Page 95 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 95
RCUR1, 28 SEPTEMBRIE 1983 Pag. 3
Sub semnul distinct al unor
tuala ediţie „Sarmis“ de o 1
foarte bună organizare. Ci
SARMIS tare pe teme ale problema fericite tensiuni lirice Combinatului Siderurgic
IUNE clurile de filme documen PANOUL INDISCIPLINEI
La poarta principală a
tragerii ticii contemporane au fost — în cadrul larg al Fes oamenii se îndreaptă cu — Ne puteţi da anumite „Victoria" Călan~ ne-a
susţinute de dezbateri la
ară care au participat regizorii tivalului culturii şi educa iubire şi cu încredere. Cei sugestii legate de organi oprit din drum... o inte
resantă iniţiativă pe linia
ale şcolii Pompiliu Gilmeanu, Nicolae ţiei socialiste hunedorene 18 autori selectaţi şi pre zare, menite să ducă la o propagandei vizuale. „La
Corjos şi Sebastian Anto- „Sarmis", s-a desfăşurat, miaţi de revistele literare mai bună desfăşurare a
<ăcii, irn- la Deva, prima ediţie a şi de cultură şi de institu vedere", un panou atra
; ei româ- nescu. Ele s-au desfăşurat concursurilor de acest gen? ge privirile tuturor celor
cle cîn- in sălile de apel ale l-M. concursului interj udeţean ţiile judeţene sînt expresii Vă întrebăm pentru că
•i Vulcan şi I.M. Dilja şi la de poezie „Ovid Densu- ale unei conştiinţe literare ştim că aţi participat la ce intră sau ies din
schimburi. Aici, zilnic sînt
pe deplin integrată în ori
rogramu- Timp de două săptămini, cinematografele „Cultural" şianu", organizat de Comi zontul nostru estetic şi mai multe concursuri ca publicate aspecte critice
tetul de Cultură şi Educa
membru al juriului şi, prin
Lupeni şi „Unirea“ Petro
arţiai co- manifestările circumscrise şani. Festivalul filmului de ţie Socialistă al Judeţului cultural. Modalităţi de ex urmare, aveţi un termen vizind disciplina la locul
celei de-a XlV-a ediţii a de muncă, lată ce cu
izarmare, Festivalului culturii 5/ edu animaţie — la care au fost Hunedoara în colaborare presie variate, de la for de comparaţie. prindea acest panou in
cu
revistelor
majoritatea
— Concursul a fost bine
mula de cultură tradiţio-
prezenţi regizorii Victor An-
n econo- caţiei socialiste „Sarmis" tonescu (Petroşani), Tatiana literare şi de cultură din organizat. Ceea ce se poa ziua de 19 septembrie
au fost generoase prin di ţară. în calitate de pre te mai bine se va arăta la a.c. :
tcrprcţl versitatea tematicii, prin Apahideanu şi George Si- Intervîu cu poetul „Schimbul I, orele 22-6.
;o-idcolO’ bianu (Deva şi Hunedoa şedinte al juriului, am Ion Horea viitoarele ediţii. Faptul că
conţinutul de substanţă, ra) — a oferit publicului vrea, stimate Ion Horea, să se desfăşoară în cadrul unor Raid pe platformă.
„început prin interes şi atractivitate. ne vorbiţi despre calitatea Orele 4,00 : La secţia
Premieră In ultimele zile s-au impus mare şi mic, pe lingă suita nală la accentele de mo acţiuni mai bogate, faptul aglomerare, 7 oameni dor
: ) de producţii de gen, şi textelor poetice care au dernitate echilibrată, di că se învecinează cu salo meau cu gindul la... uti
Mireillc şi manifestările dedicate bi atractive demonstraţii de intrat în competiţie, des nul cărţii, deci cu prezen
bliotecii, filmului, precum desen, ca şi dialoguri. pre concurenţi şi despre versitatea motivelor lirice, ţa unor oaspeţi şi a unor lajele care funcţionau in
arţial co* şi intilnirile cu oameni de măsura în care astfel de de la cele sociale şi pa scriitori afirmaţi, trebuie gol!
cultură şi artă. • Intilniri cu scriitori. întreceri contribuie la pro triotice la meditaţia filozo să ducă la o preocupare Orele 4,30 : La C.E.T.
