Page 70 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 70
Pog- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 043 • A
4
Unicul izvor al bunăstării colective şi inaividuale in atenua coiecnvuiui de ia „Maimuia * Muieri a:
MUMCA ÎNALT PRODUCTIVA, DE CALITATE Produse cit mai diverse,
SUPERIOARĂ Şl EFICIENTĂ SPORITĂ competitive, livrate la termen 18,00 Telex
16,05 Şeoala etli
ţcncştl
Dacă marmura româneas posibilitatea diversificării Margareta Bartok, Miron 18,25 Viaţa culţi
Productivitatea şi remunerarea muncii - că şi produsele executate gamei sortimentale corpu Munteanu, Aurică Bota, 16.50 Tragerea j
oferite
17.00 Telcsport
la
din ea sînt tot mai solici
export
Otilla Cine,' .Terezia Bici,
amintim
tate pe pieţele externe, un rile de lustruit dale rnozai- Maria Ciolna. 17,45 Publicitate
expresie a unui raport necesar asigurării merit îl au şi oamenii cate. Realizate în premie — Concomitent, cu preo 17.50 1 001 de se
muncii din colectivul între ră la Simeria, după cerce cupările pentru realizarea 18.00 închiderea
'„M
prinderii
lui
eficienţei activităţii productive Simeria. Numai a r m în u r a " tări îndelungi şi încercări în condiţii optime a sar 20,00 Telejurnal
cinilor la export — subli
acest .. numeroase, de către mun
an, de exemplu, numeroa citorii din compartimentul. nia inginerul Boris Răilea- lor)
Rolul determinant pe ca- cu rezultatele obţinute în ză ca productivitatea mun se loturi de marmură pre C.T.C. condus de Ana Muk nu, directorul întreprinde 20,20 Actualitate;
re-1. are productivitatea dezvoltarea economică a cii fizice să crească faţă lucrată, dale mozaicaţe şi şi cei de la atelierul dale rii — ne-am concentrat a- cultură
muncii in stabilirea ritmu ţării, în sporirea avuţiei de anul 1983 cu 16,6 la su mozaic în diverse nuanţe mozaicaţe, condus de Ilie tenţia asupra reducerii im 20,35. Melodii şi
lui acumulării, reproducţi naţionale. Potrivit prevede tă, asigurîndu-se astfel un au luat drumul spre Libia, Manea, corpurile de lus portului de piese de schimb 20,45 Memoria
ei şi a creşterii nivelului rilor decretului, în perioa raport corespunzător între R.F Germanici, Cehoslova truit — executate prin for şi subansamble pentru u- lor
de trai impune luarea unor da 1983—1984 retribuţia creşterea sa şi cea a retri cia, Kuweit, Irak, Polonia, ţe proprii şi cu materiale tilajele din dotare. Ca ur 21,00 Munca —
astfel de măsuri care să-i nominală a personalului buţiei medii. Ungaria ş.a. indigene — contribuie la mare, am conceput şi rea bunăstării
asigure o creştere continuă, muncitor va spori, în me In condiţiile creşterii — Mai precis — aflăm realizarea unor sortimente, lizat,. prin forţe proprii şi 21,15 Film artist
iar prin aceasta -eficien die, cu 10,4- la sută. complexităţii generale a de 'ia ioan Haţegan, direc superioare _ din. punct de în colaborare cu alte uni „Tridentul
ţă sporită. Plecînd de la După cum sublinia tova condiţiilor de zăcămint, a- torul adjunct comercial al vedere calitativ, care deja tăţi din judeţ, matriţe pen de“
necesitatea realizării în răşul Nicolae Ceauşescu în ceâstă creştere de produc întreprinderii — de la în sînt foarte apreciate de tru garniturile de cauciuc 22,30 Telejurnal
toate ramurile economiei cuvîntarea rostită la şedin tivitate se va asigura, în ceputul anului şi pînă în partenerii străini. de la presele pentru dale lor).
