Page 9 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 9
tW
yif A-
& V--
Vizita de lucru a tovarăşului
proletari din toate ţările, uniţi-va
Nicolae Ceauşescu în judeţul Tulcea
Vineri după-amiază, lo nerea în valoare a acestei pescari, ţărani cooperatori,
cuitorii municipiului Tul mari suprafeţe, atît din toţi locuitorii care au par
cea ap trăit cu intensă e- punct de vedere al produc ticipat cu pasiune şi dărui
moţie bucuria reîntîlnirii ţiei vegetale, animale, pis re la înfăptuirea progra- '
cu t o v a r ă ş u l Nicolae cicole, forestiere, stuficole, melor de dezvoltare a ju
Ceauşescu, secretar gene al turismului, cît şi al păs deţului lor, la transpune
ral al Partidului Comunist trării mediului înconjură rea în viaţă a orientărilor
Român, preşedintele Repu tor şi al condiţiilor natu şi indicaţiilor tovarăşului
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. blicii Socialiste România, rale. Nicolae Ceauşescu, au pri
care întreprinde, împreună Iniţiativa secretarului ge mit cu nemărginită recunoş
cu t o v a r ă ş a Elena neral al partidului, îndrep tinţă noile măsuri menite
Ceauşescu o nouă vizită de tată în direcţia valorifică să amplifice potenţialul e-
lucru în judeţ. Acest dia rii superioare, complexe şi conomic al judeţului, să ri
log, ce are loc la puţine eficiente a acestei zone, ca
Anul XXXV, nr. 8 028 SIMBATĂ, 3 SEPTEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani dice pe o treaptă superioa
zile de la precedenta vizi re dispune de însemnate
tă, reia analiza începută resurse naturale şi frumu ră nivelul de trai material
cu organele locale de seţi unice în lume, se în şi spiritual al populaţiei
din acest frumos colţ de
„Ne concentrăm eforturile pentru asigurarea partid şi de stat, conduce scrie în preocuparea con ţară. ■
Agricultu
rea
Ministerului
stantă a partidului şi sta
rii şi Industriei Alimenta tului, personal a tovarăşu Stadionul municipal frea
ritmicităţii şi calităţii producţiei" re, cu specialişti ai Cen lui Nicolae Ceauşescu, de mătă de bucuria şi
Delta
tralei
Dunării,
asu
entuziasmul miilor de ce
dezvoltare economică şi so
pra modului realizării cială a meleagurilor tulce tăţeni, veniţi să-l salute cu
1 — Tovarăşe director Cor exemplu. In luna august muncitorilor noştri. Avem Programului de amenajare ne, a tuturor judeţelor deosebită stimă şi profund
nelii! Ionescu, în acest an am executat şi livrat la deschise cinci cursuri de şi exploatare integrală a ţării.
colectivul întreprinderii de export o producţie egală calificare la locul de mun ţinutului de la gurile Du Oamenii muncii din Tul respect pe tovarăşul Nicolae
prelucrare a lemnului De cu cea realizată în întreg că, în secţiile şi subuni nării, adoptat de Comitetul cea, metalurgişti, chimişti, Ceauşescu, conducătorul iu
va are sarcini însemnate anul 1980, an în care am tăţile întreprinderii, cursuri Politic Executiv al C.C. al constructori de nave, mun bit al partidului şi statului
la export. Cum au fost ele debutat pe pieţele străine. de specializare şi policali P.C.R., program care cu citori din industria alimen
realizate în cele opt luni — Avînd sarcini atît do ficare pentru muncitori şi prinde măsurile pentru pu tară şi din alte ramuri, (Continuare in pag. a 4-a)
recent încheiate ? substanţiale la export ne-ar personalul TESA. De ase
— Intr-adevăr, în acest interesa să relevaţi cum a menea, patronăm opt clase
an întreprinderea noastră înţeles consiliul oamenilor în şcoli profesionale şi
a trecut masiv pe progra muncii, toţi factorii care liceu din care vom asi
me de fabricaţie pentru concură la bunul mers al gura încă din anul viitor Un pic de suflet, un pic Drumeţul venit intiia
o parte din necesarul de dată pe drumul ce leagă
muncitori calificaţi. Conco de tricolor Haţegul de Caransebeş,
ACTIVITATEA DE EXPORT mitent, comitetul de par ramine incintei de plăcu
v.ŞŞss tid, birourile organizaţii Am luat notă, în peregrinările noastre prin judeţ, şi ta privelişte ce i se oferă
calitate • dinamism * eficienţa lor de bază şi-au intensi despre „creatoarele de frumos" din satul Dupăpiatră, privirilor.
