Page 97 - Drumul_socialismului_1983_09
P. 97
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
Buna organizare a muncii asigură
mobilizarea şi participarea tuturor forţelor
şi mijloacelor la recoltări şi însămînţări
AU TERMINAT ÎN CÎMP, LA CULES, frunte pe brigadierul Adam
RECOLTAREA TOATE FORŢELE Raita, precum şi elevi de
S I A l C O I U S I U L A R J U D E Ţ E A N CARTOFILOR ŞI SATELOR! la şcoala din sat. Alţi e-
le'â, împreună cu Ladislau
CULESUL PORUMBULUI Demeter, secretarul organi
Măsurile luate de orga zaţiei de partid, adunau
Anul XXXV, nr. 8 050 JOI, 29 SEPTEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani Toate unităţile cultiva nele locale de partid si de cartofii după tractoarele
toare de cartofi din Consi stat pentru buna organi care arau terenul ocupat
zare şi desfăşurare a mun
cu
anterior
această
cultu
liul Unic Agroindustrial cii la recoltări şi însămîn- ră. La această unitate s-a
ROMÂNIA •CEAUŞESCU.PACE! Hunedoara — Peştişu Ma cules porumbul de pe mal
re, Nandru, Cincis, Peştişu
Mic, Teliuc şi Izvoarele — Tn C.U.A.S.C. bine de 50 la sută din su
prafaţă.
au reuşit, prlntr-o mobili Ţărânii cooperatori din
Contribuţia noastră la apărarea zare şi participare masivă Hunedoara Peştişu Mic, datorită stră
la muncă a tuturor forţe daniilor depuse zi de zi,
mijloacelor
păcii se exprimă prin amplificarea lor satelor, şi a atelajelor, să ţări, asigură participarea au strîns recolta de porumb
mecanice
de pe 50 ha din 140. iar la
termine recoltarea cartofi tuturor forţelor umane ale fondul de stat au da* peste
satelor la strînsul recoltei,
mecanizării muncii lor şi să-şi onoreze obliga folosirea cu randament spo 50 tone. în brigada Valea
ţiile la fondul de stat. Ţă rit a mijloacelor mecanice Nandrului de la C.A.P.
Nandru, am avut ca inter
minerilor, prin înfăptuirea neabătută ranii cooperatori din C.A.P. şi atelajelor la arat, pregă locutor pe brigadiera Vio
Hăşdat, Buituri, Răcăştie şi tirea terenului şi semănat, rica Buda, care ne-a spus :
precum şi la transportul
a politicii partidului Mănerău, participînd activ recoltei şi cocenilor. întrea „Participă zilnic la muncă
peste 100 de f'a-nen:. omi
c
la muncă de dimineaţa şi
ga activitate se desfăşoară
pînă seara tîrz.iu. au în cu operativitate, în deplină liile cooperatorilor Adam
Aproape 2 000 de munci varăşul Pompilie îngustu, şi Ideile de pace şi dezar Serban, Marla Groşan. Au-
tori, maiştri, ingineri, teh preşedintele Organizaţiei mare ale preşedintelui ţă cheiat primii culesul po ordine şi disciplină, cu răs
pundere. în tarlalele C.A.P.
nicieni din întreprinderea Democraţiei şl Unităţii So rii, t o v a r ă ş u l Nicolae rumbului, iar acum dau Peşti.şu Mare lucrau la cu N. BADIU
de Utila] Minier Petroşani, cialiste din întreprindere, a Ceauşescu, care servesc în zor cu tăiatul şi transpor
întruniţi într-o entuziastă subliniat că oamenii mun chip generos aspiraţiile de tul cocenilor. lesul porumbului peste 100 (Continuare in pag. o 2-a)
de cooperatori, avîndu-1 în
adunare, şi-au manifestat cii de la I.U.M.P. subscriu creştere şi afirmare a ti
cu deosebită energie ade cu toată convingerea pentru nerei generaţii, dorinţa lor
ziunea lor convingătoare la ca pe planeta Pămînt să de a trăi într-un climat fa
imperativul zilei — dezar dăinuie veşnic pacea şi li vorabil construcţiei socie
marea şi asigurarea păcii niştea, colaborarea şi în tăţii socialiste şi comunis
pe pămint. ţelegerea între popoare, să te în România.
