Page 77 - Drumul_socialismului_1983_09

PROLETARI DIN TOATE TARILE,UNIŢI-VĂ! POPORUL • CE AUŞESCU • PA CE!

în interesul păcii şi liniştii pe planeta noastră, să ne ridicăm cu toată
energia împotriva politicii de continuare a înarmărilor! Să facem totul
ca în Europa să nu se amplaseze noile rachete cu rază medie de acţiune,
pentru a se asigura un echilibru al forţelor nu prin noi armamente, prin
noi rachete, ci prin reducerea celor existente la un nivel cît mai scăzut !
S O C I A L I S M U L Pacea-nevoia noastră permanentă! Voinţa flotantă

a tuturor
dornice
pace
de
voi
îmi
il ascultam pe loan Micu,
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C strungar în secţia sculărie a alătura glasul celor care, prin Strălucitele iniţiative şi ac­
întreprinderii mecanice O- acţiunile de masă - mitin­ ţiuni Întreprinse pe plan in­
m m ja a ^m m sM sn sm m m n M EM râştie, vorbindu-ne despre guri, adunări populare, con­ ternaţional de preşedintele
împlinirile dobîndite în exis­ ferinţe, simpozioane - vom . Republicii Socialiste Româ­
tenţa sa : satisfacţii profe­ cere liniştea lumii, pacea pla­ nia, t o v a r ă ş u l Nicolae
Anul XXXV, nr. 8 045 VINERI, 23 SEPTEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani sionale, sociale, posibile de netei. îmi voi expune şi cu Ceauşescu, pentru oprirea
realizat într-o vreme trăită ocazia viitoarelor manifestări cursei înarmărilor şi crearea
in climatul demn al deveni­ publice adeziunea la politica unui climat de destindere, în­
rii ţării, al urcuşului oameni­ de pace şi colaborare, voi ţelegere şi largă colaborare
lor ei spre înaltele trepte da încă o dată înalta apre­ între toate naţiunile lumii
CAMPANIA AGRICOLĂ Dl TOAMNA de cunoaştere, de afirmare. ciere inestimabilei contribuţii exprimă voinţa unanimă a
— Sint un om ale cărui a preşedintelui României so­ Întregului popor român,
realizări de pînă acum îmi cialiste, tovarăşul Nicolae Apelul pentru pace şi dezar­
dau dreptul să mă consider Ceauşescu, la cauza apărării mare al organizaţiilor compo­
>
Lucrările de pe ogoare — în flux mulţumit. Mi-am cumpărat o libertăţii şi vieţii popoarelor. nente ale Frontului Democra­
casă, am un copil bun. Pomi ...Da, păcii, în aceste mo­ ţiei şi Unităţii Socialiste gă­
continuu, în ritm rapid am sădit cu sutele. „Urme" mente de înaltă încordare, sind din nou în inimile
noastre acelaşi profund ecou.
