Page 94 - Drumul_socialismului_1983_09

q. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 049 • MIE

Unicul izvor ai progresului social şi bunăstării generale Cei ce produc materialele de construcţii

MUNCA ÎNALT PRODUCTIVA, DE CALITATE doresc ca roadele muncii lor să 15.00 Xelesporf
1G,50 Rezultatele
pronoexpres
SiUPERIOARJ i SI \ EFICIENTA SPORITA 17.00 Muzică popul
17,10 Noile tradiţii
1 folosească edificării unui viitor luminos, — reportaj
17,35 Imnuri ale p
nuri alo patri
Stimulent convingător pentru economisirea muncii ne. Emisiune
fără arme şt războaie tece şi versul
17.50 1001 de seri
materializate, recuperarea şi refolosirea unei părţi 18.00 lui. închiderea p
(Urmare din pag. t) toată inima iniţiativele fund amen tale ale contem­ 20.00 lor) Telejurnal (p:
dumneavoastră
o-
privind
a celei trecute, reducerea cheltuielilor făuri cele mai puternice ar­ prirea neîntîrziată a cursei poraneităţii au fost subli­ 20,20 pentru pace t dt
Pentru
niate în textele celor două
me împotriva războiului i înarmărilor, şi în primul scrisori adresate de către 20.30 Actualitatea î
In aplicarea principiului sectoare din economie — beneficiilor, a creşterii po­ arma JNITAŢII, arma CO­ rînd a celor nucleare, pen­ participanţii la această a- mie
noului mecanism economi- în totalul costurilor mate­ sibilităţilor de cîştig în LABORĂRII, deci arma tru apărarea dreptului su­ dunare ambasadelor Uniu­ 20,40 Melodii şi in politii
Forum
20.50
co-financiar, autofinanţării riale şi, de aceea, este tra­ funcţie de depăşirea pro­ PĂCII!“. în cuvinte emo­ prem al popoarelor, dreptul nii Sovietice şi Statelor U- gic
şi autogestiunii, pentru tată cu tot mai mare aten­ ducţiei nete şl a reducerii ţionante, tehniciană Ioana la viaţă. nite ale Americii, din Capi­ 21,05 Film artistic :
creşterea In genera] a efi­ ţie şi posibilitatea de a re­ costurilor. Popa, membră a comisiei In spiritul Apelului pen­ tala ţării noastre. de drum",
pe ţară (coloi
cienţei economice, obţine­ duce pe unitatea de produs O creştere a preocupări­ de femei, Floarea Borza, tru dezarmare şi pace al De asemenea, a fost a- 22,15 Discorama —
rea unor rezultate cit mai aceste cheltuieli, pe calea lor îndreptate în direcţiile muncitoare la secţia b.c.a. reprezentanţilor organiza­ doptat textul unei scrisori Mathieu
bune în economisirea mun­ sporirii indicilor de utiliza­ de economisire a muncii şi maistrul Ioan Moise, vi­ ţiilor de masă şi obşteşti adfesată tuturor ambasade­ 22.30 Telejurnal (p.
cii materializate este de re a tuturor fondurilor fixe trecute este concretizată şi cepreşedinte al comitetului şi ai celorlalte organizaţii lor europene acreditate la lor).
