Page 91 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 91
\R1\, 27 SEPTEMBRIE 1«83 Pag. 3
A XIV-a ediţie a
'JUNE
Tîrgului Meşterilor Populari
ionoraic Intr-o sâptâmînâ doar, evoluţii la antipozi
ir). Episo- Justificarea bucuriei
ilare a i e Corvinului şi Jiului
Uc : „Po să găsiţi in vetrele de artă pe care nu le-au stilizat,
pă durea populară românească un nici transformat, incăpăţi- După comportarea criti campionatului. Va trebui rmnusuri, Corvinul a evo
singur meşter făurar de va nindu-se in cultul valorii cabilă din primele etape întărită şi constituită o li luat sîmbătă la antipodul
Drească se. „In Corund — ne mărtu descendenţei milenare. Din ale actualului campionat, nie defensivă puternică, e- evoluţiei din săptămîna
itmlenţesc riseşte flyes Mihâly — sint cel acelaşi loc, Sorin Marc, graţie unor măsuri organi ficientă, stabilă. Sigur, al precedentă. După cum şi
meilor Tirgurile cu ulcioare, oale, puţin 250 de plâmăduitori Pătru şi Nicolae Nedea ne zatorice binevenite — cătuirea unei formaţii sta Jiul a jucat la Oradea la
doniţe şi vase de tot telul schimbarea antrenorilor şi bile n-a fost posibilă dato antipodul prestaţiei de la
ar ţi al co- de lut". Din Horezu numai aduc alte forme de expre-
sini dorurile lutului ars, de aici au sosit patru. Din O- 'sie ale aceleiaşi tradiţii. întărirea conducerii clubu rită multelor accidentări, Hunedoara. Lăudată bine
in econo- privire. Şi-s multe-n ţara birşa Hunedoarei la fel. Apoi expun arădenii Miran lui, chiar fără, încă, un pre dar nici nu e un ideal să meritat pentru jocul de
asta, şi-n tot locul, ca do şedinte încadrat, post girat ai o echipă standard, ci un la Corvinul, echipa Jiul
Tiiaţiona- Tradiţia creaţiei din pămint Betea şi Aurel Colea, ulti
rurile românului din tot în şi apă s-a răspindit nu nu mul fiind printre puţinii o- în prezent de Ioan Socol, lot cu rezerve ce pot ori- ori s-a îmbuibat, zieîndu-şi
0 de sc tinsul drumurilor. Ieri, alal mai din casă in casă, cit lari care modelează vase în în locul lui Dan Cristea, şi cînd să joace la fel ca aşa- că dacă a reuşit la Hune
tăieri, in zorii duminicii de prin împuternicirea repre zişii titulari. Va trebui deci
or al bu- mai ales. in vatra aceleiaşi miniatură, pentru cei mici. doara o figură mare, nu va
irarea re- amintiri cu bunici, Tirgul case, de la moşii de pe Vilcenii din Horezu, Ogre- zentantului combinatului, ca toţi componenţii lotului, avea probleme la Bihor, ori
imlustria Meşterilor Populari a făcut ţirrţpurile ce sfidează me zeanu, Mischiu, Biscu, lar Gelu Simoc, cu atribuţii să ajungă la acelaşi nivel s-a declarat mulţumită cu
popasul Devei. Unii dintre ferme —, echipa Corvinul — inclusiv Bogdan, care a
de aur moria, pină la întreaga fa ga sau olteanul din Oboga, constituit şi sîmbătă o... două puncte din două de
igriu noi am fost martorii Însufle milie a descendenţilor lor liie Răducanu, prezenţi la dă semne clare de reabili plasări consecutive — o-
arţial co- ţirii lutului din colţuri ale de azi. Oricare dintre ar toate manifestările de artă tare. A crescut, în primul surpriză. Neplăcută, evi biectivul oricărui antrenor.