naţionale a unei eficienţe ţa comună a Consiliului principal, pe seama îmbu prezent de aici am livrat La atelierul placaj-mar- mozaicaţe, pentru alte pie
economice maxime, • apare Naţional al Agriculturii şi nătăţirii şi perfecţionării la export produse; în va mură se află în lucru un se de schimb de la utila
necesar ca indicele de creş a Consfătuirii cu actiVul. tehnologiilor de lucru apli loare de aproape 14 mili- lot de produse pentru Li- jele noastre. în prezent KAPH
tere a productivităţii mun din industrie şi investiţii, cate, a creşterii gradului realizăm în cadrul unităţii
cii să fie permanent supe realizarea noilor măsuri de de mecanizare, a îmbună r m 95 la sută din piesele de
rior celui de creştere, a re majorare impune eforturi tăţirii continue a calităţii ACTIVITATEA DE EXPORT schimb necesare principa BliCoUEŞn 1;
tribuţiei medii. susţinute din partea tutu muncii prestate şi respec lelor agregate. Stimulaţi de programul- dimii
Aceasta este o necesita-- ror- oamenilor muncii, a tării riguroase a disciplinei colitele • dinamism • eficientă măsurile adoptate de Co La ordinea zile
7,00
cultură;
R
te legică, deoarece creşte întregii noastre societăţi. muncii. De asemenea, creş- mitetul Politic Executiv al 7,30 La panoul
rea productivităţii muncii Creşterea continuă a nive ’ terea productivităţii mun oane lei. Pe plan fizico-sor- bia. Maistrul Nicolae Pe- C.C. al P.C.R., de îndem al muncii; 8,00 1
este mijlocul de bază care lului de trai, a calităţii vie cii se Va asigura prin or timental âceasta înseamnă tric, şeful atelierului, rele nurile şi indicaţiile date. sei; 8,10 Curier
lor; 9,00 Buletir
poate asigura creşterea ţii oamenilor este nemijlo ganizarea optimă a proce 33 700 mp placaj de mar va ca prim element în rea cu diferite prilejuri de to 9.05 Răspundem
producţiei, a avuţiei naţio cit legată de creşterea ca selor de producţie, reduce mură, 25 000 mp dale mo- lizarea ritmică şi de cali varăşul Nicolae Ceauşescu, rilor; 10,oo Bulet
nale şi crearea, in final, a lităţii muncii, de progre rea permanentă a număru zaicate. mozaicuri în va tate a sarcinilor la export secretarul general al parti 10.05 Interpreţi
populară ; 10,30
fondurilor pentru creşterea sele realizate în dezvolta lui personalului indirect loare de 2,1 milioane lei cunoaşterea temeinică de dului, am căutat să diver socialiste ; 10,45
retribuţiei medii. rea economică a ţării. productiv şi de deservire şi alte produse. Pentru rea către fiecare muncitor a sificăm tot mai mult gama gistrări cu gr
Tocmai de aceea, în do Analizînd şi aprobînd şi orientare a acestuia spre lizarea ritmică şi de cali caracteristicilor fiecărui lot produselor pe care le ofe „Cununa"; 11,00
cumentele Congresului al noile măsuri de sporire fronturile de lucru direct tate a sarcinilor la export de produse şi respectarea rim la export. în acest ştiri ; 11,05- Rad
copiilor ; 11.35 I
XlI-lea şi "Conferinţei Na a retribuţiei personalului productive. — continuă interlocutorul strictă a tehnologiei de lu sens am constituit un co 12.00 Bule*’ V
ţionale ale partidului se muncitor, Comitetul Politic Aplicarea de la 1 octom — am întocmit un pro cru. în aceste zile, toţi lu lectiv de lucrători specia Ştiinţa sei ă
Din comoara ‘ f
prevede ca două treimi din Executiv al C.C. al P.C.R. brie a.c. a Decretului Con gram special, cuprinzînd o crătorii secţiei, din rîndul lizaţi în sculptura in mar 12,45 Avanprcmii
sporul producţiei şi a ve a subliniat necesitatea de siliului de Stat cu privire serie de măsuri tehnico-or- cărora se detaşează Vaier mură şi la ora actuală sîn- Tv.; 13,00 De Ia 1
nitului naţional să se rea a se asigura acoperirea în în la generalizarea formei de ganizatoriee pe care le-am Dara, Siit6 Emeric, Ioan tem în măsură să executăm Clubul invitaţilor
lizeze pe seama creşterii tregime a fondurilor nece retribuire în acord global transpus cu rigurozitate în Bartok, Violina Ştefan şi diferite elemente sculpturale letin de ştiri; ]
productivităţii muncii. sare majorării retribuţiei şi a altor forme de retri practică. Astfel, pentru li Octavian Lia Sav, sînt mo cu valoare artistică, căuta ml-s cintccul şi ;