• „Biblioteca - factor Casa de Cultură din Orăş- movarea noilor talente. fică şi la mărturisirea li şi în viitor, pentru a reuşi III, orologiul bate, dar
tie a găzduit una dintre
activ în procesul de instrui reuşitele manifestări din — E foarte frumos mo rică dau un relief acestui să apropie de judecăţile acest castel nu se stră
mănunchi de poeţi şi de
re şi educare a maselor" cadrul festivalului „Sarmis" mentul acesta în viaţa acestui concurs talente cît bate, Înăuntru fiecare ce
a fost tema unei instructive poezii pe care le-am ales vrea face !
,00 Radio- dezbateri organizate ia — intiinirea publicului citi culturală a Devei, în via spre a confirma, în ace mai noi, mai interesan
i; 6,30 La tor cu scriitorul George ţa literară atît de bogată laşi timp, încrederea noas te, mai tinere, aşa cum e
ultu- Deva de Comitetul Jude Timcu, redactor şef la E- a acestei părţi de ţară. tră în destinul literar al
nal ; 7,30 ţean de Cultură şi Educa de dorit la orice concurs f i s »
noare al ţie Socialistă şi Biblioteca ditura Ştiinţifică şi Enciclo Aproape aş putea să spun poeţilor respectivi. Nefiind literar. Vreau să mulţu
:a presei; pedică. „Valorificarea isto că acest concurs literar o limită de vîrstă impusă mesc pe această cale gaz
elodiilor ; Judeţeană. „Informarea teh- riei naţionale — preocupă era necesar. întemeierea de regulament, vîrsta poe delor şi organizatorilor
:tlri; 9,05 nico-ştiinţificâ in Biblioteca rile editurii in acest scop"
tătorilor ; Judeţeană şi relaţiile din lui ca instituţie este cerută ţilor premiaţi este închisă concursului, pentru sufle cureie 4,50 : La secţia a
iri ; 10,05 a fost tema care a suscitat de realitatea obiectivă a între parantezele adolescen tul pe care l-au arătat, pen ll-a furnale, unde oame
e; 10,30 tre biblioteci" (Maria Roz- un viu interes ca şi pre literaturii hunedorene. O- ţei şi maturităţii, sub sem
te ; 10,45 ba), „Activităţi de propa tru încrederea pe care nii „sint p u ţ i n i 7 dorm !
Preludiu" gandă şi difuzare a cărţii zentarea documentată a va magiez pe această cale pe nul distinct al unor feri ne-au acordat-o nouă, mem Orele 4,55 : La secţia
rtistic al loroasei lucrări semnate de toţi colegii şi prietenii cite tensiuni lirice. brilor juriului, pentru pre chimică, noaptea' neagră
letin de social-politice" (Emilia Chi- Mircea Muşat şi Ion Arde- mei, autori sau neautori de — Care este raportul din ţuirea pe care o arată s-a aşternut şi oamenii au
icaruselui riţa), acţiuni cu cartea in
ule* ! - •’ sprijinul pregătirii profe leanu „De la statul geto- cărţi, care cinstesc prin tre revistele literare şi a- scriitorilor şi poeţilor care dispărut — 3 dormeau, 2
secolul, dac la statul român unitar". munca lor spiritualitatea cest concurs ? trăiesc pe aceste locuri. baie făceau, iar ceilalţi
oara fol-' sionale, educării materia Dialoguri fructuoase au românească a acestor lo — Poeziile vor fi publi
la 1 la 3 ; li st-ştiinţifice (Maria Be- Privesc cu multă încredere nu erau !