o importanţă majoră. Pe din dotare şi a creşterii du­ în rezultatele bune obţinu­ O.D.U.S. din întreprindere componente ale Frontului Bucureşti, în care se subli­
această cale se obţine o ratei de folosire a acestora. te de întreprinderile minie­ au dat expresie sentimen­ Democraţiei şi Unităţii So­ niază necesitatea ca nici un BgAPIO
creştere însemnată a pro­ Se dă o atenţie tot mai re din judeţul Hunedoara, telor de profundă îngrijo­ cialiste, adresat întregii na­ guvern să nu-şi asume ris­
ducţiei nete, a acumulări­ mare creşterii gradului de care aparţin centralei noas­ rare şi nelinişte pe care în­ ţiuni, însufleţiţi de exem­ cul şi responsabilitatea am­
lor cu influenţe favorabile valorificare a materialelor, tre. > treg colectivul de oameni plul dumneavoastră de plasării pe teritoriul ţărilor BUCUREŞTI I: 0
asupra sporirii capacităţii refolosirii şi recondiţionă- Astfel, l.M. Hunedoara ai muncii de aici, ca viaţă şi muncă, ne anga­ pe care le conduc a noi programul zilei dimineţi
ordinea
de autofinanţare şi dezvol­ rii unor ansamble şi piese de altfel toţi oamenii jăm, mult iubite şi stima­ rachete cu rază medie de ră ; 7,00 Radiojur
tare a unităţilor. Este o de schimb, economiile obţi­ şi-a încheiat activitatea pe iubitori de pace, le nutresc te t o v a r ă ş e Nicolae acţiune. La panoul de o
primele 8 luni ale anului
cerinţă de prim ordin a nute pe această cale reflec- cu o reducere, faţă de plan, faţă de situaţia deosebit de Ceauşescu, să facem tot ce Urmărit cu viu interes muncii; 8,00 Rcvisi
8,10 Curierul m.
măsurilor adoptate de Co­ tîndu-se favorabil în nive­ a costurilor materiale de gravă în care s-a ajuns pe depinde de noi pentru rea­ de către participanţii la a- 9.00 Buletin de ş
mitetul Politic Executiv al lul beneficiilor şi al pro­ 16,9 lei/1000 lei producţie, plan mondial datorită po­ lizarea sarcinilor ce ne dunare a fost şi mesajul Răspundem ascup
C.C. al P.C.R. în şedinţa ducţiei nete realizate. liticii de supraînarmare revin, pentru întărirea şi adresat preşedintelui celei 10.00 Buletin de şl român
Odă
limbii
din 6 septembrie a.c., a De­ Economisirea resurselor reprezentînd o economie la promovată de marile pu­ înflorirea scumpei noastre de-a 38-a sesiuni a Adună­ Din ţările sociali!
cretelor Consiliului de Stat materiale, a muncii trecu­ întreaga producţie marfă teri, acumulării pe atît de patrii. rii Generale a Organizaţiei Corul de cameră „
adoptate în scopul înfăp­ te este prevăzută în indica­ de 7 148 000 lei. De aseme­ greu încercatul continent Ne exprimăm, încă o da­ Naţiunilor Unite. ai Ansamblului A
nea. I.M. Barza a realizat
V.T.C. ;
11,00 Bu
tuirii acestora. torii de plan ai unităţilor pe 8 luni o economie la european a unui arsenal tă, ataşamentul nostru Adunarea consacrată pă­ ştiri ; ii.05 Radii
Limitarea rezervelor de miniere la nivele mobiliza­ costuri materiale, în condi­ profund faţă de neobosita cii şi dezarmării de la în­ copiilo, 12 o c
materii prime, combustibili toare pentru indicatorii ce ţii comparabile cu planul, nuclear capabil să aducă dumneavoastră activitate treprinderea Materiale de Ştiri ; i Ştiinţa
si energie face ca preocu­ măsoară reducerea acesto­ de 12,7 milioane lei. întreaga lume într-un coş­ pusă în slujba celor mai Construcţii Deva s-a în­ XX; 12,25 Din conr
clorului ; 13,00 De
mar greu de imaginat.
