Page 65 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 65
m.^
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNlŢI-VÂ! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit
pe vicepreşedintele S.U.A., Beorge Buşii
Preşedintele Republicii mate şi a rugat sa se cultural şi în alte domenii
folosul
în
activitate,
de
Socialiste România, tova transmită preşedintelui Sta celor două ţări şi popoare,
răşul Nicolae Ceauşescu, a telor Unite ale Americii, al cauzei păcii, securităţii,
după-
primit, pe vicepreşedintele poporului american salutul înţelegerii şi colaborării
duminică
S O C I A L I S M U L Statelor Unite ale Ameri- bune urări. vizita vicepreşedin a între naţiuni. S-a subliniat
cele
mai
şi
său
cordial
amiază,
că este necesar să se ac
statului
român
cii, George Bush.
Şeful
perseverenţă
cu
ţioneze
salutat
La primire a luat parte
pentru
dezvoltare
o
largă
Andrei,
ministrul
tră,
convin
exprimîndu-şi
afacerilor externe.
ALCOMITETULUIJUDETEAN HUMEDOARA AL P C. Ştefan participat Daniel J. telui S.U.A. în ţara noas nestingherită a şi schimburi
colabo
lor
comerciale
gerea că aceasta va contri
A
economice,
rării
trans
a
liLMUlilî Murphy, amiral, şeful per bui la dezvoltarea în con ferului de tehnologii, a ra
raporturilor
ro-
a
tinuare
sonalului oficiului vicepre porturilor, în general, din
şedintelui S.U.A. mâno-americane în domenii tre cele două ţări.
de interes comun.
Vicepreşedintele S.U.A. a
Anul XXXV, nr. 8 042 MARŢI, 20 SEPTEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani î n m î n a t preşedintelui în timpul convorbirii, Apreciind ca foarte bun
Nicolae Ceauşescu un me s-au relevat evoluţia pozi stadiul relaţiilor bilaterale,
saj de prietenie din partea tivă a raporturilor dintre vicepreşedintele George
preşedintelui Statelor U- România şi S.U.A., bazate Bush a subliniat voinţa
intllnirea de lucru a tovarăşului nite ale Americii, Ronald lităţi în drepturi, respectu actualei Administraţii a
pe principiile deplinei ega
S.U.A. de a dezvolta larg
Reagan, şi a transmis şe
fului statului român un lui independenţei şi suve raporturile dintre cele două
ţări,
îndeosebi
legăturile
nea
naţionale,
ranităţii
Nicolae Ceauşescu cu specialişti cald mai bune urări de mestecului în treburile in economice.
salut împreună cu
cele
în
convorbirilor,
cadrul
fericire personală şi pen terne şi avantajului reci a avut loc un larg schimb
proc. De ambele părţi, s-a
din sectoare importante ale industriei tru poporul român. Nicolae apreciat că există condiţii de păreri cu privire la si
r e ş e d
t e l e
i n
P
Ceauşescu a mulţumit pen pentru intensificarea rela tuaţia internaţională şi la
T o v a r ă ş u l Nicolae şi pe întregul cincinal, înfăptuit planul pe prime tru mesajul prietenesc, ţiilor recipi-oce pe tărîm căile de întărire a păcii
şi colaborării.
Ceauşescu, secretar general modului în care se acţio le opt luni ale acestui pentru sentimentele expri- economic, tehnico-ştiinţific,
al Partidului Comunist Ro nează pentru înfăptuirea o- an, evoluţia principalilor
mân, preşedintele Republi biectivelor Congresului al indicatori economico-finan-
cii Socialiste România, s-a Xll-lea şl Conferinţei Na ciari în perioada 1982—
întîlnit, luni dimineaţă, la ţionale ale partidului. 1983, şl în acest cadru mă
Complexul expoziţional din în cursul noului dialog surile luate pentru redu CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
Piaţa Scinteii, cu cadre de lucru au fost abordate cerea consumurilor de ■ " . v .; S» V-,
de conducere din domeniul aspecte concrete privind materii prime, materiale,
industriei bunurilor de con concepţia şi realizarea unui energie şi combustibil la
sum precum şi din alte mi mare număr de produse, fiecare produs în parte. Duminică - amplă acţiune la transportul cartofilor
nistere şl organe centrale. în lumina indicaţiilor date Pornindu-se de la impor
Au participat tovarăşii de secretarul general al tanţa deosebită pe care o Din iniţiativa Biroului la C.A.P. Ostrov la orele coloana, să vină delegatul
beneficiare
să
unităţii
şi
Lina Ciobanu, Alexandrina partidului cu diferite pri are satisfacerea în condiţii Comitetului judeţean de şapte. La şapte şi jumă pornim.