Ardealului, ba incă şi din tiştii populari o să vă măr populară, nu-şi dezmint se rînd, capacitatea de mobi dent. Unde e siguranţa lui Indiferent de... variantă,
pragul Olteniei. turisească mintuirea lucru minţia cromatică, şi nici pe lizare şi angajare a jucă în joc, unde e Bogdan „de 1—4 la Oradea înseamnă,
Nu credeţi că lutul are lui lor prin tradiţie. Fiecare cetea formelor ce le locali torilor, dinamizare datora care nu se trece ?“. Nu e pentru o echipă ce a de
starea lui de somn şi o al a învăţat meşteşugul olări zează obirşia. Harghitenli tă antrenorului Ladislau destul că, pe partea cealal monstrat calităţi indiscuta
ta de sărbătorească veghe ? tului de 1a părinte, ori a din Corund, Mathe Denes Vlad. Pe baza ultimului tă, încercările ba cu Vlad, bile ale manierei de evo
Veghea lui e Înlănţuită in cunoscut magia culorii prin şi llyes Mihăly, expun obi rezultat, 4—1 cu F.C. Baia ba cu Stredie nu dau rezul luţie în deplasare, dînd a
tate ?
,00 „ adio- tinjirea după privirea iubi gestul cine ştie cărui stră ecte mai mult sau mai pu Mare, se poate trece acum Apoi, spectatorii îl aş înţelege că a ajuns la o
ii; 6,30 La torului de ceramică, cumin bun. „Lutul este pentru mi ţin stilizate, ornamentate cu la pasul următor: fortifi
agricultu- te tensionată in vîlvătaia motivele florale bine cunos carea morală a lotului, re- teaptă încă pe Petcu, acest maturitate şi seriozitate
nal ; 7,30 ne o obişnuinţă. Care a de cîştigarea încrederii în for talent real, om de coordo demne, înseamnă, deci, că
noare al culorilor şi modelelor de venit pasiune" (Mathe De- cute şi ceramică neagră. ţele proprii, o dată cu an nare, cu calităţi deosebite Jiul a mers de formă, in
ta presei; Corund sau Horezu. Ea iz neş — Corund). Văleanu Cei care propun ineditul
elodiilor ; bucneşte uneori in cea mai stilizării sint Ion Bucur şi grenarea mai eficientă în şi cu o eleganţă în joc ra excursie, ia Oradea.
itiri; 9,05 Borza, la cei 73 de ani ai lot a noilor veniţi. Vor tre ră, dar care, iată, este în- în decurs de numai o
tătorilor ; pură simplitate arhaică in lui, rosteşte graiul lutului de membrii Cercului de cera bui făcute acum aceste fi tr-o eclipsă de durată, li săptămînă, prestaţiile ce
;iri ; 10,05 obiectele născute la Obirşa la 12 ani, iar pe fii i-a în mică al Casei Pionierilor şi aşteptăm, să avem revela lor două echipe hunedore-
Corului Hunedoarei, pentru a cobo Şoimilor Patriei Deva. nisări, care ar fi trebuit să
lirijat de văţat pină la unul patima fie încheiate la începerea ţia revenirii sale, ca a lui ne s-au situat la antipozi.
10; 20 Din ri intr-o fluidă estetică a meseriei. „Eu lucrez cel Al XlV-lea tirg al meşte Gabor şi Klein. Haide, Pet- Dacă fluctuaţia Corvinului
urile p naturalului in vasele zonei mai bine şi mai frumos pen rilor populari, născut o dată cule, e momentul, e nece de la rău la bine este sa
Mi 'w'tf cu festivalul „Sarmis", a
:fri , ii,„ Aradului. Din fiecare sat o- tru că-s cel mai bătrin". sar să treci peste propria-ţi lutară, a Jiului, în sens
ilor; 12,00 biectul utilitar însoţit cu ar Copiii vor duce, bineînţeles, fost o înaintare pentru cei rnnrrr*mi slăbiciune care îţi umbreş invers, este criticabilă. Fie
12;05 Tri- ta coboară in traistele mai mai departe arhaismul ne care au reuşit să-l vadă. te personalitatea de jucă care, după cum munceşte.
Din co- multor meşteri. Nicăieri n-o
; 13,00 De alterat al motivelor dacice LUCIA JURCA tor de îiirf !
liibul cu- AURUL BRAD - Oricum, chiar cu aceste NICOLAE STANCIU
Liletin de
medicu- INDUSTRIA SÎRMEI re de toţi componenţii echipei,
zota cco- CÎMPIA TURZII care au luptat pină la epuiza
ufetin de re.
