Page 83 - Drumul_socialismului_1983_09

f$ĂTĂ, 24 SEPTEMBRIE 1983 Pcsg. 3

Pianul de producţie din cronica Întrecerii socialiste

ehjne
se realizează in mod ritmic PRODUCŢIE FIZICĂ CU PRINCIPALII PRODUSE NEFEROASE
SUPLIMENTARA
carte a LUPENZ. (De la trimisul- lizate, cu efecte pozitive, de vă internă încă insuficient Oamenii muncii de la INDICATORI DEPĂŞIŢI PESTE PLAN
iie de oa- nostru special) : Producţia Către brigăzi şi schimburi. valorificată. întreprinderea minieră Colectivul întreprinderii . Prjntr-o bună organiza­
> celei mai mari furnizoare Prin măsurile luate s-a Desigur, mai există şi un Hunedoara îşi sporesc e- mecanice pentru material re a muncii în subteran
piii ! forturile pentru a extrage rulant Simeria a înregis­
ici (parţial de cărbune cocsificabil din urmărit (şi s-a reuşit) mar alt domeniu de activitate trat în perioada trecută şi folosirea la întreaga
Valea Jiului — mina Lu- buna organizare a locurilor uncie trebuie să se mobili­ şi livra economiei naţio­ capacitate a utilajelor,
c sâptămî- peni — este pe măsura re- de muncă, o ' redistribuire zeze eforturile tuturor oa-, nale cît mai mult mine­ de la începutul anului oamenii muncii do la în­
:olor) reu de fier şi alte materii rezultate notabile în acti­
politică numelui : un plus de 16 000 a personalului muncitor de menilor muncii din între­ vitate. Planul producţiei treprinderea minieră Bar­
tone în opt luni de activi­ la activitatea de întreţinere prindere : îmbunătăţirea ca­ prime. Organizîndu-şi te­ za au reuşit să-şi depă­
Lfic (color) tate şi un alt plus, preli­ şi deservire în fronturile lităţii cărbunelui. Prepara­ meinic munca în subte­ marfă a fost îndeplinit în şească sarcinile pe opt
000 minat pentru finele lunii direct productive. torii Lupeniuliii sînt încă ran, folosind din plin tim­ proporţie de 101,3 la sută, luni şi două decade la
onoare septembrie, dc 7 000 tone — în acest interval de nemulţumiţi de calitatea pul de lucru şi utilajele indicatorul osii recondi­ principalii indicatori. Pre­
cărbune. timp, arăta la rîndul său masei miniere furnizată lor din dotare, minerii hune- ţionate pentru vagoane a vederile Ia producţia
parţial co- Acest preliminat a con­ secretarul comitetului de din această unitate. doreni şi-au depăşit pre­ fost depăşit cu 51 la sută; marfă au fost realizate
lozarmare, stituit si subiectul discuţiei partid din întreprindere, Continuăm discuţia cu vederile de plan aferente iar productivitatea mun­ în proporţie de 107,1 la
noastre cu inginerul Dumi­ Ioan Sav, ne-am preocupat directorul tehnic, Dumitru perioadei trecute din an cii a crescut cu 3,3 Ia sută, iar la producţia
dcală tru Dănciulescu, directorul şi de îmbunătăţirea coefi­ cu 2 311 tone de fier în sută. In această perioadă fizică depăşirile reprezin­
v
edia - Dănciulescu, abordînd pro­ concentrate, 116 567 tone au fost reparate supli­
1 (color), tehnic al întreprinderii mi­ cientului de prezenţă. Am blema îmbunătăţirii calită­ tă 2 700 tone dc sulf,
isodul 5 niere Lupeni. ajuns la 82 la sută. însă ţii cărbunelui. doîomită şi 2 471 tone talc mentar 164 de vagoane 19 tone cupru în concen­
e vacanţa măcinat. Cele mai bune trate, 9 tone zinc în con­
riisiunc de — Pentru reducerea con­ rezultate în producţie Ie şi recondiţionate peste
ţinutului de cenuşă, pentru prevederi 309 osii pentru centrate, 550 tone de ben-
pirtial co- creşterea calităţii cărbune­ înregistrează colectivele tonită, 250 tone caleită şi
•t minelor Ghelari, Teliuc şi vagoane. (Ioan Jura, co­ peste 200 tone de utilaje
StSziunii. lui, vom intensifica activi­ secţiei nemetalifere Zlaşti. respondent).
ipt'teal-ilis- tatea de claubaj, atît în o- miniere.
