Page 93 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 93
Anul XXXV, nr. 8 049 MIERCURI, 28 SEPTEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
La culesul porumbului şi însămînţarea Cei ce produc materialele de construcţii
cerealelor păioase trebuie să fie doresc ca roadele muncii lor să
mobilizate toate forţele!
Ieri, unităţile din cadrul spunea că, începînd de ieri, la Cooperativa Agricolă folosească edificării unui viitor
Consiliului Unic Agroindus recoltarea porumbului şi-a de Producţie din Bre
trial Ilia au raportat: înche sporit intensitatea întrucît tea Mureşană. Aici se luminos, fără arme şi războaie
ierea recoltării celor 233 ha — în conformitate cu gra lucrează intens la culesul
cultivate cu cartofi şi ter ficul întocmit de consiliul porumbului şi la eliberarea
minarea însămînţării orzu popular comunal — la cu de coceni, la pregătirea te „Alăturîndu-şi glasul vo dunărea consacrată dezar
lui pe întreaga suprafaţă les au fost mobilizaţi şi renului în vederea însămîn inţei unanime a întregului mării şi păcii, care a avut rienţa tragică a oraşelor ce
planificată — 500 ha. Acest •lucrători -ai unităţilor' eco ţării griului. A fost strînsă popor român, angajat ple loc pe un mare platou din au suferit şi suferă de pe
rezultat relevă hărnicia, şi nomice şi instituţiilor de pe recolta de porumb de pe o nar în bătălia paşnică pen incinta întreprinderii. Pur- urma primelor explozii nu
răspunderea' cu care mun raza comunei. suprafaţă de 35 ha, pînă tru înfăptuirea, idealurilor tînd panouri şi pancarte, cleare, să ne unim astăzi
cesc în actuala campanie în prezent. Recoltarea po sale de progres şi prosperi steguleţe roşii şi tricolore, glasurile într-un NU hotă-
cooperatorii, mecanizatorii rumbului este avansată la tate, oamenii muncii din portrete ale secretarului ge rît împotriva războiului şi
şi specialiştii răspunzînd cu în C.U.A.S.C. Ilia C.A.P. Burjuc, Teiu, Rădu- cadrul întreprinderii Mate neral al partidului, tova înarmărilor!“. La rîndul
promptitudine însufleţitoa- •leşti, Roşoani şi înaintează riale de Construcţii Deva răşul Nicolae Ceauşescu, său, operatoarea Maria
relor îndemnuri ale tova în ritm din ce în ce mai sînt hotărîţi să acţioneze cu participanţii la adunare Ghiura, membru al comite-
răşului Nicolae Ceauşescu, După încheierea însămîn înalt, la unităţile agricole tot elanul lor revoluţionar, au răspuns printr-o mani tetului U.T.C. din între
secretarul general al parti ţării orzului, mecanizatorii din Lăsău, Ohaba, Gurasa- festare emoţionantă, vibran prindere arată că „noi tî-
dului.. au trecut la pregătirea te da şi altele. cu fermitate pentru tradu tă, încărcată de un profund năra generaţie, oameni ca
cerea în fapt a îndemnu
renului în vederea însămîn — Am cules pînă acum sentiment patriotic Apelului re am învăţat şi muncim
TOT SATUL ÎN ClMP — ţării griului. Pînă ieri au 35 ha — ne spunea Euflmia rilor înflăcărate adresate de pentru a ne realiza aspi
:
UN DEZIDERAT CE SE •fost pregătite aproape 40 Nicula, preşedinta coopera neobositul nostru conducă pentru pace şi dezarmare raţiile şi idealurile, sîntem
a r ă ş u
Nicolac
l
t o
tor,
v
ÎNFĂPTUIEŞTE ZILNIC de ha din suprafaţa desti tivei din Gurasada. Avem Ceauşescu, de a munci fă lansat de F.D.U.S., vie ex hotărîţi să facem tot ce
presie a politicii externe a
nată culturii de grîu. Lu in fiecare zi circa 200 de ră preget pentru a construi partidului nostru, a iniţiati depinde de noi pentru salv
