înscrie în ceputul anului. Ei rapor­ mult prea labilă a celui de- sub teascurile exigente dorinţei de integrare naţio­ partid, al instituţiilor de tare. în cursurile de
opt luni şi tează „la zi“ o produc­ care il enunţase. Căci a nală. Afirmarea şi biruinţa stat şi, îndeosebi, al uni­ instruire organizate pînă
an un spor ţie suplimentară de 28 000 scrie bine înseamnă, îna­ acestui ideal sint urmărite tăţilor sanitare, al celor­ la această dată au fost
ie fizică de tone aglomerat, o econo­ inte de toate, a scrie aici pe frontul temerar al lalte organizaţii de masă cuprinşi peste 165 000 de
mult. Excepţiile sint prea
iese turnate, mie de cocs de 750 tone puţine ca să infirme re­ presei progresiste din fos­ şi obşteşti, comitetul ju­ oameni ai muncii din uni­
a nr. 2 — şi o diminuare a costu­ tul imperiu austro-ungar şi deţean, comitetele şi co­ tăţile economice, de stat
minor — 750 rilor de producţie de 10 gula. Primejdia cea mare cu deosebire al aceleia din misiile de Cruce Roşie şi cooperatiste din jude­
milioane lei. oare il poate amăgi pe un ţul nostru.
scriitor este succesul tim­ Transilvania. Intr-o formulă au folosit o gamă largă O atenţie deosebită
puriu. Adeseori se-ntîmplă sintetică am putea spune de forme şi mijloace ale este acordată activităţii
ca cei ce se-ncunună prea că romanul lui Radu Cio­ muncii de propagandă şi educativ-sanitare în rîn­
devreme cu onoruri merita­ banu este epopeea luptei educaţie sanitară în di­ dul tineretului. Progra-
te să cadă in mrejele îm­ pentru dezrobirea cuvintu- recţia cuprinderii unor mul-cadru privind edu­
păcării cu sine, pierzîndu-şi lui, co premisă a libertăţii mase largi de oameni ai caţia sanitară a preşcola­
UL Uf“ acea clipă ei incep să şi unităţii naţiunii noas­ muncii în sfera informă­ lor oferă posibilitatea or­
iremediabil forţa care le-a
rilor, elevilor şi studenţi­
tre. Eroii-ziarişti sint împă­
rii şi instruirii lor cu no­
Din
consacrarea.
adus
ţiunile
deprinderile
şi
timiţi întru nevoia de ex­
ii scrie numai după clişeele primare liberă şi răspicată, cordare a primului aju­ ganizării unor acţiuni uni­
igienico-sanitare şi de a-
tare de amploare în rîn­
îndurind teroarea în nume­
pe care şi le-au confecţio­
dul tinerei generaţii.
xLUL ŢÂRI! o t cu iluzia mereu neegalatei le adevărului. „Cit timp pot tor — organizate în între­ „Săptămîna Crucii Ro­
singuri, desfătindu-se
nat
aşeză­
instituţii,
prinderi,
să scriu - notează Nestor
lor originalităţi. Adevăraţii Prodan in jurnalul său de minte culturale, şcoli şi şii" se va deschide, la
scriitori sint întotdeauna ale Edituri. „Albatros", s-a închisoare — mă simt tare cartiere. Deva, cu tradiţionalul
& Q O © • “ O la prima lor carte. Senti­ ivit printre cărţile anului şi la adăpost de orice pri­ Una dintre sarcinile de concurs al grupelor sani­
mentul acesta ni-l întreţine, acesta cu foşnetul şi dis­ mejdie". Profesiune de cre­ mare răspundere stabilite tare, iar în cursul săp-
de mai mulţi ani încoace, creţia marilor şi autentice­ dinţă pentru el şi pentru de Legea privind asigura- tămînii vor fi organizate
dia­
expuneri,
toţi ceilalţi „heralzi ai a-
la noi, Radu Ciobanu, a
fOLUTfOîMÂRÂ cărui deplină maturitate a- lor revelaţii. Acum, după devărului şi ai dreptăţii", rea sănătăţii populaţiei, dezbateri,
la îndeplinirea căreia or­
loguri cu specialişti, gale
ce i-am răsfoit fie şi nu­
S nalitică se regenerează şi mai în mare grabă paginile cum îi numeşte Radu Cio­ ganizaţia de Cruce Roşie de film, concursuri pe
ăveanu, Fio- la 1 octombrie a.c., as ma- se-mprospătează din vi­ sale Înţelegem motivul pen­ banu îşi aduce contribuţia şi teme de sănătate la Ţe-