■ rizontul 440, cit şi la puţul
pfogramn-
— Sporul de producţie Est. Vom efectua şi un- con­
preconizat, preciza interlo­ I. M. LUPENI trol riguros la claubare. Pe
cutorul, este pe deplin rea­ viitor, şi acest lucru se va CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA
lizabil. Cînd fac această a- întîmpla la finele trimes­
firmaţie mă bazez pe fap­ nu considerăm acest lucru trului IV, va intra în func­
tul că 70 la sută din pro­ o limită a posibilităţilor ţiune la p.uţirl cu schip o
6j()0 Radio- ducţia minei noastre se ob­ noastre. Dorim ca acest co­ instalaţie pentru alegerea Puternică mobilizare de forţe ia strinsul
epi ; 6,30 ţine pe seama marii meca­ eficient să depăşească pro­ sterilului din cărbune.
în agri- Ne-au şi fost livrate cîteva
dlojurnal ; nizări, iar utilajele din do­ centul de 85 la sută. Pe ansamble şi subansamble
de onoare tare sînt folosite la întrea­ seama îmbunătăţirii prezen­ recoltei, ritm de muncă susţinut ia semănat!
jvista pre- ga capacitate. De menţio­ din respectiva instalaţie,
1 melodii- ţei, în urma creşterii gra­ urmînd ca I.C.M.M. Petro­ LA CULESUL gedi,' Zoltan Toîalvi, Ioan
de ştiri ; nat că productivitatea mun­ dului de utilizare a fondu­ şani să treacă la montarea Activitatea in cîmp la
idio; 10,00 cii din abataje, de la com­ lui de timp de lucru noi strinsul recoltei şi la semă­ PORUMBULUI — şl Niculeseu Adam, cit şl
10.05 Re- plexele "«necanizate, s-a lor şi, bineînţeles, prin in­ natul culturilor de toamnă MOBILIZATE preocupării inginerului şefi
dio ; 10,40 trebuie să realizăm o mai tensificarea ritmului de este caracterizată de o pu­ TOATE FORŢELE Petru Sasu, care asigură
mureşul" ; menţinut şi se menţine bună plasare a efectivelor montaj, să contribuie la respectarea tehnologici, s-au
ştiri ; ’* •" peste nivelurile planificate. ternică mobilizare de forţe O mare mobilizare de
w Astfel am ajuns să reali­ în subteran. Iar această intrarea instalaţiei cît mai şi mijloace, de organizare forţe şi o bună organizare însămînţat 75 ba za orz, iar
î ac t, •* plasare, în perioada' ime­ repede în fluxul de pro­ temeinică, ordine, discipli­ a muncii la culesul porum­ la C.A.P. Dine Nicolae Şer—
ral ; 12,35 zăm acum, în septembrie, diat următoare, trebuie să ducţie. ban, Ioan Botescu, Silves­
Rclorului ; o medie zilnică de 7 400 to­ — Pe lingă îmbunătăţi­ nă şi răspundere pentru bului am întîlnit ia C.A.P.
3 : Consi- ne cărbune, în conformita- crească cu 1,5 la sută, pro­ realizarea la timp şi în bu­ Orăştie. Aici, cu sprijinul tru Grindan, Emil ian Ca-
narul, ce- teţ cu sarcinile de plan. cent ce echivalează cu încă rea calităţii producţiei, în ne .condiţii a tuturor aces­ comitetului orăşenesc de raşca şi Dumitru Gaja an
de la Pe- luna octombrie, tovarăşe
iăn club ; Productivitatea muncii, .60 de noi posturi în cărbu- director, de la mină se aş­ tor lucrări aflate acum la partid .şi al primăriei, au arat, pregătit şi semănat 40
ştiri; 16,05 principalul element care a -ne. Şi acest lucru este po­ ordinea zilei în agricultu­ fost mobilizate la recoltat, ha. C.A.P. Mărtineşti a se­
:icâ popu- teaptă o altă creştere a ni­ ră. alături de cooperatori, co­ mănat cu ' orz ,30 lia. La.