ale trecerii mele prin viaţă,
de mare tensiune, trebuie să
ale trăirii mele drepte şi i se acorde dreptul la via- Îmi alătur gîndurile, îm­
şi la înalt nivel calitativ cinstite, sînt, deci ! ţă. Vorbele, gîndurile lui loan preună cu colegii de muncă,
tuturor oamenilor de bună
In vara. aceasta am susţi­
credinţă, care, animaţi de
Şi în sectorul agriculturii Tomuş şl Gheorghe Teneghi prima recoltare vor intra nut examen pentru admitere Micu . du fost continuate, acelaşi ideal suprem - pacea
de stat campania de toam­ înaintau încet, cei doi me­ în brazdă cultivatoarele, la şcoala de maiştri. L-am în discuţia noastră, de păre­ - vor să-şi iacă auzit gla­
nă cunoaşte o desfăşurare canizatori fiind foarte r. a- urmate de-a doua recolta­ trecut cu bine. Ciştigurile rile altor oameni ai muncii. sul la tratativele de la Ge­
tot mai intensă şi plină de tenţi la calitatea lucrării ce re, se vor strînge cartofi realizate în_ întreprindere îmi Eugenia Păcuraru, rectifi­ neva, ,să ceară statelor care
răspundere, direcţiile de o efectuau. Primul dintre şi a treia oară, dacă va fi răsplătesc munca, asigură cator de meserie, în aceeaşi deţin arma nucleară sau pe
acţiune fiind strîngerea cît ei ne spunea : nevoie, după discuit. Re- bunăstarea întregii mele fa­ unitate economică, mamă a. teritoriul cărora ar urma să
mai grabnică a roadelor o- — Mai avem de recoltat coltş este expediată cu o- milii. Tuturor acestora le-am doi copii, şcolari de acum, se instaleze noi rachete nu­
goarelor şl însămînţarea în 15 hectare cu cartofi, trea­ perativitate spre spaţiile de făcut un bilanţ în dimineaţa • continuă pledoaria pentru cleare, să facă totul pen­
timpul optim şi la cel mai bă de vreo două-trei zile. depozitare sau spre unită­ cind presa a publicat recen- liniştea lumii. tru a se ajunge la Înţelegeri
tul Apel pentru pace şi dez­
înalt nivel calitativ a ce­ ţile de desfacere către armare, apelul pe care repre­ - M-am calificat într-o me­ corespunzătoare spre a fi
realelor păioase. Iată, pen­ populaţie. zentanţii organizaţiilor de ma­ serie importantă în economia oprită desfăşurarea noilor ra­
tru început, un scurt bilanţ în unităţile I.A.S. * 1 să şi ai celorlalte organizaţii noastră. La cei 30 de ani, chete pe continentul euro­
al lucrărilor de sezon. Din CULESUL PORUMBULUI componente ale Frontului De­ cîţi am, pot munci mai spor­ pean.
— ÎNTIt-UN RITM
cele 2 059 ha semănate cu TOT MAI ÎNALT mocraţiei şi Unităţii Socialiste nic, pot crea valori care să Prin munca pe care o
porumb s-au cules pînă în în urma combinelor mun­ l-au lansat întregii naţiuni ateste valoarea mea pro­ executăm - reparaţii capita­
prezent 500 ha. , Lucrarea ceau lucrători ai unităţii, Cu o viteză din ce în ce române. Roadele vieţii şi fesională. le la eiectroUfftele cazonelor
se desfăşoară în toate fer­ precum şi un mare număr mai mare înaintează şi cu­ muncii mele, eforturile pe Teama, ura de război mă in C.S.H. şi în oricare alte
mele, mai avansată fiind de elevi al Liceului nr. lesul porumbului, în toate care le-am făcut, bucuriile determină să fac tot ce-mi unităţi din judeţ sau din
I.A.S. Simeria. Din cele 300 1 din Orăştie, care, cele trei întreprinderi agri­ care le-au răsplătit sînt in­ stă-n putinţă mie şi tuturor afara judeţului, unde sîntem
ha cu cartofi s-au recoltat sub supravegherea atentă cole din judeţul nostru. La compatibile cu acţiunile care femeilor din ţară pentru în­ solicitaţi, contribuind la sto­
mai mult de jumătate. Au a cadrelor didactice, aju­ I.A.S. Simeria, s-au cules se întreprind în lume pentru lăturarea acestor primejdii. parea poluării contribuim in­
