Page 87 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 87
CINICĂ, 25 SEPTEMBRIE 1983 Pag. 3
VALERIU BÂRGĂU, NECULAI CHIRICA Simerienîi ţin la estetica localităţii IMPRUDENTĂ
EIUftE r 1
,• Cornel loaneş, mecani- 1
„Utopia profesorului Dunca“ şi contribuie efectiv la acţiunile ) za tor la Complexul de >
2A, l vaci cu lapte din Vaidei, ţ
/ a pornit la drum spre ta- 4
:bkie tate, dar le şi esenţiali- ţinute morale deosebite, I bara de vară a unităţii )
zează, este făcută cu mî- demonstrînd, şi în acest gospodăreşti
elevul de să aducă nişte viţei. Impo- \
nă sigură. în acest sens, fel, înaltele calităţi spe triva tuturor normelor de l
familiei mă gîndesc la profesorul cifice omului de tip nou,
patriei — După cum ne-am dat Avem în total 100 000 protecţie a muncii, meca- i
luzicii (co- Sever Dunca, cercetătorul comunist. Iată motivul seama, tovarăşe Ştefan Vla- mp de străzi modernizate. ) nizatorul a luat şi patru l
trecutului istoric de pe a- pentru care — cu precă oameni in remorcă. Peri- \
ui (parţial ceste meleaguri, a cărui dere Ioan Albu şi Traian dimir, vicepreşedinte al Bi Simerienii ţin la estetica colul de accidentare a l
credinţă nestrămutată în Moţ, cu rol central în roului executiv al Consiliu oraşului. La îndemnul de
Iilor lui popular orăşenesc Si- putaţilor, cetăţenii au con celor patru pasageri era )
inical (par ideea de continuitate a carte — vin în întâmpi meria, toamna nu este nici cu atît mai mare cu cit j
poporului român, prin gă narea cititorului cu bra tribuit la modernizarea
ul pentru în oraşul dumneavoastră străzii A. Mureşanu, lucra remarca era legată de t
sirea unor dovezi mate ţele deschise, cucerindu-1 tractor cu un cuplaj im- i
un anotimp al pauzei în e-
(color) riale — tezaur, în cazul prin atitudine. Privită fectuarea lucrărilor edilitar- re finalizată pe 4 200 mp provizat, nu avea Irinâ şi »
si la pregătirea pentru as
nostru — a trezit interes. din acest unghi, sarcina
•1 Aşa cum îi şade bine u- celor doi autori n-a fost gospodăreşti şi de menţi faltare a celor I 800 mp pe nici sistem de semna/i- \
(parţial co- nere a prospeţimii aleilor, strada Coşbuc. Sătenii din zare. i
itru dezar- nui roman de suspans, deloc uşoară. Crearea a a grupurilor compacte de Uroi, la îndemnul deputa — Ce să fac - a incer- ?
u pace apar şi personaje care, cel puţin trei personaje, cat să se justifice C. I. - \
cîntecul şl prea puţin impresionate cu o configuraţie spiritua plantaţii ornamentale de pe tului Sever Sabău, anima
■r) aliniamentul străzilor sau tor al lucrării, au efectuat tovarăşul director m-a tri- 1
eca de valoarea istorică a u- lă de valoare relativ ega din spaţiile dintre blocurile în întregime betonarea mis... ?
<4 nui asemenea tezaur, nu lă, presupune o cunoaşte Aşa o fi stind lucruri- i
(parţial co- Doi poeţi — Valeriu se dau în lături de la ni re exactă a oamenilor, a de locuinţe. principalei uliţi din locali
Bârgău şi Neculai Chirica — Intr-adevăr, continuăm tate. în prezent se lucrea le, nu negăm, numai că \
— sînt prezenţi în aceste mic pentru a pune mina reacţiilor lor în contexte stropirile şi săpările, tăie ză la modernizarea străzilor mecanizatorul trebuia să l
TEMBRIE zile în librării cu un... pe comoară. Intră în sce diferite. Şi, mă gîndesc rile de corec Cîmpului şi 1 ştie că circulaţia pe dru- )
roman de factură poliţis nă şi miliţia şi... încep la lumea unor personaje ţie la garduri Mai în supra murile publice are nişte \
în limba tă : „Utopia profesorului încurcăturile. Noroc că ca inginerul Avram, Sto- le vii pe cele ORAŞUL NOSTRU faţă totală reguli ce se impun res- i
(po-ţial co- Dunoa“, volum apărut în cei doi locotenenţi se des ian Cornel — brigadier 80 hectare de de 6 500 mp, pectate.