minut cu stat la baza sporurilor de sibil. Contăm foarte mult velului de producţie. C.A.P. Turdaş s-au semă­
ele, - . scrii ; producţie la mină, se men­ pe întărirea ordinii şi dis­ — Producţia noastră creş­ AU TERMINAT lectivele întreprinderilor şi
20.05 Sea- ţine între 10,7 şi 11,3 tone instituţiilor din oraş, căro­ nat cu orz şi masă-verde
i sugestia ciplinei în unitatea noastră. te cu 200 tone (în medie RECOLTAREA ra li s-au repartizat diferi­ 30 ha, iar joi.şi vineri me­
rnal; 23,30 de cărbune pe post la a- Cînd sînt efective suficien­ zilnică). Creşterea se reali­ canizatorul Nicolae Nasta
23,30—6,00 bataj, cu două şi chiar trei zează tot pe baza sporirii CARTOFILOR te suprafeţe de pe care cu­
a semănat şi primele 20 ha
li. tone mai mult deeît se pla­ te — şi numeric şi pe struc­ randamentelor în subteran, leg porumbul, taie şi trans­ cu grîu.
tură —, cînd utilajele din
nificase iniţial. De aseme­ subteran lucrează la capa­ pe mai buna plasare a pos­ Intre unităţile cultivatoa­ portă cocenii. Astfel s-a —• "Insăminţăm orz din
nea, şi la lucrările din căr­ turilor şi pe asigurarea in­ re care au terminat recol­ reuşit ca din cele 87 ha cu soiul Miraj, înmulţirea în-
bune productivitatea mun­ citate, doar indisciplina, trării în exploatare a noi tarea cartofilor şi şi-au o- porumb să se culeagă, pî­ Iii şi asigurăm o densita­
cii este depăşită cu aproa­ acolo unde se mai mani­ capacităţi de producţie (la norat obligaţiile la fondul nă ieri, 60 ha. Acum sînt te de 600 boabe germina-
pe o tonă pe post. festă, poate constitui o frî- momentul oportun), pe mă­ de stat se numără C.A.P. la cules oameni ai muncii bile la mp — ne spunea
-1
omul ză- Se lucrează bine la mină, nă în calea producţiei şi, sură ce sînt epuizate alte­ Pricaz, Orăştie şi Orăştioa- de la „Vidra ', I.M.O.,
'intea (Ar- mai ales, în calea ritmici­ ra de Jos. La cooperativele S.G.C.L., iar cei de la Viorel Balota, inginerul Şefi
tA : Mult dovadă că măsurile iniţia­ le. Avem linie de front. E- agricole de producţie din I.C.O., U.F.E.T. şi I.J.T.L. al C.A.P. Pricaz. Terenul
ilrea (Fla^- te de către comitetul de tăţii extracţiei. xistă rezerve, deschise şl Turdaş, Căstău, Beriu şi destinat acestei culturi este.
iselor (Si- Da, la mina Lupeni, îm­ -rezerve pregătite. Planul de au recoltat suprafeţele re­
deo — se- partid, consiliul oamenilor bunătăţirea stării discipli­ producţie va fi îndeplinit Mărtine.şti se culeg cartofii partizate. La C.A.P. Jele- bine pregătit şi am dat
Secvenţe muncii, de conducerile în­ de pe ultimele hectare. Ţă­ dinţi ţăranii cooperatori din kg nitrocalcar la hectar
PETRO- nare (realizarea coefi­ în mod ritmic. ranii cooperatori din bri­ Mecanizatorul Dumitru Q-
<Unirea); treprinderii şi sectoarelor cientului de prezenţă pla­ brigada tovarăşei Suzaria
7 Noiem- de producţie sînt materia- nificat) constituie o rezer- DORIN CORPADE gada Turdaş . au terminat Zudor au recoltat porum­ răşan a însămînţat primele!