Găinuşe, Ion Păţan, Ştefan lejuri menite să asigure tot mai bune a exigenţe partid, duminică, importan tate toate erau încărcate
Bîrlea, Ana Mureşan. creşterea producţiei bu lor consumatorilor din ţară te forţe şi mijloace au fost şi s-au grupat la ieşirea — Drum bun !
din
Ostrov.
satul
Intrăm
întîlnirea de lucru a se nurilor de larg consum, şl străinătate în cursul în- concentrate la acţiunea de în vorbă cu Vasile Tiva- La orele, opt dimineaţa,
cretarului general al parti diversificarea acestora, con tîlnirii de lucru s-a acordat preluare şi transport a dar, conducătorul maşinii la C.A.P. Ostrov era o ac
dului cu specialişti dintr-o tinua ridicare a Calităţii o atenţie deosebită per cartofilor pentru sămînţă tivitate intensă. In curtea
serie de sectoare impor vieţii, a bunăstării celor fecţionării tehnologiilor de de la cooperativele de pro din fruntea coloanei. unităţii intrau una după
— Cum a mers încărca
tante ale industriei româ ce muncesc. ducţie din Toteşti, Ostrov alta, în perfectă ordine,
fabricaţie, utilizării unor şi Clopotiva. tul maşinilor 7 autobasculantele, «». tre
neşti continuă seria de T o v a r ă ş u l u i Nicolae procedee de înalt randa- Iosif Bulea, directorul — Foarte operativ, căci ceau mai intîi pe la cin
analize consacrate reali Ceauşescu i-au fost pre întreprinderii de transpor operaţiunea se face cu tar, apoi mergeau la în
zării planului pe acest an zentate modul în care s-a (Continuare In pag. a 4-a) turi auto Hunedoara — două IFRON-uri. în cinci cărcat. întreaga activitab
Deva, ce a vegheat atît la minute s-au încărcat 10 era dirijată de Cornel Le
Mai bine valorificate, rezervele asigurarea mijloacelor de tone.
transport, cît şi la buna des — Unde duceţi cartofii ? TRAIAN BONDOR
—
La C.A.P. Brănişca.
interne trebuie să redreseze făşurare a întregii acţiuni, Aşteptăm să se alcătuiască (Continuare in oag o 0
ne-a spus :
de
întreprinderea
—
situaţia producţiei transporturi auto a pus la
dispoziţia unităţilor agrico
URICANI (de la trimisul intervalul trecut din sep cîteva dintre constatările le din judeţ peste 60 do - 3 - -
nostru special). între uni tembrie. noastre la acest, ş'e^tor | de autobasculante ce însu
I(
tăţile producătoare de căr — Şi în ultima perioadă producţie. Toate posturile mează o capacitate de
bune cocsificabil din Valea de timp la noi, preciza şe din subteran sînt acoperite transport de circa 680 to
Jiului se numără şi mina ful sectorului III, Ioan Dă- nu numai numeric, ci şi pe ne. La acestea se adaugă
Uricani. Dar rezultatele în- nilă, media zilnică de ex- structură. Efective sînt su cele 30 de maşini ale
ficiente. Posturile sînt pla I.T.S.A.I.A., mijloacele au
sate corespunzător. Zile în to de la I.J.T.L., 'precum şi
şir nu s-a înregistrat nici cele aparţinînd cooperative
o învoire, iar nemotivatele lor agricole. S-au luat mă
sînt în continuă scădere. suri pentru ca încărcarea
Utilajele se menţin în per mijloacelor de transport să
registrate în cele opt luni tracţie a fost cu o sută de fectă stare de funcţionare, dureze cît mai puţin, să se
de activitate şi în prima tone mai mare decît cea în această lună nu s-au asigure reducerea staţionă
jumătate din luna septem planificată, realizare ce înregistrat staţionări mari rilor.
brie nu sînt mulţumitoare. poate fi pusă pe seama la utilajele din subteran, Ne-am aflat, duminică
Un singur sector de la creşterii randamentelor în datorită reviziilor şl repa dis-de-dimineaţă, la Auto
mină — sectorul III — abatajele frontale. Acolo raţiilor efectuate la timp baza din Haţeg a I.T.A.