într-un cadru adecvat, triumfe raţiunea înlătură La rîndul său, lăcătuşul
în incinta secţiilor de bază rii .armelor, a rachetelor Iosif Albert, de la atelie
ale unităţii se puteau citi nucleare. rul de maşini de abataj şi
pancarte’ şi lozinci purtînd în cuvîntul său, maistrul prototipuri, a subliniat că
generosul mesaj al opririi Titus Peştenaru, şeful ate oamenii muncii de naţio
amplasării noilor rachete lierului turnătorie, a ară nalitate maghiară, integraţi
pe continentul european. tat : „Colectivul de oameni organic în naţiunea româ
Portretele conducătorului ai muncii din secţie au nă. îşi împlinesc, prin e-
partidului şi statului nos luat cunoştinţă cu deplină fort comun, aceleaşi aspi
tim, tovarăşul Nicolae satisfacţie de demersurile raţii de dezvoltare şi bu
Ceauşescu. erau încadrate României socialiste, ale năstare. în acest context,
simbolic de exclamaţii fi p r e ş e d i n t e l u i Nicolae ei participă cu deplină
reşti ale sentimentelor oa Ceauşescu, la toate foru convingere la toate acţiu
menilor care aduc o con murile responsabile privind nile întreprinse de tovară
tribuţie decisivă la ampli pacea în Europa şi în lu şul Nicolae Ceauşescu în
ficarea mecanizării muncii me, şi-şi exprimă întreaga direcţia dezarmării şi, în
minerilor : „România — lor adeziune la politica in primul rînd, a dezarmării
Ceauşescu — Pace", „Să ternă şi externă a partidu nucleare, pentru ca popoa
triumfe dreptul fundamen lui şi statului nostru". rele continentului european, C.L.F. Ilia. Muncitorii Sa
tal al tuturor popoarelor Tînăra Elena Ciobanu, se ale întregii lumi să poată bin Pctrescu, Dan Toader, Obiectivele cu termene de Dresare
la viaţă", „Pace şi liber cretarul comitetului U.T.C., trăi în pace şi linişte, să Domnica Neaga, Viorica Bo
tate", „Dezarmare — Pa a reafirmat şi cu acest pri continue mariie opere în ta, Mariana Dane şi Silvia
ce", „Vom munci şi vom lej dorinţa celor peste 1 500 cepute cu milenii în urmă. Colibaş, lucrînd la sortarea in acest an - in centrul
lupta, pacea o vom apăra". de tineri, deplinul lor ata cartofilor pentru insilozat.
Deschizînd adunarea, to şament faţă de orientările (Continuare in pag. a 2-a)
atenţiei constructorilor
UnicuS izvor o! progresului socioi şi bursâstârii generale Intre priorităţile înscrise le din dotare, să gospodă
pe agenda de Lucru a rească cu mai multă răs
constructorilor de la Şan pundere materialele de
MUNCA ÎNALT PRODUCTIVA, DE CALITATE tierul Nr. 2 Deva figu construcţii utilizate. , De a-
rează mai multe obiective, semenea, între constructorii
aflate la ora actuală în de la lotul 22, conduşi ele
SUPERIOARĂ ŞI EFICIENŢĂ SPORITA diferite stadii de execuţie, maistrul şi montorii iosif
principal
între care : moara de grîu,
de
Cblşbora,
blocurile din ansamblul plăci din travertin din
din zona pieţei, blocul 43,
Munca — retribuire, două noţiuni ce se situează Complexul Comercial Cen subordinea maistrului Pe
tru Rovinar, de la Între
tral — toate în Deva. alte prinderea „Marmura" Sime-
într-o tot mai strînsă interdependenţă
Ritm si calitate în realizarea
între recentele măsuri tarul comitetului de partid acord global, comuniştii, tru stabili’rea nivelurilor
adoptate de Comitetul Po de la C.S.V. Călan : „în ceilalţi oameni ai muncii de plan pentru fiecare in
litic Executiv al C.C. al combinatul nostru există o ce le compun şi-au anali dicator în parte (produc I N V E S T I Ţ I I L O R
P.C.R., Decretul cu privire bună experienţă, număra zat cu mai mare exigenţă ţia fizică din plan, în co
la calcularea, eliberarea şi tă în ani, de aplicare a activitatea, cu astfel de relare cu creşterea produc
controlul utilizării fondului muncii în acord global : prilejuri cei indisciplinaţi tivităţii muncii, valoarea construcţii în localităţile ria, cu un pic de bunăvoin
de retribuire prezintă, în secţia I furnale, turnăto şi certaţi cu munca fiind producţiei nete, producţia judeţului. Termenele de ţă şi preocupare, ar putea
cel mai clar mod, necesi riile I, II, III şi cilindri, excluşi din colectiv, cum marfă vîndută şi încasată). finalizare a acestor lu exista o colaborare mai
tatea imperioasă a îmbună carbofluid şi mecanică, de ar fi cazul a trei maiştri O atenţie deosebită acor crări silit eşalonate în pe strînsă, care s-ar materiali
tăţirii repartiţiei veniturilor fapt secţiile care se re şi 12 muncitori de la coc dăm, de asemenea, redi- rioada care a mai rămas, za în avansări mai rapide
oamenilor muncii în ra marcă prin depăşirea lună sificare. Este şi aceasta mensionării normelor şi pînă la finele anului curent. la montaj, în finalizarea
port cu munca depusă, le de lună a planului.-Totuşi, o dovadă a seriozităţii, a normativelor de muncă, Cum se lucrează la a- rapidă a lucrărilor prevă
garea şi mai strînsă a ţinînd seama de faptul că, dorinţei oamenilor muncii stabilindu-se unităţi de ceste obiective, cu ce pro zute.