ilor; 16,00 nescu, Victorina Pârlea), avut loc şi la Liceul Peda curi. Faptul că la aceas cate în reviste şi avem spre ediţiile viitoare ale Aşteptăm r ă s p u n s u l
16,05 Re- gogic din Deva între elevii tă primă ediţie au fost conştiinţa că le vom privi concursului şi festivalu maiştrilor !",
iu; 16,15 bibliotecile şcolare in spri claselor a Xl-a şi a Xll-a prezenţi în concurs peste şi în forma lor tipărită lui „Ovid Densuşianu".
licc; 16,30 jinul procesului de invăţă-
iune di- mint, cartea pentru copii şi scriitorul Dumitru Almaş. 150 de autori dovedeşte sub lumina aceleiaşi înţe SERVIRE PE ALESE?
Dinamo că spre tărîmurile culturii legeri. NASTASIA MANIU
ysi Laliti (Doina Badiu, Olivia Molo- LUCIA LICIU La Unitatea Nr. 2 a
or Euro- def, Maria Bodea) au fost Agrocoop, din piaţa mu
ii * Azi, teme care au dat substan
isiuni di- ţă dezbaterilor, iar decerna- nicipiului Deva, a sosit
lin Cupa o mare cantitate de ardei
Split şl 'rea „trofeului micului citi copia. Frumos, tot.. Iar
tsoară * tor", intilnirile cu scriitorul unele exemplare iţi luau
22,00 O Dumitru Almaş şi ilustrato
00 Opera pur şi- simplu ochii. A-
istoriei" rul Valentin Tănase, inter cestea n-ajungeau insă
1 ; :-3,30- venţiile lui Eugen Blăjan in plasele cumpărătorilor
ical. privind rosturile acţiunilor pentru că în spatele tej
cu cartea ca şi expoziţia ghelei de servire diferite
de lucrări literare pentru persoane le sortau şi le
copii au întregit cu reale îndesau in sacoşe, celor
valori educative manifes care aşteptau ordonat la
căpete- tarea. rînd să cumpere produ
a); Cea-
ilor (Ar- • „Festivalul filmului do sul amintit rămînindu-le...
Roberto cumentar - Valea Jiului şi restul. întrebată de ce o
ul roz Festivalul filmului de ani asemenea practică, res
tul fără maţie" au beneficiat în ac- * I Ansamblul folcloric „Silvana" al Casei de Cultură Deva, laureat în Festivalul Naţional „Cîntarea României", a fost
; Intoar- Şi în cadrul manifestărilor „Sarmis ’83“ o prezenţă notabilă. ponsabila unităţii, Maria
r. Gheorghe, ne-a răspuns
' 1 1 indignată. „Ce vreţi şi
ictorul) ,
a ciul — dumneavoastră ? Sini lu
i) ; Fan- Căminul nostru — casa noastră pe care Consfătuire crători de-ai noştri ji
cagră (7 nu-i putem opri să facă
II: Ago- interjudeţeană
(Cultu- trebuie s-o primenim în fiecare zi acest lucru. Ei ne apro
i a fost vizionează doar". Curioa
; lo- de stomatologie să şi deloc justificată
idare — — Condiţiile noastre de pregătirile pentru iarnă, de pate din reviste, cu cutii blocuri vecine am avut ■optică, neluată în seamă
ii) ; pe- viaţă în cămin sînt bune — completarea încălzitoarelor,
ie ţigan de chibrituri şi pachete prilejul să întîlnim ima De curînd, judeţul nos de conducerea Agrocoop
NTOASA: era de părere Nicolae executarea etanşării la uşi goale de ţigări. Nici loca gini contrastante. Căror care cunoaşte că la uni
c ) ; U - Năstase, electrician la sec şi ferestre. In camera 17 tarul camerei nr. 7 nu şi-a motive se datorează a- tru a găzduit lucrările tatea amintită se prac
(Re.teza- ţia reparaţii siderurgice trebuie fixată draperia pe strîns patul, lăsînd aceas ceste diferenţe ? Cum se Consfătuirii interjudeţene de
Express stomatologie, organizată de tică pe scară largă o ser
âABAR- I a C.S.H. Aceeaşi părere perete, înlocuită chiuveta tă sarcină femeii care face explică faptul că în timp secţia stomatologie a Fili vire preferenţială. Poate
lin Oz au exprimat-o şi alţi loca de la camera 20, reparat curat. în baie, pereţii sînt ce aspectul căminului nr. că intrucit la unitatea a-
IE : A- rezervorul de alimentare negri, instalaţiile de apă alei U.S.S.M. Deva în cola