început şi se desfăşoară tau la strîngerea cît mai aproape 200 ha, la I.A.S. sporirea arsenalelor militare, Trebuie ca alături de între­ direct la sănătatea oameni­
într-un ritm tot mai înalt grabnică a recoltei. în ur­ TRAIAN BONDOR cu pregătirile pe care unele gul nostru popor, de toţi lor. Munca noastră presupu-
oamenii muncii — iubitori
arăturile, pregătirea tere­ ma culegătorilor nu rămî- state ie fac în vederea unui de pace - să determinăm ROMAN IACOB,
sudor,
nului şi însămînţarea cerea­ nea nici un tubercul. După (Continuare in pag. a 2-o) posibil război de nimicire a guvernele şi parlamentele ţă­ G.S.M.C. Vulcan-Bucureşti
lelor păioase. Bilanţul la zi vieţii pe planeta noastră. rilor pe teritoriu! cărora ur- Şantierul IV,..Hunedoara
relevă că pînă joi a fost înfricoşător să te gîn-
arată o suprafaţă de 1 480 deşti că din neînţelegerile (Continuare în pag. o 2-a) (Continuare în pag. a 2-a)
ha, au fost pregătite 1460 unor mari puteri, ale unor
ha şi au fost semănate cu state, s-ar putea isca un de­
orz pentru boabe 270 ha. zastru mondial, ar putea fi
Să consemnăm cîteva. as­ curmată pacea noastră, a înainte de împlinirea
pecte concrete culese cu oamenilor porniţi pe drumul
prilejul unui raid efectuat paşnic al devenirii, al afir­
recent prin cîteva ferme. mării ca popor dornic să-şi limpede şi albă a zilei
consolideze opera începută
CARTOFII — în construirea societăţii so­
STRÎNŞI PINĂ LA cialiste multilateral dezvol­ in dimineaţa dimineţii, in mecanică Timişoara, unde
ULTIMUL TUBERCUL tate ! ceasul acela din coboriş de s-au plămădit din gîndirea
noapte, intre orele 3,45 şi 5 şi truda .producătorilor de
Izbucnirea unei catastrofe
Recoltarea cartofilor a- nucleare ar nimici toate bu­ farurile autobuzelor clipesc utilaj minier,
vansează într-un ritm ra­ nurile dobîndite în zestrea vioaie, buimăcind înnegu- Imensul „munte" metalic,
pid în toate fermele celor fiecărui popor. Truda depusă rarea împrejurimilor de dea- despre care vorbim, nicio-
trei întreprinderi agricole de-a lungul timpurilor ar de­ sşipra străfundurilor. dată nu-şi va trăi rostul la
de stat. Se înaintează cu o veni inutilă. Pentru a nu se De mulţi ani . încoace, lumină. Menirea lui e să
viteză de 20—25 ha pe zi. ajunge la asemenea- stări drumul oamenilor spre gCira vieţuiască bine, în timp,
în tarlaua de la Gelmar trebuie să păstrăm pacea, minei trece mai intii pe la doar in adîncul pămintului,
a fermei nr. 4 Orăştie la s-o apărăm, să milităm pen­ cantină şi-apoi se continuă acolo unde după reguli ştiu-
recoltarea cartofilor se lu­ 70 de elevi ai şcolii generale din localitate au participat tru consolidarea singurului pe bine ştiuta rută : ves- te şi zbatere necontenită,
cra cu două combine. Ma­ Ieri la sortarea cartofilor, la C.A.p, Şoimuş. climat propice vieţii : pacea ! Pare — sala de apel — a- din mulţimea suQansamble-
şinile conduse de Cornel Ca cetăţean ai unei ţări bataje. lor îmbinate şi rînduite se
Înainte de Împlinirea Hm- va naşte complexul mine-
psde şi aibă a zilei, drumul resc CMA 5 H. In mină se
Unicul izvor aî progresului sooiai şi bunăstării generale minerilor e demult mers... montează o... mină. Asa-i
MUNCA ÎNALT PRODUCTIVĂ, DE CALITATE Zile şi nopţi în cărbune
Ei sint departe ajunşi, co­ place să spună inginerului
SUPERIOARĂ ŞI EFICIENŢĂ SPORITĂ borî ţi la sute de metri de Ion Gât-Deac, şeful secto­
şoselele aglomerate cu ma­
şini, de străzile umblate. rului VI. Şi vorbele nu-$ zi­
se doar de dragul metafo­
...La vremea aceea de rei.