pările pentru reducerea ra. Astfel, de la o perioadă sacre năzuinţe ale poporu­ cheiat într-o atmosferă de 15.00 Clubul invitai
consumurilor din aceste re­ la alta sînt reduse consu­ Reducerile de cheltuieli Vorbitorii, toţi partici­ lui nostru, ale tuturor lo­ entuziasm, neîntrerupte a- Buletin de ştiri ;
Marla
citai
surse să fie amplificate la murile specifice de mate­ materiale obţinute de cele panţii la adunare s-au de­ cuitorilor planetei, asigurîn- plauze şi scandări a nume­ Coordonate Ciobai
econor
nivelul fiecărei unităţi e- riale, combustibil şi ener­ două întreprinderi se re­ clarat profund solidari du-vă că toţi oamenii mun­ lui secretarului general al Fotbal — transmi
conomice. în măsura ceru­ gie, se urmăreşte o creşte­ flectă favorabil în nivelul cu noile iniţiative în cii din întreprinderea noas­ partidului, t o v a r ă ş u l rectă a întîlniri
tă de documentele de partid re a producţiei, beneficiilor indicatorilor producţiei ne­ favoarea păcii promovate tră sînt înrolaţi, prin vo­ Nicolae Ceauşescu, într-o Bucureşti — Kuui
Campioni
in
Cupa
şi de stat. şi a producţiei nete ce se te şi beneficiilor în perioa­ de România socialistă, de inţa şi faptele lor, în ma­ asociere devenită, pe drept peni ; * Orele se
Introducerea cu ani în obţine la 1 000 lei fonduri da primelor 8 luni ale a- EROUL PĂCII, preşedintele rele front al luptătorilor cuvînt, obişnuită în cuge­ în ţară * Transn
urmă a producţiei nete ca fixe (în scopul reducerii nului. Ele sînt, totodată, o NICOLAE CEAUŞESCU. în pentru pace". tele tuturor, cu cele ale recte alternative Ia
de
U.E.F.A.
unul din indicatorii de cheltuielilor cu amortizări­ garanţie sigură că genera­ acest context, în telegrama Ideile novatoare şi op­ partidului, patriei noastre Graz. * Muzică
bază ai aprecierii eficienţei le pe unitatea de produs) lizarea, de la 1 octombrie, adresată secretarului gene­ ţiunile cu profund caracter socialiste şi păcii — acest La sugestia dv.
economice şi rezultatelor şi se dau sarcini precise şi a formei de retribuire în a- ral al partidului, tovarăşul umanist ale României so­ deziderat major al întregii zi într-o oră ; 2 al
frescă
„Trepte
obţinute în economie, a în­ tot mai mari pentru refolo­ cord global şi majorarea, Nicolae Ceauşescu, de că­ cialiste, vizînd problemele um anităţi. de Mihai Moldav;
semnat şi pentru sectorul sirea şi recondiţionarea u- de la 1 septembrie, a re­ tre participanţii la aduna­ 5.00 Non stop mi
minier o creştere a preocu­ nor bunuri materiale. tribuţiei nominale şi nete a re, se arăta, printre altele :
părilor pentru reducerea în obţinerea de economii personalului muncitor din „Oamenii muncii de la
consumurilor de materiale, materiale, colectivele de industria minieră se vor întreprinderea Materiale' de g ' l N E M J
combustibili, energie. a oameni ai muncii din uni­ face pe un teren temeinic Construcţii Deva, alături Calitatea, originalitatea
muncii trecute în general. tăţile centralei noastre sînt pregătit. de întregul popor, îşi ex­ DEVA : Ulzana
Specific sectorului minier, tot mai interesate în apli­ primă şi cu acest prilej nia apaşilor (Pat
muntele
zi
cheltuielile cu amortizări­ carea unei forme de cointe­ GHEORGHE TODEA, deplina adeziune faţă de şi eficienţa economică ta) pe HUNEDOAR,
ţă
;
le, au o pondere mai ma­ resare legate de creşterea contabil şef, politica partidului şi statu­ Carlos şl diama