Escapada de recoltat cartofii de pe bul de pe 60 ha şi au li­ 15 ha din această cultură»
AN: ,-Pro- toată suprafaţa de 15 ha, vrat la fondul de stat 40 Liviu Crânciova, prima­
1 rul comunei Turdaş. na
JEA., iar cei din brigada .Spini tone. La Turdaş s-au cules
ANINuA- Cum se pregătesc cămările pentru asigurarea de pe 10 ha din 15. Pînă ■ 30 ha din 80 şi s-au trans­ spunea că la Pricaz se înş
>e frontul duminică — spunea Maria portat la bază 30 tone. în tîmpină greutăţi la livra­
resc); U- rea sfeclei de zahăr din
vadare — Pîrva, secretara organiza­ total pe consiliul unic s-a •
eteratul) ; consistenţei şi diversităţi I meniurilor la iarnă? ţiei de partid se încheie.re­ cules porumbul de pe 278 cauză că I.T.A. nu asigură
(Strana coltatul şi în această bri­ maşini, existînd in cîmp
; : ABBA gadă. Ţăranii din brigada ha, iar la baza de recepţie peste 200 tone sfeclă.
i'ca — se- s-au predat doar 100 tone. Avem în toate cele trei
); GEOA- Este vremea punerii la a- dei iute şi zarzavat pentru preparării prînzului. Pe lin­ Mărtineşti—Turmaş -au ter­
(Casa dc dăpost a recoltei pentru a- ciorbe — din care avem gă cantităţile pe care le-am minat şi ei de strîns carto­ LA SEMĂNATUL cooperative ale noastre —
G : Omul preparate, pînă la ora ac­ conservat cu forţe proprii CULTURILOR — arăta Lucian Cădariu, vice­
.AZI: Ple- tunci cînd grădinile, pustii, fii, iar la Tămăşasa se re­ RITMURI ÎNALTE preşedinte al Consiliului
CALAN : vor fi acoperite de albul tuală, 4,5 tone. De aseme­ pentru cele două cantine — coltează ultimele 5 ha. Pu­
(Casa dc omătului. Harnicii şi bunii nea, din planul de 12 to­ anume 500 kg castraveţi, team ca acum să fim gata DE MUNCA popular comunal Mărtineşti
r: Comoa- ne, avem asigurate 8 tone 150 kg ardei iute, 300 kg — o mobilizare masivă de
A: In ar­ gospodari şi-au pregătit din cu strinsul cartofilor — a- Intr-un ritm tot mai sus­ forţe la cules. Zilnic sînt
ia). vreme cămările pentru iar- de fasole, mazăre şi ghiveci ardei cu varză şi 200 kg sa­ răta Romulus Costescu, ţinut se desfăşoară în pre­
: nă şi pun acum rlnd pe pentru gătit. Urmează, la lată de castraveţi — şi aş preşedintele C.A.P. Mărti­ zent şi semănatul culturi­ la muncă sute de oameni
i. rînd în rafturile lor legu­ vremea potrivită, să ne remarca aici aportul bucă­ neşti — dacă aveam două lor de toamnă. La nivel de la Dine, Mărtineşti ş'
1
me şi fructe — în stare procurăm varza, să punem tarilor şi magazinerilor Da­ maşini de scos MSC 1. Pro­ consiliu s-au semănat cu Jeledinţi. La transportui
proaspătă sau conservate la păstrare rădăcinoasele. lia Mihăilă, Laura Stoica, misiuni am avut de la plante furajere peste 300 recoltei şi cocenilor folo­
cu ajutorul ingredientelor. Pînă la 15 octombrie vom Alexandru Vintilă şi Ana S.M.A., maşini însă nu. ha şi cu orz de toamnă sim, alături de mijloacek >
Febra unor astfel de pre­ încheia această acţiune, la Marc — am mai procurat, aproape 200 ha. La C.A,.P. proprii ale unităţilor, şi, f
t)
(vril din. Ne-am mobilizat şi pînă cele peste 300 de atei njât
) : gătiri este vizibilă zilele a- care este antrenat tot per­ cantităţi însemnate de fa­ Jeledinţi, datorită hărniciei
i, 48, 70, eestea şi la cantina „Mine­ sonalul cantinei. sole si mazăre verde con­ duminică terminăm şi noi cu care muncesc mecaniza­ ale cetăţenilor.
rul" a I.M. Barza. Cu atît De cum intrăm în curtea servate, ghiveciuri, compo­ lucrarea respectivă. torii Iosif Vinţe, Anton Se- N. BADiU
ii, 90, 16, mai mult cu cit în spaţiile cantinei-restaurant din Gu- turi şi dulceţuri. Avem, de
40.