îndeplinirea planului de producţie creează obligaţii complexe înmugurire a zilei, în dede­ La sflrşit de octombrie
subtul pămintului, la orizon­ complexul îşi va incepe pă­
din partea consiliilor oamenilor muncii şi formaţiilor de lucru tul 400 minerii se îndreptau şirea spre grosimea 'stratu­
transportoarele,
spre punctul numit stratul lui,
mai
Concepţia ce domină şi tările sale eu privire lă ri­ direct ca pîrghie a stimu­ nivel de consumuri ener­ 3, blocul V, felia I, sector mari ca oriunde, vor căra
defineşte actele normative dicarea continuă ă nivelu­ lării muncii şi retribuţiei. getice, de materii prime, VI al Lupeniulul. Porniseră povara zilnică a peste 1 000
adoptate de Consiliul de lui de trai al oamenilor Decretul apărut recent a- materiale, timp şi forţă de echipele speciale, constitui­ tone cărbune. Producţia me­
Stat, aprobate anterior de muncii.. . duce elemente noi, corelînd muncă. Cu alte cuvinte, te in numele evenimentu­ die o unei mine !
Comitetul Politic Executiv Decretul care încorporea- mai bine, sub raport eco­ îndeplinirea cantitativă a lui ce-avea să înceapă in ...Pînă la scoaterea pri­
al C.C. al P.C.R., este per­ ză^cel măi bine, mai direct nomic, cele două laturi, cu planului este privită ca su­ ziua imediată a miezului de melor tone de cărbune mai
fecţionarea cadrului organi­ interesele dezvoltării eco- scopul evident de a deter­ mă a acţiunii unui impor­ septembrie. La mina Lupeni e de lucru insă ! Cele 66
zatoric şi a mecanismului nomico-sociale a "ţării, îm­ mina creşterea mai accen­ tant număr de factori o- Începea montarea unei,,, de secţii ale complexului
ce corelează munoa şi re­ binate cu cele ale creşterii tuată a rodniciei muncii, a biectivi şi subiectivi. mine ! trebuie pe rind tractate pe
tribuţia, astfel incit aces­ calităţii vieţii este cel care eficienţei sale. Dimensiunile creşterii Nu ne-a interesat să ştim platforma de montaj in pre-
tea să se stimuleze reciproc, generalizează la scara în­ Una din ideile centrale noastre economico-sociale, şi, nici n-am căutat să a- abatajul de atac. Pină a-
urmărindu-se maximă efi­ tregii economii forma de . ale decretului o reprezintă realizate de-a lungul mai flâm la ce altitudine e si­ tunel oamenii de Ja gura
cienţă în ambele planuri. în muncă şi retribuire în a- - fundamentarea cointeresării multor cincinale, aduc în tuat puţul Carolina. In tot puţului, echipele de service
acest spaţiu sînt cuprinse cord global şi a altor for­ materiale a tuturor catego­ actualitate date noi, de or­ cazul, tumul lui e cocoţat conduse de Constantin To-
decretele vlzînd. sporirea me specifice. riilor de personal în înde­ din calitativ, mai exact a- deasupra fostelor colonii a- mescu şi Constantin Şerban
retribuţiei, aplicarea acor- Se ştie că şi pînă acum plinirea sarcinilor de plan, cele date care au în vedere le bătrinului oraş mineresc.
. dului global şi a altor for­ un important număr de co­ iar acest element este pro­ valorificarea mai eficace a Lacul are ceva semefie spo­ CONSTANTA
me de retribuire, ele avînd lective de oameni ai mun­ ducţia fizică, privită ca o bazei tehnico-materlale cre­ rită, pină peste o vreme, POPESCU-CORPADE
menirea să detalieze poli­ cii din sfera producţiei ma­ totalitate de determinări: ate — zonă în care este de „muntele“ de suban-
tica constructivă a partidu­ teriale a judeţului au uti­ volum, sortimente, calita­ samble venite de la Uzina (Continuare în pag. a 2-a)
lui în etapa actuală, orien­ lizat acordul global sau te, termen de fabricaţie, ' (Continuare în pag, a 2-a)