re in comparaţie cu alte participării la repartizarea Centrala Minereurilor Deva lui nostru şi aprobă din (Urmare din pag. 1) ducerea partidului şi sta­ (Flacăra); Călă
tului ? cap S (Siderurgistu
cerea
r —
sută dintre blocurile ce se — Acum, cînd prin în­ tîmplă .. ,nui
centrale
cheierea
zonelor
M vor construi în anul vii­ se conturează, într-adevăr, Yun Sa., (Consl
PETROŞANI;
tor au fost prevăzute aco­
I—II
(Uni
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA 111 perişuri din ţiglă, asigurîn- personalitatea avut grijă seriile lui Barbă
localităţilor
toma
am
urbane,
Noiembrie);
LUP
gg§g du-se în acest fel econo­ ca fiecare oraş să se pre­ nia — seriile I-
mii substanţiale de mate­ ral); VULCAN :
riale bituminoase, energo- zinte din punct de vedere jazzul (Luceafăr
cu
personalita­
arhitectural
La culesul porumbului şi insămînţarea cerealelor păioase intensive, o durabilitate tea sa proprie, distinctă, NEA : I-II Marea i
seriile
(Mim
de 10 ori mai mare în
timp a acoperişului şi po­ promovînd — sau creînd TRILA: Fericiri A
(Muncitoresc);
sibilitatea utilizării ţiglelor unde n-au fost — elemen­ Ciinele (Muncito
(Urmare din pag. 1) cultivate cu porumb, coo­ dea, Valentin Dane şi Patru — Nu ştiu, dar îs mulţi. tele specifice tradiţionale RICANI: Amnezi
perativa respectivă numă- Brumariu lucrează la pre­ — La culesul porumbu­ şi elementelor de şarpan­ din zona respectivă. Ne-am tul); BRAD: Ca
cele nouă tractoare ale sec­ rîndu-se printre unităţile gătirea terenului pentru lui nu se lucrează azi ? tă recuperate din demolări. orientat ca în localităţile (Steaua Roşie); i
ţiei S.M.A., dar trei dintre cele mai rămase în urmă grîu, iar Viorel Crişan sea­ — Nu. că duminică a — în această perioadă din zona montană — cum ZA : 'Vrăjitorul
OR7
(Minerul);
acestea sînt utilizate la din judeţ. Luni, 26 septem­ mănă ultima suprafaţă cu plouat şi oamenii au zis se construieşte intens în sînt cele din Valea Jiu­ ventură în Arabi
transportul recoltei din brie a.c., la ora amiezii, orz. că se udă... zonele centrale din majo­ lui — să promovăm o ar­ Două semnale
cîmp. ritatea oraşelor judeţului. ceaţă (Flacăra);
l-am întîlnit pe Teodor — Cîţi oameni sînt azi — Iarba s-a uscat deja. Putem spune că acum ora­ hitectură adecvată din BĂI : Haiducul
(Casa
de
1
„ JUSTIFICĂRILE' Solomon, inginerul şef al la culesul porumbului ? Atitudinea preşedintelui şele noastre îşi conturea­ punct de vedere estetic şi în arşiţa Cultură
nopţi
Aspectul este
funcţional.
PREŞEDINTELUI unităţii, la marginea unei — Niciunul. este condamnabilă. A nu ză o nouă personalitate. valabil şi pentru localită­ BRAZI : Galb.
tarlale ce se semăna cu — De ce ? Vremea este lucra într-o zi însorită, a- Cum se străduiesc arhitec­ ţile aflate la şes. Apoi numai culoare;
CĂLAN : Anna
La unitatea agricolă din orz. foarte frumoasă şi s-ar pu­ cum, cînd recolta trebuie ţii din cadrul institutului am căutat să valorificăm de zile — seriile
Sîrbi s-au cules, pînă luni — Astăzi — ne spune in­ tea recolta din plin. strînsă grabnic — denotă judeţean de proiectări pen­ cît mai bine specificul et­ de Cultură) ;
seara, 13 din cele 120 ha terlocutorul — Viorel To- — Nu ştiu. Eu mă ocup dezinteres faţă de treburi­ tru ca, din punct de vedere nografic din spaţiul geo­ Bani grei (Murei
Curcubeul celor
de semănat. Despre porumb le cooperativei. Consiliul arhitectonic şi funcţional, grafic respectiv, promovînd, ţe (Lumina).