La Cooperativa Agricolă crarea se face sub îndru cooperatori la' cules, evi- gardarea păcii, pentru a
de Producţie din Ilia au marea atentă a lui Ioan .denţiindu-se Elisabeta Tri- din prefabricate case spa velor şi gîndlrii profund trăi sub un cer senin, în
luat parte, luni, la culesul dorica, inginerul şef al : pa, Elena Circi, Laurica ţioase şi luminoase, şcoli şi umaniste ce caracterizează libertate şi frăţie, fără per
porumbului circa 150 de oa cooperativei agricole, astfel Mariş, Stela Negru şi alţii. edificii culturale, oraşe mo activitatea primului bărbat manenta ameninţare a
meni. Dintre brigăzi cea că se realizează un pat La Gurasada se luci’ează derne, nu adăposturi împo al ţării, a t o v a r ă ş u l u i spectrului unui război pus
mai vrednică se dovedeşte germinativ de bună cali cu trei tractoare la arat şi triva armelor morţii", se; Nicolae Ceauşescu. tiitor. Octavian Ciortea,
a fi cea d!n satul Bacea, tate. cu două la pregătirea tere spunea în cuvîntul de des Luînd cuvîntul în cadrul vicepreşedinte al comitetu
coordonată de . Sinefta Mi nului. La aceste activităţi chidere — rostii de Ioan' adunării, muncitorul Cerce lui sindicatului din între
ca, care a terminat de cules OAMENII VREDNICI ar putea lua parte toate Zaha, vicepreşedinte al Con Negru-Octaviarr a spus : prindere, sublinia : „Conlu-
suprafaţa repartizată şi a SÎNT PRIMII LA CULES siliului Municipal Deva ai „Personal ştiu ce înseamnă crind stfîns, popoarele pot
trecut la eliberarea terenu TRAIAN BONDOR Frontului Democraţiei şi un război şi cîtă suferinţă
lui. Gheorghe Suba, pre O puternică mobilizare Unităţii Socialiste — la a- aduce el omenirii; pentru
şedintele cooperativei. - ne de forţe am întîlnit şi (Continuare în pag. a 2-a) a nu trăi niciodată cxpe- (Continuare în pag. a 2-a)
MUNCA IN AGRICULTURA ENERGIE ELECTRICĂ
— ÎNDATORIRE A
TUTUROR CETĂŢENILOR PRODUSĂ PESTE SARCINILE DE PLAN
La chemarea comanda De la începutul anului, ru — depanatori de turbi
mentului comunal pentru colectivul de energeticieni ne, Aurel Bolosin — de
coordonarea activităţii în a-
gricultură, ieri, pe tarlaua de la Uzina Electrică S‘a- Ia reparaţii electrice, cit
Dimbul Sirbiului, a C.A.P. roşeni a obţinut o produc şi echipele din turele de
Ilia, au fost prezenţi peste ţie suplimentară de 21 la exploatare, conduse de
(>0 de oameni ai muncii de milioane kWh. Menţionăm Gheorghe Munteanu, Ion
la spital, coloana I.T.A,, că tot aici s-a depăşit Drăghici şi Miiiai Slavei.
poştă, complexul meşteşu
găresc, coloana U.M.T.C.F. planul cu 3 milioane kWh In acelaşi timp s-a pus
şi centrul de protecţia plan la energia electrică pro un accent deosebit pe re
telor. S-au evidenţiat în dusă pe bază de cărbune. ducerea consumurilor spe
muncă si lucrătorii de la La realizarea acestor spo cifice de combustibil. Prin
coonerativa de producţie, ruri de producţie o con măsurile întreprinse în
achiziţii si desfacerea măr
furilor. care, în frunte cu tribuţie deosebită au a- perioada trecută din acest
preşedintele coonerativei, vut-o echipele conduse an s-au economisit 600
au participat Ia cules pe te de Cserva Ludovic şi Dra- tone combustibil conven
renul asociaţiei intercoone-
ratiste Bacca. Se asteaotă gomir Lucaci — de Ia re ţional, cantitate cu care
în continuare, o mobilizare paraţii cazane, Traian Al se pot produce două mi
şi mai bună a tuturor uni bii şi Ferdinand Oprişo- lioane k\Vh.
tăţilor din comună, în frun
te cu conducătorii acestora.