ficat — aşa cum ne comuna Buceş. Aşezat în inima Ţârii de Piatră, satul, Oameniii Toteştiului, cei
export. Faţă de realiză activităţii să organizeze cerea tovarăşul Nicolae răsfirat pe colinele aspre ale Apusenilor, se mîndreşte cu cu ieşire la şosea şi toţi
rile anului precedent, în producţia destinată pieţelor Ceauşescu, secretarul ge urmaşele soţiilor celor ce au fost lăncerii tancului, moaţele laolaltă, consideră că a-şi
1983 planul la export a străine, ce măsuri s-au neral al partidului, la de azi, femei cu braţe vînjoase care ştiu truda muncii avea rînduite casele şl
crescut de 2,5 ori. A cres luat pentru contractarea ei consfătuirea de lucru de la cîmpului, dar tot atît de bine cunosc mîngîiatul copiilor, curtea, şi grădina şi sa
cut şi numărul ţărilor în integrală şi fermă la ni Mangalia — activitatea pe torsul lînii, ţesutul covoarelor şl cusutul iilor. Şi nu tele, şi tot ce ţine de va
care livrăm produsele velul planului şi, mai ales, poţi să nu te extaziez! ta vederea covoarelor ţesute în tra aşezării, e o proble
noastre, îndeosebi mobilier, pentru realizarea ei ritmi tărîm organizatoric şi po- culori vii, în care-i cuprins şi seninul cerului, şi foşnetul mă a tradiţiei locului, a
care a fost solicitat de că şi de calitate ? litico-educativ, pentru în- gorunilor de pe creste. Multe lucruri interesante despre obişnuinţei de a fi intre
beneficiari din Franţa — Pînă la această oră ce înseamnă moştenire culturală, artă populară adevăra primii in judeţ in între
R. F. Germania, S. U. A., avem acoperite cu comenzi M1RCEA LEPĂDATU tă pot spune Zamfira Achim, Ana Jorza, Aurica Hărăguş, cerea socialistă, in gospo
Suedia, Danemarca, Tur ferme 80 la sută din pre Doina Codrin sau Ana Marcu. dărirea şi înfrumuseţarea
cia, Israel ş.a. în cele opt vederile la export pe anul (Continuare în pag. a 2-a) Au ajuns cusăturile pietrenelor să fie apreciate şi în acestora.
luni trecute din anul în 1983, ceea ce înseamnă că străinătate. Insăilînd frumuseţi în vîrf de ac, femeile din ...In chiar inima comu
curs am expediat la export inclusiv trimestrul trei Dupăpiatră, lucrînd în cadrul Cooperativei meşteşugăreşti nei Toteşli, un gard înăl-
mobilă şi alte produse din este acoperit integral. Şi „Haţegana", confecţionează cămăşi populare în alb şi
lemn în valoare de aproa în continuare sînt per IN ZIARUL DE AZI: negru, păstrarea culorilor şi motivelor specifice Ţării Moţi
pe 10 milioane lei. Deşi spective bune să contrac lor dovedind lipsa oricăror influenţe artistice din afara
realizările nu sînt la ni tăm produsele noastre pen •> ..Am avut ce învăţa zonei, cultul pentru păstrarea nealterată a tradiţiei stră fi u § • m L
velul prevederilor, totuşi, tru export pînă la nivelul de la ei“ moşeşti. Ana Simina, Maria Neag, Ana Vlad, Dorina hradinile
ele sînt net superioare planului pe acest an. • Vorţa — actualităţi Morar sînf doar cîteva nume cu „ieşire în lume". Toată
celor obţinute în aceeaşi Am adoptat măsuri me admiraţia pentru creatoarele de frumos din Dupăpiatră,
perioadă a anilor trecuţi. nite să ducă la ridicarea o Turul ciclist al Româ femeilor care, în tot ceea ce înfăptuiesc pentru păstra
Voi da doar un singur pregătirii profesionale a niei trece prin jude rea tradiţiei culturale româneşti pun un pic de suflet, un de la şosea
ţul nostru
pic de tricolor.
• Semnal MIRCEA DIACONU
ţat mai mult decit firesc
... 0 de femei, ne reţine atenţia. Să fi
acele<
avut
gospodarul
DE TOAMNA cose o anume vplecare
P'l Campania '
o sută de fruntaşe ! spre... risipă de materia
le ? Să fi avut ceva de~.
in ce stadiu se află pregătirile pentru însămînţări ? ascuns îndărătul porţilor t
In fabrică opinia este semnificativ: la această li- timarul comunei, tova
unanimă, lucrătorii de la nie, spre deosebire de alte răşul Moi se Micloşoni ne
„banda 1" sînt, intr-adevăr, fabrici cu profil similar din Cu prilejul recentei vi calitativ. Ce măsuri s-au determinant pentru soarta astimpu a curiozitatea m-
cei mai buni I Din toate fard, lucrează numai femei, zite de lucru întreprinse în stabilit în scopul sporirii recoltei îl reprezintă asi drumindu-ne să tăcem un
punctele de vedere ! Chiar şi la utila fele mai unităţi agricole din jude recoltelor în anul viitor, şi gurarea unei densităţi de scurt popas in gospodă
- Cum adică din toate pretenţioase şl complicate ţele Călăraşi şi Ialomiţa, cum sînt ele înfăptuite ? cel puţin 600 plante la m,p, ria Ecaterinei şi a Iul An
punctele de vedere? — in- in - minuire, unde, de regu- secretarul general al parti Cornel Tărăpoancă, ingi ceea ce implică, desigur, ca ton tanc. A oamenilor ca-
trebăm pe Floarea Man, lă, sint numiţi bărbaţi. Sînt dului, tovarăşul Nicolae ner şef al C.A.P. Rapoltu la semănat să utilizăm can re-şi ridicaseră 'împrejmui
secretar-adjunct al comite- 100 de femei, cite 50 pe Ceauşescu, a cerut lucrăto Mare: „Pe baza analizei tităţi corespunzătoare de rea la grădină din cu
tului de partid, una dintre un schimb, şi doi bărbaţi, rilor de pe ogoare să se • rezultatelor înregistrate în seminţe cu potenţial biolo totul alte motive, de-a
multele persoane de la Fa- maiştrii Costică Grădinaru preocupe cu întreaga răs acest an la culturile de ce gic ridicat. Totodată, am dreptul ingenioase şi foar
brica de încălţăminte Hu- şi Lucian Cirjan, conducă- pundere de folosirea inten reale păioase, am desprins avut în vedere să facem o te practice...