nko Ludovic, jorarea retribuţiilor ne an- goarea, spontaneitatea şi tru care interesul cititori­ SABIN SELAGEA care are un important rol sătoria de mătase Deva,
lohan Stu- gajează l-a o activitate mai strălucirea anilor de înce­ lor crescuse şi se răspîn- în ridicarea gradului de Combinatul siderurgic
Tudor, loan susţinută, mai fructuoasă, put. Premiul atit de îndrep­ dise înainte ca romanul cultură sanitară a popu­ Hunedoara şi „Victoria"
trios Carami- De aceste avantaje sini tăţit al Uniunii scriitorilor să apară in librării. Am laţiei o constituie acţiu­ Călan, la întreprinderile
Neagoe, Pe- convinşi toţi furnaliştii noş- din 1971 a avut pentru ej ştiut întotdeauna că nu tot „Heralzii", cel de-al nea de pregătire a tuturor miniere Barza, Lupeni,
alţii, ci ■■re tri, cu subliniere pentru ms- sensul unei legitimări a ce produce un scriitor co­ unsprezecelea volum al cetăţenilor ţârii, începînd Teliuc şi Petrila. Acţiuni
'.oh'Uv :te seriaşii noştri cei mai buni: încrederii in sine şi a li­ respunde intru totul resortu­ scriitorului Radu Ciobanu cu cei de vîrstă şcolară, asemănătoare sînt orga­
care * e mai Dorel Alb, Lazâr Barb, loan bertăţii de a-şi urma în­ rilor noastre sufleteşti. In va fi lansat' mîine, luni, la în probleme de acordare nizate la nivelul tuturor
Stăniloiu, Farago Francisc, demnurile propriei vocaţii. cazul romanului „Heralzii", orele 18, la Librăria „Emi- a primului ajutor. Pentru comitetelor şi comisiilor
nu, maistru Virgfl Fugaru, Ştefan Tamaş, Cu o conştiinciozitate şi însă, comuniunea deplină nescu" din Deva. asigurarea desfăşurării în de Cruce Roşie din judeţ.
ator : „Aşa lo °n Popa"
zmandat se- loan Pascu, subirigmer :
al al parii- „La Uzina nr. 5 piese de Consfătuire pe tema conducerii
iul Nicolae schimb şi reparaţii din
dăm o mare C.S.Ff., toate preocupările
nirii. planului sini orientate spre îndepli- ide către organizaţiile de partid
la începutul nirea ritmică a planului, e-
o frumoasă fectuarea tuturor repara-
sst indicator. fiilor conform graficelor şi i a activităţii comerciale
ordin in con- realizarea unei game tot
zlişti şi me- mai largi de piese de \ Ieri, la Brad, din iniţia- mică a oraşului, pentru
-Jejde cum schimb pentru nevoile corn- ( tiva secţiilor organizatorică înfrumuseţarea şi urbani­
Adrian Ba- binatului. Prin dăruirea şi i şi propagandă ale Comite- zarea lui.
;r, Filip Bă- conştiinciozitatea in pro- 1 tului judeţean de partid, Materialele prezentate şi
ru Nicolaes- ducţie a unor lucrători cum ţ a avut loc o consfătuire- măsurile preconizate, de
upeţ, Andrei sint losit Gherman, Alexan- I schimb de experienţă cu îmbunătăţire a activităţii
ilalţi oameni dru Cazan, Forgacs Adal- / tema „Stilul şi metodele organelor şi organizaţiilor
:adrul colec- beri, Nicolae Burtică, Gă­ j de muncă folosite de orga- de partid, de masă şi ob­
ină să mun- zimir Bescaliuc, Sloser Frân­ ( nizaţiile de partid, de şteşti în luntina sarcinilor
te, să coniri- cisc, Ion Gostian, Gheor- / masă şi obşteşti în condu- reieşite din cuvîntarea tova­
stanţial la ghe Radu, Petru Gosiian, ) cerea activităţii comercia- răşului Nicolae Ceauşescu,
3rtului". Aron Stănilă, Pop Francisc, ţ le, în vederea perfecţio- la Consfătuirea de lucru
turr)A*or : aie celorlalţi membri ai co­ i nării activităţii organiza- de la Mangalia, au suscitat
fe lectivului nostru, raportăm, torice, politico-ideologice dezbateri antrenante, mo­
iij att, ,-rul de la începutul anului, în j şi cultural-educative pen- bilizatoare, la care au
C.S.V. Că- cinstea ,,Zilei metalurgistu- 1 tru formarea omului nou". participat tovarăşii : Ion
ate consec- lui", rezultate bune n oro­ \ La consfătuire au parti- Mărgineanu, Mircea Raţiu,
!