. noastră; A arbitrat cu scăpări V. Ti-
tlio; 18,00 2-0 (0-0) torov (Drobeta Tr. Severin).
iri * Azi, Această partidă, care s-a Mureşul Explorări : Balla —
eţ i îndră- Bucur, Mechenici, ştef, Fogo-
>opulară ; desfăşurat tot timpul pe o Mureşul Explorări roşi, Vidican, Ştefănescu, Tir-
I ,t 20,10 ploaie rece, a plăcut puţi Deva - chineci, Vălăşutean (L. Popcs-
lui româ- nilor spectatori din tribu cu), M. Marian (I. Popa), Stoi
ti' ai şla- U.M. Timişoara ca. (Voicu Lăzăruţ, corespon
estia dv.; nă, pentru că a avut ritm, dent) .
oră'; 23,00 angajament şi faze specta 2-1 (0-1)
•U'iorches- culoase de fotbal, dar din
ţrdsso de păcate cu ratări multe de Ca un făcut, cînd vine nu Mecanica Orăştie -
-5,00 Nou dul meciului acasă, devenii au
ambele părţi. Formaţia lo parte de o vreme rece şi Victoria Călan
cală s-a instalat chiar de ploioasă. Aşa s-a intîmplat şi 1-0 (0-0)
la început în terenul ad duminică, în derbiul etapei di Meci viu disputat, dar în li
viziei C, seria a VlII-a.
vers, controlînd jocul cu Lovitura de teatru, care a mitele regulamentului, ambele
autoritate, iar oaspeţii au schimbat cursul partidei s-a echipe aruneînd hi luptă toate
fost foarte aproape de des produs în minutul 2, cînd ar resursele. A cîştigat, pe merit,
chiderea scorului dar atît bitrul V. Tilorov a acordat lo e- Mecanica, echipă cure, şi pe a lin u-
11
m
pentru
vitură
de
la
terenului
avantajul
gă
< căpete- Rudisuli, cît şi Gălu.şcă au chipa oaspete, la o cădere pe nui cald public (în contrast eu
ia); Cea- intervenit salvator la ac im teren alunecos a înaintaşu timpul rece şi ploios), a avut
elor lui timişorean Sonn. Foarte o mai bună orientare in teren.
; ţiunea iniţiată de Vaier uşor acordat acest penalti, Gazdele încep cu atacuri în
tul roz Moldovan, în min. 6. transformat de Muşul : 0—1. valuri, la care oaspeţii răs
eţul fără Deşi jocul s-a desfăşurat Această decizie a schimbat to pund prin contraatacuri tăioa
; ’întoar- tal cursul meciului, deşi jucă se. Prima acţiune mai pericu
rla); In în terenul advers, în pri torii gazdă au acţionat bine, loasă a gazdelor a fost cea
ele Tien mele 45 de minute ale par energic. Totuşi, pină la pauză din minutul 34, cînd insă Bă-
uetorul) ; tidei localnicii nu au putut oaspeţii s-au apărat clar, păs- da şi-a prelungit prea mult
raciul — trînd în faţă, înfipţi, pe Sonn balonul, dind posibilitate oas
a); Fan- desface decisa şi sobra a- şi Muşat, jucători iuţi şi teh peţilor să rezolve în extremis.
’eagră (7 părare adversă, fiindcă au nici. Şutul pe poartă, atît de După pauză, gazdele, notări
NI: Ago- greşit cu multă uşurinţă la indicat de pc banca antreno le să-şi adjudece victoria, ata
: (Cultu Meşterii olari de la Horezu, prezenţi la tradiţionalul tîrg din Deva. finalizare, aruneînd mingi rilor, pe acest „patinoar" a că dezlănţuit. Golul atit de
ri a fost lipsit, deci şi fazele periculoa mult aşteptat „cade" în min.