Patria); tari ai căminului nr. 3 al 3 al C.S.H. vorbeşte de la borare cu Direcţia Sanitară mintită nu este pentru
igi în Combinatului Siderurgic cu apă la baia ce aparţine defecte, peretele de lingă sine despre respect între Judeţeană şi Spitalul O- prima oară cind se prac
DAGIU- din Hunedoara, între care locuinţei nr. 19, vor trebui tocul uşii căzut. Cam a- locatari şi grija pentru or tică „in văzul hunii" o
îdrăvan luate măsuri pentru eli celaşi aspect, în plus cu un dine şi curăţenie în came răştie, la care au partici
IATEG: strungarul Ion Iordache, pat circa 100 medici spe asemenea servire — se vor
;Dacia); macaragiul Nicolae Ursan, minarea pierderilor de apă miros de mucuri de ţigări re şi spaţiile de folosinţă cialişti, cadre universitare lua măsurile cuvenite. Ar
nu e mecanicul Mihai Hărăguş, comună, imaginea unor fi timpul.
mrelui ; sortatorul Ion Lupulescu camere din căminul G 2 al de la Facultatea de Stoma
or 1 000 tologie din Timişoara.
I (Casa ş.a, care lucraseră în schim VIATA ÎN COLECTIVITATE I.C.S.H. este sinonimă cu în deschiderea acţiunii, LA ORDINE...
IERTA : bul de noapte şi pe care dezinteresul şi lipsa bunei-
i ILIA : l-am găsit în locuinţele cuviinţe a celor care le invitaţii au participat la Pensionarul Lasxla Mar
speran- in jurul coloanei de la ce fac neîncăpătoare scru schimbul de experienţă tin ocupă camera 28, de
lor. Coridoarele, ca şi ocupă. Pentru că, aici, întreprins in cadrul servi
nenumăratele camere pe camera nr. 141". Interesul mierele, cu prize smulse şi chiar si cele mai elementa ciului stomatologic al Po la căminul de nelamilişii
care le-a descuiat rînd pe manifestat de către co pereţi murdari oferă şi re treburi gospodăreşti — liclinicii din Orăştie, al ca X 2 al I.C.S. Hunedoara.
rînd administratorul a- mitetele sindicatelor din camerele 8, 11, 20 şi 16. ca aşternutul patului şi de binetului rural din Geoa- Dormitorul lui arată de
cestui imobil, Maria Şoi- uzinele combinatului faţă în camera 16, acţionînd barasarea meselor şi scru giu. parcă n-a mal fast mătu
moşi, aveau un aspect de. condiţiile de viaţă ale întrerupătorul de la baie, mierelor — sînt lăsate în rat şi aerisit de vreme în
„Arla", ordonat, erau proaspăt zu nefamiliştilor, locatari ai se face un scurt-circuit. Prin problematica des delungată, iar sticlele goa
ăaghiar căminului 3 al C.S.H. — „Am tot chemat electricia seama îngrijitoarelor, pen prinsă din tema consfătui le adunate intr-un colţ
: ,,Ca- grăvite, grupurile sanitare, tru că multe camere au
die is- în marea lor majoritate, concretizat nu numai în nul să vină să repare şi fost transformate în ga rii — „Rolul factorilor sint dovada „îndeletni
c de funcţionau corect, lenjeria desele controale inopinate, nu vine — ne spunea Pa- raje pentru biciclete, unele iatrogeni in patologia sto cirii" ce i-a devenit obiş
era curată iar paturile co ci şi într-o concretă mun raschiva Şamu, care făcea au yalele defecte, ca să nu matologică" — s-a reuşit nuinţă : consumul de al
rect aşternute că de educaţie cu cei ce curat. O dată zice că n-are maî vorbim de instalaţiile să se prezinte medicilor cool. Ar li bine ca fac
s-au dovedit recalcitranţi întrerupător, altă dată că practicieni, elemente tera torii care răspund de
.Răsfoind registrul _pu ob n-are priză, altă dată că electrice smulse şi pereţii buna administrare a că
:
servaţiile cuprinse.în pro şi. nu; s-au încadrat în n-are vreme". de pe coridoare căzuţi pe peutice care să prevină e-
cesele verbale întocmite cu normele ce trebuie respec multe porţiuni. fectele negative ale inter minului să-l aducă ia
pentru tate în cadrul vieţii în co Apare între timp şi Floa venţiilor medicale, %~nă- ordine.