area ritmică ducţie" l cipat secretari ai organiza- Eugenia Sicoe, Rodica Lu- Aspect de la „Tirgul legumelor" organizat ieri la Brad.
c, la toate ion Ungureanu, şeful a- ţiilor de bază şi comitetelor caciu, Teodor Berghian,
ne - ridicarea telierului turnătoria de ci- i de partid şi de U.T.C. din Constantin Stîrc, Dumitru
şi calitativ lindri : „in ultima vreme, la ţ comerţ, preşedinţi ai comi- Bogdan, Ion Retegan. La forme superioare de retribuire —
foţi oameni■ C.S.t' Călan ne-am diver- i tetelor sindicale, cadre cu Atît din concluziile a-
jI cărora se silicai gama de cilindri de > munci de răspundere din supra controlului efectuat
mod deose- laminor, le-am ridicat con- ) Direcţia comercială jude­ asupra activităţii organiza­ o atitudine nouă faţă de muncă
ieseu, Iulian tinuu nivelul tehnic şi de le ţeană, U. J. E. C. O. O. P., ţiilor de partid, de masă
zmei, Iulian calitate, punem un accent ? I.J.L.F., O.J.T., ai altor şi obşteşti care acţio­ (Urmare din pag 1)
alţii dau o sporii pe diminuarea con- i instituţii de coordonare, retribuţie suma de 305 561 rilor de reparaţii- şi între­
i acestor a- sumarilor de feroaliaje, gaz ţ control şi îndrumare a ac- nează în comerţ, cit şi din lei şi o pot realiza 133 de ţinere, va contribui simţi­
cii noas.re'\ metan, energie electrică. In i tivităţii comerciale, acti- cuvîntul participanţilor a nomiei la consumurile e- oameni timp de o lună. tor la îmbunătăţirea dis­
nece­
şeful secţiei aceste direcţii vom acţiona I vişti de partid şi lucrători reieşit cu claritate acţiona nergetice. în aceste condiţii fiecare ciplinei muncii şW a celei
de
sitatea
se
a
fectivul fur- mai insistent in continuare, ţ ai consiliilor populare. în continuare pentru înfăp­ Economist Mihai Cristo- va primi retribuţia inte­ tehnologice.
le la Călan Este hotărireo fruntaşilor I în pregătirea consfătui- vici, şeful compartimentu­ grală. Dar într-o secţie nu Cum va acţiona acordul
bune de la noştri in muncă Nicolae ? rii au fost iniţiate si fina- tuirea cu consecvenţă a lui organizarea producţiei toată lumea lucrează efec­ global într-o unitate a
ii, atit la Pinzaru, loan Nemeş, Ko- l lizate un control complex sarcinilor ce revin unită­ şi a muncii la Ţesătoria tiv la războiul de ţesut. cărei activitate o repre­
5, cit şi la roşi Geza, Rudoll . Scherle, ţ efectuat de către colective ţilor comerciale din pro­ de mătase : Unii conduc producţia, o- zintă preponderent’ prestă­
jazului me- Nicolae Găldeanu, Miron i ale Comitetului judeţean gramul - de autoconducere — în retribuirea muncii, cupîndu-se de toate pro­ rile de servicii 7 Ne răs­
ei electrice. Ciripău, Vasile leler, a tu- 1 de partid în unităţi de des- şi autoaprovizionare terito­ actualul decret prevede blemele ei, alţii întreţin punde tovarăşul Dtnniiru
rurgişlii vor turor oamenilor muncii din \ facere cu amănuntul şi cu rială, pentru mai buna cointeresarea concomitentă utilajele etc. Este deci de Nanii, tehnician- cu :,ro-
e primii, de cadrul atelierului“. i ridicata din judeţ, precum organizare a activităţii de a mai multor categorii de la sine înţeles că cei care bleme de organizarea, nor­
v şi un film cu aspecte din aprovizionare şi desfacere, personal muncitor şi, tot­ realizează efectiv ţesătura marea şi retribuire» mun­
î sectoare comerciale ale ju- de reintroducere rapidă în odată, împlineşte mai bine sînt mal puţini. Dar ei cii la U.J.C.M.