Toţi oamenii muncii din pe seama sporirii mai ac buire specifice unor ramuri vrarea ritmică a placajelor bilizaţi puternic pentru în te şi apreciate peste hota Sfatul mediculi
ţara noastră şi, în primul centuate a productivităţii sau activităţi este menită de marmură partenerilor deplinirea sarcinilor de re. Este vorba de lucrări Poporul, Ceauşcs
rînd cei din industria mi muncii, care trebuie să fie să asigure o mai strînsă externi am organizat un plan. de cioplitorie şi artizanat nia; 16,40 Coorfii
nieră, au luat cunoştinţă în toate ramurile economi corelare a retribuţiei per sistem de urmărire exactă Colectivul de la atelierul în marmură, cum sînt: va nomice ; 17,00 I
cu vie satisfacţie şi mul ei naţionale mal mare de- sonalului muncitor cu mun şi operativă a prelucrării dale mozaicaţe — sublinia ze de grădină şi de inte ştiri; 17,05 Cu
ţumire de măsurile adop cît creşterea retribuţiei. ca prestată şi rezultatele materiei prime, începînd maistrul Florea Vlad — şi-a rior, măsuţe de interior, gînd şi faptă; 1
tate de Comitetul Politic Astfel, înscriindu-se în ma obţinute. Pe această cale, de la extracţia din carieră depăşit prevederile la ex blaturi de chiuvete ş.a. corale ; 17,40 Odă
Executiv al C.C. al P.C.R., jorarea medie a retribuţiei creşterea productivităţii pînă la expedierea produ port, aferente primei ju Recentele măsuri adop mâne ; 18,00 Or;
de Decretul Consiliului de nominale cu 10,4 la şută, muncii va deveni o pîrghie selor finite. Cariera Ruşchi- mătăţi din luna septembrie, tate de Comitetul Politic 20.00 Radiojurnal
Stat privind majorarea re minerilor din unităţile a- şi mai directă în creşterea ţa a fost dotată cu utilaje cu peste 3 600 mp dale, Executiv al C.C. al P.C.R. zi intr-o oră; 22
tribuţiei personalului mun parţinătoare Centralei mi veniturilor oamenilor mun de încărcare de mare ca adică de trei ori mai mult privind perfecţionarea sis jurnal; 23,00 Frag
citor, expresie vie a poli nereurilor Deva le revin cii, ea asigurînd, în ace pacitate, care asigură o decît era prevăzut. Iar ve temului de organizare şi opera „Ileana" ;
ticii permanente a parti sarcini deosebite pe linia laşi timp, creşterea conti productivitate superioară, rificarea, reglarea şi între retribuire a muncii, decre Non stop muzici;
dului de ridicare a nivelu creşterii productivităţii nuă a producţiei de mate iar la depozitul principal ţinerea utilajelor în per tele Consiliului de Stat e-
lui de trai al oamenilor muncii în perioada 1983— rii prime minerale indige de semifabricate instalaţia fectă stare de funcţionare, mise în acest sens au fost
muncii, în strînsă legătură 1984. în an»l 1984 urmea- ne şi satisfacerea intr-o tot de măcinat a fost moder respectarea reţetelor de fa primite cu deplină apro
mai mare măsură a nevoi nizată şi profilată pe pro bricaţie şi responsabilita bare de întregul nostru co : C i n e m a
lor economiei noastre na ducerea unor sortimente de tea cu care munceşte între lectiv, care este hotărît să
ţionale şi pe această cale mozaic solicitat la export. gul colectiv al atelierului se mobilizeze exemplar în DEVA : Apaşii
CÂMPANIA AGRICOLA BE TOAMNĂ reducerea corespunzătoare Măsuri importante am luat sînt factorii principali care muncă şi în continuare Serpico — seriile
a eforturilor valutare ale şi în privinţa utilizării ju conduc la realizările fru pentru traducerea lor în ta) ; IIUNEDOAF
ţării. dicioase a sculelor diaman- moase în producţie. Dintre viaţă, o atenţie maximă mai de pre Cîi (S
;
câra)
Bătălia pentru strîngerea Ing. FELICIA POPESCU tate, a recuperării, recon- muncitorii care se remar acordînd, fireşte, sarcinilor tul); Bicicleta (Ai
(Constructori
la export.
lan
diţionării şi reutilizărli lor.
că prin hărnicie şi dărui-,
Ing. VICTOR BOGDAN Dintre realizările de ma re în muncă, maistrul Vlad TROŞANI; Agonia
recoltei şi însâmînţarea Centrala minereurilor Deva re utilitate care au creat îi amintea pe Viorel Radu, MIRCEA LEPADATU I-II (Unirea) Noicmbr
B
;
iertă
(7
PENI: Vraciul — s
cerealelor pâioase educaţie socialistă, criticu în „Cîntarea României" — din Hunedoara şi formaţii trezia (Luceafărul) VULC.