i; lo- pe sus, uşor de respins. se. 52, cînd Băda şi Cristian com-
prima După pauză, brădenii au Partea a doua a adus o ex zină pe partea dreaptă, ulti
I; ANI- DIVIZIA B 3 DIVIZIA C 8 aerisit jocul pe extreme, plozie deveană, echipa .intrînd mul, după ce trece în dribling
Muncito- decisă să obţină victoria. Ast de doi apărători, centrează in
targarete REZULTATE : Aurul Brad — Ind. Sîrmei C. REZULTATE : Mureşul Expl. Deva — U.M. creînd spaţii mai largi ce fel, în minutele 46 şi 47 se ra diagonală, peste apărarea oas
(Retcza- Turzii 2—0 ; Someşul S.M. — Olimpia S. Mare Timişoara 2-1 ; Minerul Certej - Minerul Ghe- lor din liniile a doua şi a tează egalarea, cînd mingea ex peţilor, acolo unde Oprescu,'
a Horti- 2—3 ; C.F.R. Timiş. — Poli. Timiş. 1—7 ; Mi treia de a urca în atac, pediată cu capul de M. Marian după o preluare Înscrie din
: ORAŞ- nerul Cavnie — Minerul Lupeni 1—0 ; Metalurg. iari 4—0 ; Metalul O. Roşu — Minerul Ani- şi ştef se loveşte norocos de unghi închis, printr-un şut
Arabia Cugir — Armătura Zalău 3—0 ; Rapid — U.T. noasa 3-0 ; Minerul M. Nouă - Min. Ştiinţa punînd deseori pe picior picioarele adversarilor. plasat. Mecanica ratează des
semnale Arad 2—1 ; steaua C.F.R. — „U“ Cluj-N. 0—1 ; greşit apărarea din Cîmpia In minutul 03, Vidican cen prinderea în min. 72 şi mini
’lăeăra) ; C.S.M. Reşiţa — Gloria 2—0 ; Minerul Motru — Vulcan 2—0 ; Construct. Timiş. — Dacia Orăş- Turzii, care s-a clătinat tot trează, M. Marian, primind 00 (cea mai mare ocazie a me
Cîntecul C.F.R. Caransebeş G—0. tie 2-1 ; Minerul Pa.oşeni — Minerul Anina mai mult. La o astfel de mingea, este faultat, arbitru] ciului), cînd Ghcrga, din si
cultură); 2-0 ; Mecanica Orăştie — Victoria Călan 1-0; lasă avantaj şi Vălăşutean, ve tuaţii favorabile, nu reuşeşte
vărgat CLASAMENTUL Metalul Bocşa — Minerul Oravita 5—2. acţiune, Merlă a pasat în nit prompt, aduce mult dorita să inscrie.
Cununa diagonală la Costar, urcat egalare : 1—1. Acţiunile urmă S-au evidenţiat în mod deo
ăpărarea 1. C.S.M. Reşiţa 6 6 CLASAMENTUL' în atac, iar şutul ca din toare nu vor purta amprenta sebit Crişan (cel mai bun ju
cultură); 0 0 16- 3 12 1. Mureşul Explorări 5 4 1 0 9- 4 9 precipitării şi astfel se creează cător de pe teren), Gruber şi
vacanţe 2. Poli. Timişoara 6 4 1 1 19- 8 9 2. Minerul Paroşeni 5 3 2 0 10- 3 8 tun al acestuia, de la 20 faze clare de gol, care cu pu Oprescu, de la gazde, Mravuş-
urcubeul 3. ,,U" Cluj-Napoca 6 4 0 2 11- 4 8 de metri, a muşcat bara, ţină neşansă pentru gazde 'nu ka, Haidu şi Miatov, de la
Lumina). 3. Construct. Timiş. 5 3 1 1 9- 4 7 sint finalizate. oaspeţi.
4. Minerul Motru 6 4 0 2 12- 6 8 4. Min. M. Nouă 5 3 2 apoi a intrat în plasă. A
şi
A
A arbitrat foarte bine A. Bâ-
5. Aurul Brad 6 3 1 2 11- 8 7 5. Mecanica Orăştie 5 3 0 0 2 8- 6 6 fost un gol senzaţional, tregului urmat stadion, descătuşarea în cioiu (Tg. Mureş).
spectatori
a
7- 8
6-7. Someşul S. Mare 6 3 0 3 9- 9 6 6. Metalul Bocşa 5 2 1 2 8- 4 6 mult aplaudat, care a răs lor, care aşteptau cu sufletul Mecanica : Muşat — Sicrie,
5
6-7. Minerul Cavnie 6 3 0 3 6- 6 6 7. U.M. Timişoara 5 2 1 2 7- 5 5 plătit pe merit eforturile la gură golul victoriei, care să Gruber, Bodea, Curteanu, Cri
34
Gherga,
de
Ghcnu
(min.