1983 7 ocazia unor controale, con Sugerăm o mai concre rindu-se prin aceasta îm
•umoa- statăm că acestea s-au e- lectiv — a făcut ca în rea Cosma, administrato tă colaborare între admi
11 mai fectuat minuţios, cu mult acest ansamblu de locuin rul căminului. „Ne-aţi luat bunătăţirea calităţii asis DE LA JOACA
parte ţe să dispară aproape cu prin surprindere" — ne nistraţia căminului G 2 şi tenţei stomatologice în te CU FOCUL \
tul va simţ de răspundere. Iată, desă\ îrşire urmele com comitetul sindicatului de ren.
at din selectiv, ce cuprinde o re spune, şi, dorind să ştear la I.C.S.H. în “ sensul efec Zilele trecute, la C.Â.P.
jeratu- centă notă a unei brigăzi portamentului necivilizat gă parcă impresiile lăsate tuării unor controale mi Schimbul de experienţă,
:uprin- La cîţiva paşi se află de aspectul camerelor de vizitarea diferitelor tipuri Răcăştie şi Cristur s-au
3e, iar formate din Simion Părău, la parter, deschide altele, nuţioase în camere şi luă produs începuturi de in
1 şi 24 preşedintele comitetului sin căminul G 2 al I.C.S.H. La rii unor măsuri severe îm de unităţi stomatologice, cendii în bazele furajere.
liţii de dicatului de la Uzina nr. 7, parter, în camera nr. 4, de la etajele superioare, potriva celor care, prin comunicările prezentate în Cauza ? locul copiilor cu
Dumitru Arsinte, preşedin tocmai intrase femeia de nr. 29 — locuită de Zaha- comportarea lor, nu mani timpul consfătuirii au fost locul. Părinţii acestora
a fru- tele comitetului sindicatu serviciu să facă ordine. ria Farcaş, nr. 32 ocupată pe deplin apreciate de par
1. Vîn- de lăcătuşul Marinei Cră- festă grija cuvenită faţă ce au de spur? Dar ce
.ensifi- lui de la Uzina nr. 3 şi Cele două paturi arată de de casa în care locuiesc. ticipanţii la acţiunea ini tăţenii din cele două lo
la BO- Aurel Popa, şeful biroului parcă atunci s-ar fi sculat ciunescu, alte camere or ţiată de cadrele medicale calităţi, care au lăsat
il ves- social al C.S.H.; „Admi cineva din ele, pereţii sînt.., donate, ca 47, 48 şi 53. ESTERA ŞINA
servi- hunedorene în cadrul Fes intervenţia doar in sea
nistraţia căminului va tre pictaţi cu poze de artişti în camerele aceluiaşi că IOAN VLAD, tivalului Naţional „Cinta- ma pompărilor militari ?
bui să se ocupe intens de — color şi alb-negru, decu min dar şi ale altor două corespondent rea României".