113, 11. ei sînt depozitate legume şi rabarza şi apoi în sala de asemenea, comenzi către
cîşf.iguri : rădăcinoase pentru prepa­ mese observăm curăţenia C.L.F. pentru prepararea a Marin Almăjan,- directo­ Astăzi, emisiune
rarea meniurilor şi în alte şi ordinea — un prim indi­ 3 000 kg de varză tocată şi rul Editurii Facla.
nawawswa două bucătării — şi anume ciu că aici lucrează oameni a unei cantităţi de 1 500 kg • Expoziţie de carte. radiofonică din
cele de la Dealul Fetii şi cu simţ practic, de buni de castraveţi muraţi. La Biblioteca orăşenească
Brusturi ce ţin de aceeaşi gospodari. Femei în halate tAr două SARMlS din Brad s-a deschis ex­ • oraşul Peîrila
cantină. albe curăţă legume pentru Am surprins, în poziţia de carte cu tema Astăzi, din oraşul Petrii»
— Zilnic, în cele trei bu­ meniul zilei, se ocupă de cantine muncitoreşti din zo­ „Partid al marilor trans­ se va transmite în direct
cătării — ne spunea Nico- conservarea şi burta păstra­ na oraşului Brad, crîmpeie formări". Cărţile expuse emisiunea de actualităţi şi
îae Oprean, responsabilul re a murăturilor. Este a- dintr-o zi de muncă,, in­ relevă rolul impresionant muzică „De la 1 la 3%
cantinelor minereşti, se 'celaşi colectiv care a sor­ tr-un sezon în care se ac­ pe care P.C.R. îl are în purtînd genericul „Consiliul
pregătesc peptfu minerii de tat cele 3 000 kg de ceapă ţionează cu toate forţele popular, primarul, cetăţe­
la Barza, Dealul Fetii şi şi 10 000 kg cartofi pe care pentru procurarea celor transformările revoluţio­ nii". Pe • parcursul a două
Brusturi 2 500 porţii de le-au depozitat în maga­ necesare în lunile iernii. Şi nare ale societăţii. Tot la ore. vor fi prezentate, în
mîncare. Deci, cantităţile ziile igienizate. în urmă cu —- ca şi altă dată — bră- Brad, la secţia de mo­ alternanţă cu muzica,
însilozate sînt, la noi, de o lună. denii se dovedesc şi la a- ■« „Salonul cărţii" a bilă a avut loc dezbaterea radioreportaje, interviuri şî
ordinul tonelor. Avem un — Avem pînă în prezent cest capitol harnici şi pre­ dedicat ziua de ieri E- cu tema „Gândirea social- alte secvenţe reportericeşti,
plan orientativ în care sînt însilozată jumătate din can­ văzători, conştienţi că nu­ diturii Facla, în cadrul politică a preşedintelui realizate în întreprinderi,
prevăzute cantităţile pe titatea de produse pe care mai astfel, manifestînd de . României, t o v a r ă ş u l pe şantiere, acasă la.vestiţi
care trebuie să le asigu­ le însjlozăm de obicei — acum interes pentru apro-' căreia au fost lansate Nicolae Ceauşescu — fun­ crescători de animale, în :
răm. pentru iarnă. Am de­ ne spunea responsabila can­ vizionarea bogată a cămă­ volumele „Pomul cunoaş­ dament general şi prac­ unităţi culturale, care ^vor
ne în ge-
u cer va- pozitat, în beciuri, aproape tinei de la Gurabarza, Vio­ rilor, vor reuşi, la iarnă, să terii" de Liviu Birăescu tic al prestigiului Româ­ reflecta preocupările, ini­
lufla mo- toată cantitatea necesară rica Oprean. Tot de noi' a- pregătească meniuri boga­ ţiativele şi realizările a-
cări pinii 1 te, consistente, diversifica­ şi „Cantonul galben" de niei în lume", dezbatere cestor. colective. Emisiunea
. sectorul de cartofi şi de ceapă. Con­ parţine şi cantina din Brad Nicolae Danciu Petnicea- condusă de prof. Sebas-
; de ser- tinuăm să punem la murat a I.C.S.M. ca şi alte zece te. va fi difuzată pe pro­
na). castraveţi şi gogonele, să microcantine pentru care nu. A prezentat Ion tian Dina. gramul I, începînd de ia
conservăm ardei gras, ar­ procurăm cele necesare ESTERA ŞINA orele 13,00.