8. Metal. Cugir 6 2 2 2 8- 8 6 8. Minerul Certej 5 2 1 2 11-10 5 de pină atunci ale ’brăde- permită desprinderea şefia aceas şan, Stanca), Băda, Cristian, O-
pretendentă
clasa
tă
la
—
ar din 9. C.F.R. Timiş. 6 3 0 3 9-12 6 9. Dacia Orăştie 5 2 1 2 5- 5 5 nilor. în continuare aceştia mentului. In minutul 75, Vidi prescu.
t în tur- 10. Armătura Zalău 6 3 0 3 5- 9 6 au jucat hotărît în atac, can şutează plasat po jos şi Victoria : Haidu — Buzdu-
itiru cu 11. C.F.R. Caransebeş 6 3 0 3 6-13 6 10. Minerul Ghelari 5 1 3 1 5- 7 5 fundaşii au participat de scorul devine 2—1, aducînd ga, Mravuşko, Terchineci, Bu
■rfut" de 11. Victoria Călan 5 1 2 2 3- 4 4 zîmbet şi lumină în ceaţa, jor, Popescu, Mureşan, Miatov,
niercuri, 12. Minerul Lupeni 6 2 1 3 5- 5 5 12. Metalul O. Roşu 5 2 0 3 6- 9 4 seori cu şuturi puternice şi, ploaia şi întunericul lăsat în Pintilie (min. 72 — Culda), Ma-
Medoara, 13. U.T. Arad 6 2 0 4 7- 8 4 în min. 73, Buciuman a fost ultima parte a reprizei a Il-a. tula, Radu. (Iacob Similic, co
1
>$ani. 14. Olimpia S. Mare 6 2 0 4 10-12 4 13. Minerul Anina 5 5 1 1 3 3 6- 8 3 faultat lateral. Lovitura li O victorie muncită cu ardoa- respondent).
14. Min. Şt. Vulcan
15. Gloria Reşiţa 6 2 0 4 5- 8 4 15. Minerul Aninoasa 5 1 1 3 4- 8 3 3 beră, executată precis de
2- 7
1
16. Ind. sîrmei C,T. 6 2 0 4 5- 9 4 16. Minerul Oraviţa 5 1 0 4 4-12 2 Petrişor, a fost fructificată
17. Rapid Arad 6 1 U4 3-14 3 de Merlă, cu capul, care
18. Steaua C.F.R. 6 2 0 '-‘4 4- 9 0 ETAPA VIITOARE : Min. Oraviţa — Minerul s-a desprins dintr-un buchet
ETAPA VIITOARE : Olimpia s. Mare — Min. Certej ; U.M.T. — Minerul Paroşeni ; Metalul de jucători. Oaspeţii au
pentru Motru ; Jîtn. Lupeni - - „u “ Cluj-N. ; C.F.R. Bocşa — Mecanica Orăştie ; Dacia Orăştie ieşit mai mult la atac, dar
ie 1983 : Caransebeş — Metalurg. Cugir ; Poli. Timiş. — — Metalul O. Roşu ; Mureşul Explorări — Vic
aasă dar Someşul S. Mare ; Rapid — C.F.R. Timiş ; 'ind. toria Călan ; Minerul Aninoasa — Construct. s-au lovit de o apărare si
mineaţa. Sîrmei C.T. — C.S.M. Reşiţa ; Gloria — Min. gură în intervenţii, care
) la mo- Cavnie ; Armătura — Aurul Brad ; Steaua Timiş. ; Minerul Şt. Vulcan — Minerul Ghe nu a cedat deloc pină în
nordic, C.F.R. — U.T.A. ţari ; Minerul Anina — Minerul M. Nouă.
ime vor final.
rade iar A arbitrat foarte bine
15 şi 21, Nicolae Voinea (Bucureşti).
va pro- joi, la Deva, meci amical Aurul Brad : Rudisuli —
Lăcătuş, Merlă, Găluşcă,
me fru- MUREŞUL EXPLORĂRI - ..U“ CLUJ-NAPOCA
Dil. Vîn- Costar, Dumitreasă, Ciontoş
nsificări Joi, cu începere de la întîlni într-un meci ami nedoreanul Remus Vlad. (min. 57 — Petrişor), Nan,
ji nord. orele 16,30, lidera seriei cal pe „U“ Cluj-Napoca, Actualul jucător devean Şerban (min. 67 — Buciu
ervidu :
a VTII-a a diviziei C, Mu echipă aspirantă Ia divi Vasile Vidican în faţa man), Ştefănescu, Ormeni-
reşul Explorări Deva, va zia A, antrenată de ex-Iiu- foştilor colegi... şan. (AI. Jurca, corespon
dent).
/