(Cultural)
;
(Urmare din pag. 1) canizatorii Popa Pavel şi lui literar Marian Odangiu teracota Norei I-Iruban. le artistice ale aşezăminte Margarete pentri
na
p
(Minerul);
Sebastian Pădurean au mai SARMIS (Asociaţia scriitorilor Timi „Sub arcuri lor culturale din Haţe'g, Gu- Cîntă cowboy, cin
lo se înregistrează o mare discuit o suprafaţă de şoara), secretarului cena rabarza şi Călan. citoresc); ANINO^
pustiul
mobilizare de forţe. 12 ha, iar la C.A.P. Şoimuş clului „Ritmuri" — Dumi de lumini" „Din toata inima" rele alb ; al UUIC.'
citoresc)
— ? ! s-au pregăţit pentru a fi tru Hurubă au dat posibi După o suită de mani S-a încheiat şi ediţia a 6-lea (Retezatul) ;
Petru Dălie ne-a spus, semănate încă 15 ha. La litate auditoriului numeros festări politieo-educative şi VIII-a a festivalului intef- Clinele (Steaua ro
mai apoi, că, ocupat cu alte C.A.P. Banpotoc nu s-a şi avizat să cunoască mai eultural-artistice, ediţia a judeţean al poeţilor popu RABARZA: Curei
speranţe
treburi (n-am aflat care intrat decît ieri la discuit, îndeaproape activitatea cre VIII-a a festivalului „Sub lari „Din toată inima", o lor ; 7 ORĂŞTIE ;
rul)
anume), n-a avut vreme iar la Bîrsău nu se ştia atorilor de frumos din De arcuri de lumini" de la Că- vibrantă manifestare a sin portul (Patria) ;
de
vorba
dragosti
să se ocupe-de mobilizarea precis ce suprafaţă este va. Dar, poate cel mai bi lan s-a încheiat cu succes, cerităţii versului patriotic, ra) ; GEOAGIU-B7
oamenilor, iar Toma Len- gata pentru a primi sămîn- ne au făcut-o lucrările de în ultimele zile, în şirul găzduită de mai multe a- — seriile I-II (Cas
ghel, inginerul şef al uni ţa. Motivul invocat pentru ,Atelier de creaţie - artă plastică ale „Galerii acţiunilor de ţinută s-au şezări ale Ţării Haţegului, tură); HAŢEG: Vi
(Dacia)
:
tăţii, era plecat după să- această situaţie — lipsa Ritmuri '83"' lor Ritmuri" — după cum impus concursurile interju- întîlnirile poeţilor populari ctinele Puma; CĂI
Omul
mînţă la Orăştie. tractoarelor — este în aprecia şi reputatul sculp- deţene ale. interpreţilor de din ţară eu membri ai ce rada Chaplin (Cas;
Strîngerea recoltei este bună parte, adevărat. în Printre manifestările ine • tor Ioan Şe'u. Sensibilita muzică populară şi ale bri naclurilor literare „Sarmis" tură); SIMERIA :
seriile
vals
I-I
întîrziată şi la C.A.P.- secţia S.M.A. din Hărău dite ale actualei ediţii a tea, spontaneitatea din a- găzilor artistice. Locurile I, şi „Tineri scriitori", cu oa şui); — ILIA: Coloi
Banpotoc, unde din 55 ha am găsit nouă tractoare _ festival ului „Sarmis", „A- cuarelele Ecaterinei Stâicu, II şi III le-au cucerit me meni ai muncii din unită mina).