ţ deţului. circuitul economic a valo­ nevoia de echitate în re­ trebuie să-şi sporească pro­ — Pînă acum-, In coo­
I Din programul consfătui- rilor refolosibile, nece­ partiţie. Pînă acum, la ductivitatea pentru a com­ peraţia meşteşugărească s-a
? rii a făcut parte, de ase- sitatea ca organizaţiile de noi, maiştrii erau retri­ pensa faptul că un număr aplicat acordul direct, pe
1 menea, un foarte util şi partid, de sindicat şi U.T.C. buiţi după nivelul mediu oarecare de oameni înca­ bucată, sau retribuirea pe
ţ bine organizat „Tîrg al să acţioneze cu mai multă al realizărilor formaţiilor draţi în secţie fac alte bază de cote procentuale,
i legumelor", realizat în pia- consecvenţă pentru a de­ din subordine, iar celălalt munci, la fel de utile şi forme în care erau cu­
1 4a oraşului Brad de către termina la toţi oamenii personal tehnic şi econo­ de necesare producerii ce­ prinşi numai meseriaşii.
ţ 6rganele locale de partid muncii din comerţ o ati­ mic de la nivelul secţiilor lor 435 000 mp ţesătură tip Aplicarea acordului global
l şi de stat, alese drept gaz- tudine nouă, superioară — după realizările la pla­ Mureş. Ce se întîmplă aşa cum prevede Decre­
I de ale consfătuirii ca ur- faţă de muncă, creşterea nul valoric al secţiilor. dacă această cantitate tul Consiliului de Stat va
1 mare a modului consec- respectului faţă de cum­ Includerea tuturor în acord este depăşită cu 10 la stimula preocupările con­
( vent în care se ocupă de părător, amplificarea grijii global şi condiţionarea sută?^în acest caz, suma ducerilor de cooperative
/ realizarea programului de pentru mai buna gospodă­ retribuţiei fiecăruia de pro­ acordată prin norme, de pentru a crea toate con­
! autoaprovizionare terito- rire a fondului de marfă. ducţia fizică sortimentală 305 561 lei, se majorează diţiile necesare realizării
ţ rială, de buna desfăşurare Prin complexitatea ei, ca şi de calitatea aceste­ cu 10 la sută şi în acelaşi planului. în producţia de
i a activităţii comerciale. prin modul în care au fost ia îi va cointeresa pe toţi procent creşte şi retribuţia mică serie va creşte inte­
I S-a făcut, de asemenea, privite responsabilităţile or­ în mod egal. Să zicem că acordată celor 133 de oa­ resul pentru pregătirea,
) o expunere privind preocu- ganizaţiilor de partid, de pe o lună de zile o secţie meni pentru această lu­ lansarea şi valorificarea
GEORGE SIMODE, 1 pările de ansamblu ale masă şi obşteşti din co­ are de realizat 435 000 mp crare. producţiei. Cu alte cuvinte
maistru principal ! Comitetului orăşenesc de merţ, conşfătuirea-schimb ţesătură de mătase tip La noi, această formă de
reparaţii siderurgice, nu se va mal putea rea­
C.S. Hunedoara 1 partid Brad şi Consiliului de experienţă de la Brad Mureş de 1,50 m lăţime. retribuire va stimula preo­ liza producţie destinată
— ţ popular orăşenesc pentru s-a dovedit deosebit de Pentru realizarea acestei cupările pentru calitatea stocării pînă eînd se iveşte
~ dezvoltarea social-eeono- utilă. cantităţi se acordă drept producţiei, calitatea lucră­ un probabil cumpărător.