Page 99 - Drumul_socialismului_1983_09

JOI. 29 SEPTEMBRIE 19&o Pag. 3

In cercetarea ştiinţifică — prosterne ţ O SUGESTIE ţ
UNE n n iifl« m c M T O tt»
concrete, cu eficienţă \ ţ In această perioadă, "i \
unite.:■ e i
piaţa
Devei,
icilor l , l.J.L.F. desfac a gam ă ar- i
„Roţile 4 '. ? gă de produse şr ae ca- >
lor) Institutul de Mine Petro­ utilaje şi echipamente de studenţi au prezentat în AVEŢI CUVlNTUL
: „Sind- şani a reliefat, cu nume­ lucrări de concepţie origi­ sesiunea amintită. indivi­ ) litote m ulţum itoare. Două \
• (color) roase prilejuri, potenţialul nală. Ele contribuie la in­ dual sau colectiv, 130 de i elem ente produc -nM a- 1
ogramu- • „Lucrez la I.M.C. Deva, . cot, atîta vreme (Viorica
ştiinţific pe eare-1 repre­ troducerea în circuitul eco­ lucrări. Foarte mulţi au a- secţia vată de izolat, de Vadaş, Oniţa Sîncrăian, Va- } glom eraţie, consum ie
zintă lucrările studenţilor nomic a noi substanţe mi­ bordat teme importante a- 1 tim p şi de nerv o ■ > car- )
fcsiona- şi ale cadrelor didactice, nerale utile, la creşterea le industriei miniere, aflate peste 15 ani. In toată a- sile şi Anica Fîcă, Marian ţ tea cum părătorilor, m ori- ţ
ceastă perioadă colectivul Duma, loan Mariş) pentru
îndeosebi acele lucrări ca­ tehnicităţii utilajelor şi in­ azi în atenţia colectivelor secţiei amintite şi-a realizat căldura cu care m-au în­ \ m ul rind, laplui că auro s
tiilui re abordează problemele stalaţiilor, la sporirea pro­ de profil din Valea Jiului şi depăşit indicatorii de conjurat din primele zile vizionarea m ai abundentă ,
>gramu- concrete, de actualitate şi ductivităţii muncii, la re­ şi din ţară : cercetări anali­ plan situindu-se fruntaş în ale încadrării mele în acest \ se tace doar m .ercu ea şi \
de perspectivă, ale indus­ ducerea preţului de cost şi tice şi experimentale pri­ t dum inica, des- strm sul şi 4
•ţial co- întrecerea socialistă - ne colectiv şi pînă acum cînd
triei miniere. a importurilor, şi nu în vind influenţa rezistenţei transportul roadelor :cim - J
econo- — In anul 1983, institu­ la tăiere şi â gradului de scria muncitoarea Eugenia ies la pensie, dorindu-le nu­ 1 nei din cimp se efect /ca- 1
Inulescu din Deva.
mai succese in muncă pen­
tul nostru are încheiate La Institutul umiditate a rocilor asupra Curînd, voi ieşi la pensie. tru înfăptuirea exemplară a ţ ză zilnic. Iar in c aoilea ^
realita- peste 40 de contracte de productivităţii excavatoa­ Aş dori să mulţumesc con­ sarcinilor trasate unităţii i rind — slaba organ'zare a i
cercetare ştiinţifică în va­ de Mine Petroşani relor de un anume tip, des­ J vinzării. De exem o'u vi- 1
de oa- loare de aproape opt mili­ chiderea treptei a treia de ducerii secţiei, îndeosebi to­ noastre de către partid". \ netele, gogonelete varza ţ
:ţie a ultimul rind, dimpotrivă, ia varăşilor ing. Valentin Sîn- Satisfăcîndu-vă dorinţa, i şi strugurii - produse din- 4
nadiene oane lei — ne spune prof. calcar de la cariera Chiş- joan, Marton Francisc, Bisoc publicăm în rîndurile de fa­
:
univ. dr. ing. Dumitru Fo- asigurarea unei mai mari r daga şi optimizarea para­ } tre cele m ai sol'c ; 'a‘~. la ,'
ile dor, rectorul Institutului de securităţi a muncii. metrilor de împuşcare în Ştefan precum şi colegilor ţă cuvintele adresate colec­ I această oră - se vind : n- j
ţial co- cu care am muncit, cot la tivului în care aţi muncit.