1
■i colecţia „Clepsidra* a curcă din ce în ce mai silvic — şi, desigur, nu zone verzi ale - 6 GRĂDINĂ obiective ce PIAJA... PE TROTUAR |
(parţial co- Editurii Eminescu. Făcînd bine în hăţişul de piste în ultimul rînd, la Maria, o r a ş u l u i . ÎNFLORITĂ vor fi finali
abstracţie de cîteva stîn- false pe care comis-vo- alias Uonka, cea care, în Zilnic, parcu zate la sfîrşi- \ Pe strada Mureşului din }
rmare, pcn- găcii — autorii sînt la pri iajorul (alias Hektor Wal- treacăt fie spus, cam re rile şi rondu tul acestui an. | Micro II — Orâştie, in »
ma lucrare de această ker) şi inginerul Teodor pede poate fi bănuită de i preajma complexului co- l
clnstire — rile sînt curăţate de res Pentru că sîntem la capi
de versuri factură — acţiunea îşi Avram le creează. Citito amestec în moartea pro turi vegetale şi de hîrtii, tolul „estetica localităţii" mercia] pot fi văzuţi, in i
urmează cursul firesc, în rul participă la o luptă fesorului ş.a. Oricum, „U- se greblează, se mătură, vreau să subliniez că intro ) fiecare zi din săptămină, »
economic nota specifică romanelor între două tabere ale că topia profesorului Dunca" î diferiţi producători indi- j
ţenese S.G.C.L. şi asociaţiile de ducerea conductei de gaze t viduali ce-şl expun spre (
doric poliţiste, stîrnind intere ror arme sînt deducţia lo este una dintre cărţile locatari fac irigaţii în zo la întreprinderea „Marmu
(color). E- sul cititorilor pe măsură gică, pe de o parte, şi care se citesc cu plăce nele verzi. Imediat ce con ra", conductă ce traversea ] vinzare produsele — truc- }
ce ea se derulează. Cîte cruzimea — pînă la cri re, cu acţiune deseori pal \ le sau legume — în mici ţ
(; ; „o- diţiile de umiditate ne vor ză oraşul de la un capăt la
va personaje se mişcă vii, mă — pe de altă parte. pitantă, la care contri permite, vom planta molid, altul, a necesitat eforturi
pagină cu pagină, impu- Colonelul Nicoară şi loco buie pînă şi personaje e- brad, pini şi tuia în spaţii din partea unui mare nu
nîndu-se discret (dar te tenenţii Ioan Albu şl Tra- pisodice. Deci, avem de-a le recent amenajate din ju măr de cetăţeni care au
nace !) atenţiei. Creiona ian Moţ — trei personaje face, de fapt şi de drept, rul blocurilor B, C şi D sprijinit — fie ca locatari
din strada 30 Decembrie, ai străzilor afectate, fie ca m m
rea acestora, accentuarea cu statut aparte nu nu cu un reuşit roman poli
blocuri date nu demult în oameni ai muncii în dife
unor trăsături — care le mai datorită profesiunii ţist. ^ grămăjoare direct jos, ,
I î 7,00 folosinţă. Contăm şi în ac rite unităţi economice—lu
de minute; dau nu numai personali lor, ci mai ales a unei DUMITRU HURUBĂ ţiunile viitoare pe aportul crările de săpare şi de aco l pe asfalt, tnanslormînd \
* Revista / centrul acestei zone intr-o i
adioprogra- locatarilor — oameni ai perire a şanţului, de eva
30 Magazin muncii de la I.MdVT.R., cuare a surplusului de pă ) minipiaţă neorganizată. i
3 De toate „Marmura", complexul mînt rezultat. Pe lingă aspectul neci- T
3.00 Radio- LOCUINŢE NOI PENTRU t vlzilat ce-l creează acest l
in înregis- C.F.R. —, care au sprijinit Pregătim, de asemenea, t
, . -- ------- -------
el de mu- Festivalul—concurs LUCRĂTORII DIN efectiv dislocarea celor 200 front de lucru pentru am . - „comerţ", ne SnUebăm cit -t i
Radiotele- mc de moloz din jurul clă plasamentul unor viitoare ) de igienic se manipu- /
0 Varietăţi interjudeţean AGRICULTURĂ dirilor şi împrăştierea a i leazâ mărfurile in aceste ş
Ijnda ve- SARMlS obiective. Astfel, am elibe condiţii ? Cine h arată ţ i
te ale şla- Recent, în satul Vaidei, 400 mc de pămînt fertil în rat terenul pe care se va I condiţii ? Cine fe arată
nesc ; 15,00 de poezie comuna Romos, a fost locurile delimitate pentru înălţa blocul 8 (construcţie \ drumul spre piaţa ora- i v
| şuiul ?