nedoana care ne-a vorbit tarii schimburilor. Cit des- sivă a pămîntului, de apli o serie de învăţăminte de bună amplasare a culturi — De meserie sînt mais
in termeni elogioşi despre pre „secretul“ realizărilor carea tehnologiilor înain care vom ţine seama la în lor. Ca urmare, în această tru mecanic la E.G.C.L.
formaţia de la linia tehno- constant bune, cei doi tate care să asigure pro sămînţările de toamnă. în toamnă am evitat să culti Haţeg - incepe dialogul
logică de tras-tălpuit-iini- maiştri au aceeaşi opinie, ducţii superioare la toate tre altele, am stabilit să văm grîu după păioase". Anton tanc. Soţia este a-
sat nr. 1. „Interesainostru comun este culturile. în acest context extindem în cultură soiuri Georgel Răican, directo sistentă medicală aici, in
- Este cel mai omogen să ne realizăm ritmic sar- se înscriu şi acţiunile ce le le de grîu Partizanca şi rul Trustului judeţean pen comună. Cu aproape 20
microcolectiv din fabrică, ci ni le de plan, la un înalt întreprind lucrătorii ogoa Fundulea care, însămînţate tru I.A.S.: „Deoarece re de ani in urmă, am cu
înregistrează realizări bune nivel calitativ. De aici plea- relor din judeţul nostru în cele mai bune condiţii zultatele ce le obţin fer noscut la Lugoj un om,
şi foarte bune in producţie că colaborarea perfectă pentru ca însămînţările de agrotehnice, ne-au dat pro mele sînt nemijlocit legate constructor de drumuri.
lună de lună, atit din punct intre ambele schimburi, în toamnă să fie efectuate la ducţii de peste 4 400 kg Avea, in afara meseriei,
de vedere cantitativ (de la cepind cu şefii de schimb timp şi la un înalt nivel boabe la hectar. Un factor (Continuare in pag. a 2-a) pasiunea tloriculturii. O
începutul anului au execu- şi terminînd cu cei de la grădină ca a lui rar mi-a
tat peste 220 000 perechi „ambalat", preocuparea He- fost dat să mai văd. Cu
de încălţăminte), cit şi ca- cărei muncitoare pentru solarii şl răsadniţe, cu se
Htativ. Este un colectiv dis- calitate, pentru creşterea ră şi straturi multicolore
cpl,nat compus din mun- pregătirii profesionale/pen- de fel şi fel de flori. De
doare bine pregătite pro- f ord/ne şl dUc i plină in atunci am început să
lesional, cu experienţa, muncă. De fapt, la noi au exersez şi eu in proaspă
conştiincioase şi harnice. dispărut „nemotivatele\ ta-mi pasiune. Am con
Cum un colectiv cu o cum de altfel au dispărut struit o seră. Nu tocmai
asemenea „carte de vizită" şi produsele oare nu se în- mare. Acum o extind. Am
este firesc sâ incite a-l cadrează in normele de solicitat consiliului popu
cunoaşte, iată-ne la linia co/; tote . Bste adevâmt , lar comunal un teren din
,
tehnologica nr. 1, in căuta- ovem /a oceasf5 ,,„, mun- vecinătatea grădinii m^te.
e
rea maistrului Cost,ca Gra- c/foare un a Mo/o- Era plin de bolovani şi
, •
dinaru, coordonatorul schim- , , . pietriş. O costişă nelolo-
/to(ea s!nt o/c/ de a (Vl sită de cineva.
bului „A , unul dintre „fon- eputul fabricii, foarte mul-
C
...Acum panta domoală
datorii" acestei formaţii. Se le ca Elena Lăutărescu, aşteaptă să... inflorească I
afla, ca întotdeauna, pe Felicia Constantin, Ecateri- Parte din ea cultivată, par-
linia tehnologică, alături
de muncitoarele pe care le M. LIONEL C. POPESCU
conduce. Şi de la el aflăm ■
I.M. Barza. Echipa condusă de Constantin Druică lucrează la sectorul II Musariu şi
primul amănunt deosebit de (Continuare în pag. a 2-a) se situează mereu printre fruntaşe. (Continuare in pag a 2-a)