veniturilor de realizarea începînd cu 1 octombrie din combinat de a face produse pentru fiecare sec bleme se confruntă oame — Pînă în 10 octombrie
producţiei fizice, a produc a.c., şi alte secţii vor fi tot ceea ce depinde de ei ţie, formaţie de lucru şi nii în şantiere, care sînt — ne-a spus maistrul
tivităţii muncii, reducerea cuprinse în forma de retri pentru a transpune întoc chiar om al muncii. Pen stadiile actuale de execu Chişbora — vom termina
cheltuielilor de producţie, buire în acord global, comi mai în practică preve tru a se asigura o mai ţie, se vor respecta ter toate faţadele sompiexului,
creşterea eficienţei econo tetul de partid şi consi derile decretului la care bună funcţionare a utila menele de predare ? Sînt inclusiv sistematizarea pe
mice şi de valorificare su liul oamenilor muncii din ne referim". jelor şi instalaţiilor din cîteva întrebări la care am verticală a zonei împrej
perioară a materiilor pri combinat au considerat ne dotare, atingerea cît mai căutat răspuns în raidul muitoare. Sîatem în urmă
me. cesară — şi au acţionat Ing. Maria Hărănguş, şef grabnică a parametrilor nostim întreprins recent In cu lucrările la corpul ane
Pentru dezbaterea pe care în consecinţă — dezbate serviciu organizarea pro projectaţi. s-au luat mă cîteva puncte de lucru. xă, unde am grupat, efec
ducţiei şi a muncii : „Una
am organizat-o, pe această rea acestui important docu dintre obligaţiile pe care suri concrete de constituire, Un prim popas la Com tive suplimentare pentru
temă la Cojnbinatul Side ment cu factorii de resort unităţile economice le au în fiecare secţie, de echi plexul Comercial Central recuperarea restanţelor. Şi
aici
la
pînă
rurgic „Victoria" Călan, din acest domeniu, oameni la planificarea şi elibera pe speciale profilate pe în din Deva. Şi o primă sfîrşitul sperăm ca septembrie
lunii
constatare : faţă de perioa
i-am invitat pe cei trei care au avut sarcina ca, rea fondului de retribuire treţinere, ba chiar înfiin da premergătoare predării să fim cu interiorul termi
interlocutori să ne pre la rîndul lor, să dea lămu este şi aceea a luării de ţarea, la nivelul combina interiorului acestui obiec nat. Ne-âr prinde foarte
zinte, concret, modul în riri şi să organizeze ex măsuri pentru creşterea cît tului a unei secţii de repa tiv, ritmurile de lucru au bine încă o echipă de zi
care vor fi stimulate unele plicarea lui pînă la nivelul mai rapidă a productivită raţii siderurgice. Pe aceeaşi scăzut în intensitate. For dari, dar ştim că este
dintre resorturile produc formaţiilor de lucru. Ast ţii muncii în raport cu ve ţele repartizate la lucrările
ţiei şi eficienţei din acest fel, în timp ce se consti niturile individuale şl pe MIRCEA DIACONU neexecutate trebuie să fo L. BRAICA
combinat. tuiau formaţiile care vor ansamblul unităţii. Astfel, losească mal bine timpul
Ionel Hodorog, secre lucra de acum înainte în rioi acţionăm energic pen (Continuare in pag. a 2-a) efectiv de muncă, utilaje- (Continuare in pag, a 2-a)
'***