10,00 Bu- dat în folosinţă un bloc a fi apoi semănate cu iar pentru care l.P.H. nu ne-a
16,05 Alma- „Ovid Densuşianu" c. 18 apartamente. în bă şi flori. trimis încă planul de tra î NE PUNEM MĂNUŞI %
7.00 Radio- locuinţele spaţioase, do . S-au amenajat trotua sare şi planul golurilor din ' PROTECTOARE î
llor; 17,30 tate cu tot confortul s-au re chiar şi pe străzile mai fundaţii) şi am început de | Pe linia ae autoservire l
doric; 18,00 mutat lucrători ai Aso lăturalnice, au fost moder molarea unei clădiri vechi ) a cantinei „Siderurgistul“ t
; 18,30 Mu- Nou reper ciaţiei economice inter- nizate multe din vechile — fosta şcoală profesiona 1 din Hunedoara se poate ’
toţi; 20,00 cooperatiste din localitate, uliţi ale aşezării, incit o- lă — recuperînd, paralel, / consuma şi cafea. Dar ţ
20,15 Con- mecanizatori ai secţiei din raşul părea nu demult un ţigla, cărămida, grinzile 1 cum este servită ? In (
pno>’ , ' > ră; Vaidei a S.M.A. Geoagiu, vast şantier in continuă din lemn. ) ceşti ciobite, fără toarte î
ftieii ,r; al poeziei româneşti specialişti din agricultură. reînnoire. ESTERA ŞINA l şi fără obişnuita larlu- \
rnal ; z2,10 ? rioară, incit pe drum, ţ
irtiv ; 22,20 Întrebarea ou care ar pu mai degrabă, de creşterea j pină la masă, doar dacă i
ins ; 23,30— tea începe o notare asupra intr-o matrice spirituală co
muzical. 1 n-ai cumva mânuşi pro- J
unui concurs literar ar H mună. Veniţi din toate col / tectoare nu-ţi irigi dege- ţ
aceea despre cine — ce are ţurile ţârii, cu gindurile 1 tele... Or, nu-i încă vre- 4
de spus în lirica româneas cantonate în cele mai di \ mea mănuşilor şi chiar )
că contemporană. ferite sau surprinzătoare l dacă ar fi... ţ
Festivalul „Cîntarea Romă. expresii, participanţii la CÎNTEC DE TOAMNĂ poziţia „Prima zi de şcoală" 4) Isac — RA — Nas ; 5) CC / Ce-/ de făcut ? Să-şi L
(Constaptin).
niei" este generos. Cele concurs au primit întâmpi VERTICAL : 1) Doftoroaia — Isanos — I ; C) UUS — 1 pună consumatorii mănuşi !