poate sta cu... fruntea sus, unde lucrează brigăzile şl de calitate. Primele au plecat maşinile
conduse de Dumitru Izvo- conduse de Carol Chen-
atunci cînd se vorbeşte
despre nivelul realizărilor, reanu, Ţraian Pop şi Şte DORIN CORPADE dreanu, Moise Tănăsoi, C.A.P. Clopotiva a oferit cartofi dc bună calitate, sortaţi
despre ritmicitatea şi cali fan Baciu, productivitatea Nicolae Chetraru şi Vasile cu grijă.
muncii se menţine între (Continuare in pag. a 2-a) Tivadar — care au ajuns
tatea producţiei. Pînă la 1 6,3 şi 7,5 tone pe post. De
septembrie a.c. cei de la fapt, la nivelul sectorului
„trei“ au acumulat o pro III depăşim în mod con Unicul izvor al bunăstării colective şi individuale
ducţie suplimentară de stant cu cîte 550, kg cărbu
10 000 tone. la care se a- ne randamentele planifica
daugă alte 1 600 tone căr te.
bune — plusul obţinut în Inserăm, în continuare, munca Înalt productiva, de calitate
SUPERIOARA ŞI EFICIENŢĂ SPORITĂ
COMITETUL EXECUTIV
AL CONSILIULUI POPULAR
AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Realizarea indicatorilor economisi — factor determinant Grijii partidului
în temeiul Legii nr. 57/1968 de organizare şi func
ţionare a consiliilor populare , în sporirea cîştigului personalului muncitor îi răspundem
D E C I D E : în politica de retribuire sau a listelor de funcţii, a- de retribuire a muncii şi prin eforturile
a muncii se aplică cu fer ceasta reprezentînd, în pe a principiilor repartiţiei ve
Art. unic. Convoacă Consiliul popular al judeţu mitate principiul echităţii
lui Hunedoara in sesiunea a XlV-a din cea de a opta socialiste, urmărindu-se a- rioada următoare, 75 la su niturilor oamenilor muncii noastre minereşti
legislatură pentru ziua de 23 septembrie 1-983, ora 8, sigurarea unei proporţii co tă din totalul retribuţiei urmăresc aplicarea şi mai
în sala de festivităţi a .Consiliului popular judeţean, respunzătoare între venitu personalului muncitor. fermă a principiului socia Nu peste multă vreme vo'
cu următorul proiect de ordine de zi : rile minime şi cele maxime, Retribuţia nominală re list de repartiţie, astfel in împlini 30 de ani în minerit.
1. Analiza activităţii desfăşurate de consiliile popu în concordanţă cu stadiul prezintă sumele efective de cit veniturile fiecărui om al Ultimii 20 de ani ai activi
lare şi consiliile oamenilor muncii din unităţile eco care beheficiază personalul muncii să fie determinate tăţii mele i-am muncit in mi
nomiei locale pentru creşterea productivităţii muncii, de dezvoltare a economiei muncitor, cuprinzînd retri nemijlocit de realizarea na Paroşeni, pe care noi am
reducerea costurilor de producţie, introducerea unui şi cu nivelul general de buţia tarifară, precum şi planului de producţie, de considerat-o şi o considerăm
regim sever de economii, folosirea cu spirit gospo pregătire profesională şi de partea variabilă a retribu export, de creşterea pro
dăresc a bazei materiale. cultură al oamenilor mun ţiei, ..în care se regăsesc ductivităţii muncii şi a gra pioniera mecanizării in do
2. Raport privind activitatea desfăşurată de comi cii. Retribuţia tarifară con premiile, adausurile, sporu dului de valorificare a re meniul lucrărilor de investiţii
sia permanentă pentru probleme de învăţămînt, cul stituie partea principală a rile, compensaţiile şi alte surselor materiale, de efi miniere ale Văii Jiului. Ne
tură, sănătate, sport, muncă şi ocrotiri sociale în anul retribuţiei totale şi elemen drepturi băneşti ce se acor cienţa economică. folosim in munca noastră de
1982 şi semestrul I 1983. tul determinant pentru sti dă personalului încadrat în maşini şi utilaje dintre cele
3. Program de măsuri pentru aprovizionarea mularea ridicării continue muncă. IOSIF MARIŞ
şef de oficiu la Direcţia
populaţiei pe perioada toamnă-iarnă 1983—1984. a calificării personalului. Noile măsuri luate de pentru probleme de muncă MIHAI CRÎŞMARU
RADU BĂLAN NICOLAE STĂNCULESCU Prin retribuţie tarifară se Comitetul Politic Executiv şi ocrotiri sociale maistru principal
la I.M. Paroşeni
Preşedinte Secretar înţelege retribuţia stabilită al C.C. al P.C.R. privind
pe baza reţelelor tarifare perfecţionarea sistemului (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a)