Cei care se urnesc mai
greu Ia muncă să nu uite
că fiecare cetăţean arc da
toria să participe ia strîn-
Calitatea, originalitatea şi eficienţa economică incep de pe planşetele proiectanţilor
sul recoltei.
— Tovarăşe Dumitru Ar- producţie. In cele peste tor fac parte din zonele da peste 90 la sută din iar . multe dintre măsurile
măşescu, sînteţi şeful ate opt luni din an au fost centrale alo localităţilor proiectele aferente anului prevăzute în proiecte vi
ÎN ZIARUL DE AZI lierului arhitectură şi pre predate proiectele pentru noastre. Acest lucru a ne 1984, precum şi o mare zează sporirea gradului de
şedintele consiliului oame aproape 2 300 din aparta cesitat o atenţie mai mare parte din cele pentru 1985. finisaj interior şi exte
• Stimulent convingător nilor muncii de la Institu mentele ce vor fi construi din partea arhitecţilor şl — Co noutăţi aduc pro rior. în ce priveşte asigu
tul de Proiectări Hunedoa- te în anul viitor, numeroa proiectanţilor, o Implicare iectele anului 1984 pentru rarea reducerii consumu
pentru economisirea
^ra—Deva. Ce rezultate a se alte proiecte pentru o- mai temeinică pentru găsi locuinţe din punct de ve rilor şi creşterea eficienţei
muncii materializate, înregistrat colectivul de biective ale industriei mici rea celor mal bune solu dere al sporirii confortu în execuţie s-au adoptat
recuperarea şi refolo- proiectanţi în perioada tre şi din agricultură. ţii arhitectonice şi tehnice, lui, eficienţei în execuţie, soluţii unificate pentru
sirea unei părţi a ce cută din acest an ? — Să ne oprim un mo care să confere ansamblu reducerii consumului de toate structurile, care să
lei trecute, reducerea — Ne-am îndeplinit sar ment la locuinţe. După rilor respective un grad materiale şi asigurării unui ducă la un procent mai
cinile la toţi indicatorii de cîte ştim, pînă la această sporit de frumuseţe, origi cadru urbanistic cît mai mare de prefabricare şi
cheltuielilor plan, obţinînd chiar depă dată trebuiau predate toa nalitate ji funcţionalitate. frumos ? industrializare. Pentru eco
şiri la majoritatea dintre te proiectele Ia apartamen Acesta este motivul pen — Pentru sporirea con nomisirea de material şî
• Sarmis
ei. Astfel, producţia globa tele ce vor fi înălţate în tru care o parte din pro fortului de locuire am manoperă la fundaţii s-au
lă a fost realizată în pro 1984. Or, constructorul şi iecte n-au fost finalizate adoptat numeroase soluţii adoptat soluţii de fundare
• Căminul nostru — ca
porţie de 111,3 la sută, cea beneficiarii mai reclamă la termen. Oricum, noi şi rezolvări funcţionale la adîncimea minimă, cu
sa noastră pe care tre marfă în proporţie de 104 lipsa unor proiecte. Care am predat constructorilor menite să asigure folosi îmbunătăţirea terenului
buie s-o primenim în la sută, productivitatea este cauza întîrzierii în elementele necesare atacă rea eficientă a spaţiului prin perne de zgură şi
fiecare zi muncii a fost depăşită cu execuţia proiectelor, în rii din timp a lucrărilor, din apartamente. O aten balast. La aproape 40 la
15,6 la sută, beneficiile pla cît timp vor putea fi ele rămînînd de finalizat doar ţie deosebită am acordat-o
• Semnal nificate cu 32,1 la sută, iar predate constructorilor ? unele detalii de execuţie, orientării locuinţelor, cău MIRCEA LEPĂDATU
cheltuielile au fost reduse — Majoritatea aparta în mod cert, pînă la finele tând să orientăm cît mai
cu 35 de lei la 1 000 lei mentelor pentru anul Vii lunii septembrie vom pre puţine încăperi spre nord. (Continuare în pag. a 2-a)