— Omul ză- narea admirabil de caldă a ORIZONTAL : 1) Poet român Omăt — BA ; 7) L — Cură —
î); Pintea circumscrise lui, precum fes contemporan, autorul poeziei legumelor şi fructelor, în se Ear ; 8) Apoşi — Albac ; 9) ţ protectoare, sau să se J
DARA: Mult tivalul judeţean de tradiţie organizatorilor : Comitetul „Culorile toamnei" — Alt poet zonul autumnal ; 2) Raţe În ) schimbe acest mod de ser- \
ubirea (Fla- care are loc anual, „Sar- judeţean de cultură şi edu român cu poezia „Autumna toarse ! — Scriitor de factură Rac — Om — ADR; 10) Dela-
v re
;rul galben caţie socialistă. lă"; 2) Autorul poeziei „Copac maghiară, autorul volumului vrancea ; 11) Staţiuni — TP. \ ' * i
Serpico — mis", asemenea. Cel din fără păsări" — Pictor flamand „Cireşe tomnatice" ; 3) Din vo \ „ŞTII CARTE?" ţ
a); Secven- urmă a găzduit în aceste Ion Horea, delicat men (1577—1040) căruia-i aparţine lumul „Orologii" semnalăm
il); PETRO- zile concursul interjudeţean tor şi sfătuitor al noilor tabloul „Steen toamna" ; 3) „Toamnele şcolii" ale acestui MAT ÎN TREI MUTĂRI 1 Autobuzul de pe traseul.
u (Unirea); condeie, preşedintele juriu Poetă română căreta-i aparţine scriitor român — Petru Tăna- ) nr. 7 din Valea Jiului i
(7 Noiem- de poezie ,,Ovid Densuşia poezia „Strofe de toamnă" — se — Sau ; 4) Cam puţin ; 5) Controlul poziţiei :
: Escapada nu", concurs de mai largă lui, ne spunea : „Uzura Jumătate de şofran ! ; 4) Poet Florile toamnei pe obrajii Alb : R d 6, D f 2, T C 5, p c 3. ) circulă din oră în oră. ^
,CAN : Pro- respiraţie, aliat la prima poetică, ca teritoriu de naş român (1869—1928), autorul poe noştri — Diminutiv feminin ; Negru : R d 3. i Dar trec 30 de minute i
şi ardelenii ziei „Toamna tîrzie" (2 cuv.) ; 6) Rîu transilvănean — Nefiin ) peste ora cu pricina şi J
ONEA: Am- dintre viitoarele sale mani tere al valorilor, a fost ne 5) Arbust muntos din al cărui ţă ; 7) Se alege prin bătaie —
; ANINOA- festări şi care a oferit po cesară din totdeauna şi in fructe se prepară o băutură Familie ; 8) începutul iubirii ! Soluţia problemei din 1 nimic. Un autobuz trage \
i pe frontul sibilitatea afirmării şi con toate culturile, lără excep gustuoasă — Un peşte ce-ţi — Extrase din păstăi ! — Des ziarul nr. 8 012 1 în staţie. Pe lacul unde 4
itorese); U- produce vise ; 6) începe la Ar- curcăreaţă ; 9) Insulă în Marea } ar trebui să fie numărul ?
t evadare — firmării unei diversităţi de ţii. Şi Eminescu, ca toate ghezi ! — Poet transilvănean Egee — Se ocupă de in ; 1. Na6 — c4 ! RbG — C5
(Retezatul) ; voci lirice din ţară ce s-au valorile culturii româneşti, (1886 — 1956) a cărui melan 10) Imens — Nichita Stănescu (sau c C) 1 traseului se află o hirtie \
da (Steaua decis să se înscrie pe a- s-a născut din efervescenţa colie răzbate din poezia „Cîn- — E mică-n toamnă ; 11) A 2. Cc7 — a6 + Rc5 — c4 ^ mototolită. Din ce s-a \
\RZA: Bon- tec de toamnă"; 7) Stinge fo scăpăta — Te încălzeşte şi 3. Dh7 d3 mat. ( scris pe ea, cu creionul, i
•ul); ORAŞ- ceastă traiectorie. Dovada spirituală neîncetată a a- cul — Notă muzicală — Ni toamna.
tria) ; Des- generozităţii a fost numă cestui popor. Aspiraţia spre chel ; 8) Trăieşti — Poezia • se distinge vag cifra 7 ’
ra); GEOA- rul membrilor înscrişi, tata- cunoaştere şi adevăr, echi „Toamna" constituie epitaful DICŢIONAR ; Lesvos. 2. Rc5 — bG, c6, <36 \ lin realitate era litera J \
ea (Casa de acestui poet (1935—1956); 9) 3. DH7 c7 mat. l - traseul spre Jieţ). „Nu l
1G : Omul lizînd 153 de nume. Cîfi- librată in acea tainică cale Interjecţie — Poet sovietic SERGIU IONIŢĂ > vă supăraţi — întreabă ?