cu cartofi s-au recoltat 16, „trase pe dreapta", şapte telierul de creaţie — Rit drumul bun în linia şi for sagerii cîntecului popular ţile economice ale oraşu
iar din 31 ha cu porumb dintre ele din cauza lip muri ’83“. rămlne, fără în ma graficii lui Alexandru din Haţeg (Aurica I-Iotea), lui Haţeg, cu ţărani din sa
s-au cules 6 hectare. în sei de ' mecanizatori. Ast doială, un moment remar Pop, echilibrul dintre gol Sibiu (Doina Ana Fodor) şi tele comunei Baru, 'vizitele ; Vreme;
cele două cooperative con fel de situaţii se întîlneşc şi cabil. Organizat de Biblio şi plin în grafica Dorinei Craiova (Ştefan Fronie). în documentare la Ulpia Tra-
ducerile colective şi Con la alte secţii ale' S.M.A. teca judeţeană şi cenaclul Brînduşa, tematica ( picturii întrecerea interjudeţeană a iana Sarmizegetusa, dar
siliul popular din Hărău Deva si de aceea conside literar „Ritmuri" Deva, a- sale specifică poeziei pe brigăzilor artistice locul I mai cu seamă şezătorile au Timpul probabil
trebuie să militeze pentru răm că trebuie să se in telierul de creaţie s-â vrut care o creează, studiile de l-au ocupat reprezentanţii fost momente de vibrant Vremea azi, 21 septembri
va
contini
mobilizarea mai puternică siste pentru a fi detaşaţi şi a reuşit să fie o mani ; rară .sensibilitate ale'acua Combinatului de fibre sin patriotism. Clipe emoţio încălzească. Cerul i
aleasă
artistică'de
a cooperatorilor la muncă. temporar în agricultură festare relelor lui Constantin De- tetice Iaşi şi ai întreprin nante au creat membrii ce mult senin. Vîntul
foştii mecanizatori care iii ţinută. I-a conferit lirism derii de mase plastice Iaşi, naclului „Glasul izvoare pînă la moderat
însămînţareă prezent lttcrează în între şi frumuseţe fiecare mo heleanu, risipa de imagi- locul II — Şantierul naval lor" (Prahova), poeţii popu .şi sud-vest. Temţ
prinderi industriale. în ment — de la acel periplu . naţie în tapiseriile Anei Constanţa, locul III — în lari din judeţele Arad, Ma maxime vor Ii cup
păioaselor. a început, acest sens, conducerile u- de penetrantă sensibilitate Maria Stoica, umorul su treprinderea „Emailul ro ramureş, Botoşani, Caraş- tre 23 şl 28 de gi
cele
minime
între
dar se desfăşoară timid niţăţilor cărora le-â fost. parcurs prin viaţa literară- culent al , personajelor din şii" Mediaş. La manifestă Severin, Galaţi, Vîlcea, Mu grade. Local, dimii
trimisă o adresă scrisă a judeţului de profesorul pictura naivă (pe sticlă) a rile de încheiere ale edi reş, cei din cenaclul jude va semnala ceaţă.
Pînă ieri seara s-au se trebuie să dea dovadă de Clemente Constandin, pînă Litiţiei Gavrilă, sensibilita ţiei, pe scena Casei de cul ţean „Mioriţa" care au a- La munte : Vri
mănat cu orz pentru boa solicitudine. Este vremea la surpriza manifestării : tea la culoare, la realiza tură din Căi an s-au perin bordat în. creaţiile lor teme moaşă. Cer varia
be 10 hectare la C.A.P. ca în C.U.A.S.C. Deva în- „Galeriile Ritmuri".., arta rea proporţiilor anatomice dat, intr-un spectacol de generoase ale prezentului mult senin noapte
slab
Vînt
Şoimuş şi cinci -hectare la sămînţările de toamnă să-şi plastică a poeţilor",şi pro-„ în sculptura, pictura şi gra gală, îndrăgiţii interpreţi socialist, ale universului mineaţa. în sud-est
moderat
C.A.P. I-Iărău. La coopera sporească mult ritmul zatorilor. Alocuţiunile pro fica lui David Diaconescu Natalia Guberna, Mihai ţărănesc, ca şi marile' pro Dimineaţa, local, <
tivele amintite suprafeţele pentru a încadra şi a- fesorului Petre Stoican, şi, nu în ultimul rînd, dim Constantinescu, Mariana bleme ale lumii contempo văi. (Meteorolog c
arate şi' pregătite sînt mari. ceastă importantă lucrare vicepreşedinte al Comitetu potrivă, în primul — cum Angliei, ansamblul folclo rane : dezarmarea si pacea. ciu Iuliu Vrasgyalt)
La C.A.P. Ilărău, ieri, me în epoca optimă. . lui judeţean de cultură şi prim este şi locul pe ţară ric profesionist „Haţegana" LUCIA LiciU