Popular din Ilia trebuie să
întrebaţi-1 pe preşedinte. această personalitate să de exemplu, elemente de
Atitudine fermă împotriva Gheorghe Pop, preşedin­ analizeze situaţia din Sîrbi, arhitectură moţească ia
fie cît mai apropiată de
tele C.A.P., era la sediu. modul cum conducerea coo­ exigenţele urbanisticii con­ Brad, locală la Orăştie Ş PECTl
sustragerilor din recoltă! — Azi lucrăm la coasa a perativei se implică în bu­ temporane, de sarcinile etc. Ideea principală după
nul mers al campaniei de
IlI-a la trifoi. toamnă şi să ia măsurile puse în faţa lor de con­ care ne-am condus în # DEVA. S.
Acum, cînd lucrătorii o- iama în lanul C.A.P. Uni­ conceperea şi realizarea orele 19,00. Teat:
Cluj-Na
soarelor sînt preocupaţi să rea, de unde au „luat" .— Cu cîţi oameni? de rigoare. proiectelor a fost cea a de Stat mut*', <
vaierul
strîngă rapid şi fără pier­ 105 kg porumb, iar Nicolae diversificării arhitecturale, torică în trei
deri recolta, se găsesc şi Paşca, Ioan Nechita şi Ale­ în cadrul unei unităţi plas­ Heltai Jen6
unii „culegători" care, prin xandru Mariş au „agonisit" tice de ansamblu. Conco­
inica ciupeală, fără muncă, 58 kg ardei şi 54 kg vine­ mitent cu construirea unor
caută să-şi îndestuleze că­ te din gradina de legume noi şi moderne ansambluri I V r e m
mările. Aşa au procedat a C.A.P. -'Sîntandrei. Tot de locuinţe, 'avem grijă să
Vasile Mocanu, Dorina de la aceeaşi unitate, Paul păstrăm şl să valorificăm Timpul proba
Staicu şi Marcel Saloka, şi Viorica Puşcaşu, îm­ zonele vechi şi clădirile azi, 28 septcir
care au sustras 410 kg preună cu Ioneta Bulavoa, vechi, care au valoare is­ Vreme în gene
cerul v
să
cu
cartofi şi 20 kg porumb au furat 77 kg gogonele. torică, culturală şi chiar mult senin în p
de pe terenul C.A.P. Si- La un mod asemănător de arhitecturală. Este mo­ a intervalului,
ineria. Asemănător a pro­ „aprovizionare" a apelat mentul ca aceste zone să sufla slab • Ia i
vestic,
sectorul
cedat şi Silvia Munteanu şi Petru Furtună, om al fie integrate urban în rile minime vo
din Baru, care a „adunat" muncii la C.S. „Victoria" structura oraşului, să fie se între 4 şi !
110 kg cartofi de la C.A.P. Călan, care a sustras 19 mai bine protejate şi puse cele maxime îr
Livadea. Un obicei la fel kg varză din grădina în valoare. Un început de grade. Loca'
ceaţă dimineaţa
de condamnabil are şi C.A.P. Strei. Pentru toate bun s-a făcut la Deva, La munte :
Nicolae Dumbravă, care cazurile amintite au fost unde s-a interzis circula­ moaşă cu cer v
a furat 97 kg porumb şi întocmite dosare de cer­ ţia autovehiculelor pe tul va prezen-
67 kg cartofi din produc­ cetare, urmînd ca vinova­ tronsonul bulevardului Dr.' cari temporare
100 ltm/h din s
ţia C.A.P. Bretea Mure- ţii să primească sancţiunile Elevii <le Ia Şcoala Generală din Dobra au venit în ajutorai părinţilor şi lucrează la Petru Groza, din centrul tic. (Meteorolo
şană. Tiberiu Curelar şi ce le merită, potrivit pre­ culesul fasolei do la ferma io gumicolă a C.A.P. din localitate. vechi. Dar acest început ciu : Liana Ţu
Adrian Muntean au dat vederilor^ legale. trebuie continuat.