); BRAZI : va dintre cei 18 trecuţi ca de exprimare' — Poezia, (1895—1925), autorul unei Deva 1. RbG — a5
,or; CALAN: împliniţi pe tărîmul entu este dovada sensibilităţii „Toamne" picturale ; 10) Com 2. Cc7 — d5 Ra5 — a4 1 un pasager — unde mer- î
iei (Casa de permanente, înnăscute şi pozitorul ceh cu „Cad frunze 3. Dh7 a7 mat ţ ge autobuzul ?“ „Ştii car- ^
RIA : Co ziasmului poetic in cadrul ruginii de toamnă" (Miroslav) — Dezlegarea careului 1. Rb6 — a7 i te ? /“ - se oţăreşte la i
oţăreşte ia i
li ; ILIA : acestui concurs s-au pre deschise a oamenilor de pe Mici cămări provizorii pentru apărut în ziarul nr. 8 012 t 2. Cc7 a6 Ra7 — a8
pţii (Lumi- aceste meleaguri. Bucuria legume şi fructe.; 11) împrăş sau b 6 el şoferul de pe autobu- J
I : Tess — zentat, dincolo de diversita noastră cea mare este a- tie singele In corp — Diri 1) Cerna — Lapte; 2) Ano 3. Nc4 T d5 sau Db7 — c7 ) zul cu pricina (31 HD ţ
dinerul). mat.
tea biografiilor for, a pro ceea cind intr-adevăr, ca şi jorul „Madrigalului" cu com timpuri; 3) Nec — TA — Rîpă; l 5969). „Imoginaţi-vă, sînt 4
J scriitor" — răspunde con- J
blematicii poetice şi abor de data asta, distingem s/y//// ) sternat pasagerul. La dis- 1
dării lirice, cu ,seriozitatea gjasuri noi, proaspete, cu 1 :■ 2 3 4 . 5 6 .di 8 3 1Q 11 * 9 ţ peceratul Petroşani al \
şi maturitatea, certitudini ptofunde rezonanţe. Intr-un 2 m m i I.J.T.L., pasagerii care aş- i
lor. Deci, unii premiaţi ai timp oarecare cele care au i teptau autobuzul pentru J
abil pentru \ traseul 7 află că acesta o ţ
i septembrie revistelor literare şi-au asu puterea impunerii se vor im 3
va fi răco- mat o responsabilitate a pune. Pentru asta sînt spri • l fost trimis la... Dilja. Nu 4
parte, apoi 4 IU V&y, in ! este singurul caz cind dis- ?
eptat. Cerul demersului liric in configu jiniţi, îndrumaţi, cu condi ) peceratul procedează ast- î
1, temporar 5 -■ H * ţ fe/, făcînd ca pasagerii să ţ
a sufla mo- raţia actuală a poeziei ţia, însă, a preocupării lor m
nsificări lo- pentru propria 6 m 7 /7 7 7 1 aştepte două-trei ore au- i
nd din vest româneşti. Cultivînd exclusiv continue 477///. U f m , ■ ’ tobuzul de pe acest tra- )
emperaturile trăsături ale poeziei mo creştere. Cel care este con 7 \ seu (in timp ce autobu- k
cuprinse în 7 A 7 7 7
de, iar cele derne, o îndrăzneală a ver vins de propria-i iluminare, * l zele de pe traseul 6 cir- l
10 şi 22 de sului şi notaţiei, o prospe- de valoarea acesteia şi de 8 # ] culă din... 20 in 20 de )
leate în ul- m l§ m i minute — ca să dăm un )
intervalulul. ; ţ/me a Imaginii şi asocie- talentul său are datoria că 3 \j singur exemplu). Proble- ţ
va semnala
posibil bru- I rilor, aceştia au conturat lăuzitorului destinului său 10 - , iH i mă de... organizare. Iar .
■g de servi- i noutatea unui suflu liric ce literar“. * * ' atitudinea şuierului - pro- i
:gyak). 11 j hlemă de educaţie !
nu ţine de generaţie, d, LUCIA JURCA m m