Mine Petroşani. Majorita­ Alături de munca de cer­ condiţiile folosirii metodei ţ tr-un singur loc, don' de |
tea acestor contracte au cetare efectuată de colecti­ de împuşcare cu sectoriza- l cîfe un vinzător Inii -~ 5,7
\
fost încheiate cu unităţile vele mixte. în institutul re, studiul proprietăţilor SESIZĂRI - SOLUŢII ' m ai spunem cit de greci •ci i
miniere din Valea Jiului şi petroşănean studenţii s-au cărbunilor din Valea Jiu­ \ şi cu cite problem e de- ţ
din judeţ şi ele abordează constituit în peste 30 de lui în vederea stabilirii po­ • Ne faceţi cunoscut, sti­ menaj etc.). De asemenea,
direcţiile prioritare ale in­ colective proprii de cerce­ sibilităţilor de alegere în mate tovarăşe Szolloş Elena s-a stabilit ca pînă la sfîr-
Radlo- dustriei extractive a ţării. tare, coordonaţi fiind, de­ procesele tehnologice de a- şi Maria Damian, faptul că şitul acestui an magazinul
6,30 La sigur, de către cadre didac­
ricultu- Activitatea ştiinţifică din bataj, tehnologii de racor­ în cadrul Magazinului „Con­ amintit să fie mutat intr-un
A , 7,30 institut, care s-a statuat pe tice şi de specialişti din dare şi îmbinare a cablu­ signaţia" din Hunedoara, alt spaţiu, corespunzător
>are al principiul colectivelor mix­ cercetare, producţie şi pro­ rilor electrice miniere fle­ aparţinînd I.C.S.M.I., sînt cerinţelor.
presei; iectare. Dacă apelăm la
)diilor ; te — cadre didactice, stu­ xibile şi armate ş.a. stocate mari cantităţi de • Ne întrebăm, de ce nu
:i; 9,05 denţi, specialişti din cerce­ statistică, este lăudabil că Aşadar, probleme des­ diferite obiecte (produse se întreprinde nimic pentru
orilor ; tare, proiectare şi produc­ peste 1 300 studenţi au par­ prinse din realitatea prac­ industriale, de artizanat, li­
; 10,05 ticipat la realizarea a 180 dotarea cu bănci pentru o-
muzică ţie — cunoaşte rezultate tică nemijlocită, concrete, teratură şi artă, de practi­ dihnă în parcurile din a- ^ vizionarea unităţilor l.J.L.F. \
mii co- importante, aducînd contri­ de teme de cercetare. cu eficienţă care vor da că culturală şi sportivă etc.) propierea restaurantului ^ din piaţa Devei să fie a- I
e ştiri; buţii valoroase în industria Sesiune.^ ştiinţifică a stu­ valori reale preocupărilor ceea ce nu permite, datori­ i provizionate ritm ic, in t,e- i
i Soa- minieră prin finalizarea denţilor ă fost un bun pri­ de integrare a învăţămîn- „Sarmis" şi în Piaţa Unirii,
e; 12,00 tă spaţiului redus al maga­ bănci ce lipsesc cu desăvîr- ' care zi, iar m ărfurile m ar ■
05 Din cercetărilor şi introducerea lej de reliefare a potenţia­ tului tehnic superior cu zinului amintit, primirea al­ şire şi care sînt atît de ne­ * m ult solicitate să se des- j
12,15 în practică a unor noi me­ lului pe care-1 reprezintă cercetarea şi producţia, de tor obiecte aduse de cetă­ ^ facă in m ai m ulte puncte, 4
iţific î tode de exploatare şi teh­ asemenea lucrări şi mai a- apropiere a acestuia de ce­ cesare, mai ales pentru cei
1 ţeni pentru valorificare. în vîrstnici ? ^ de către m ai m ulţi vinză '
nologii de lucrări, realizări les a celor care abordează rinţele vieţii. scopul lichidării stocului e- tori.
Cin tu c de prototipuri intrate în problemele concrete ale xistent şi înlăturării pe vii­ Răspunsul la întrebarea S
X uşoa- producţie de serie, prin noi realităţii economice. 400 de LUCIA LICiU tor a unui astfel de impe­ dumneavoastră, tovarăşe
:5 Sfa- Ştefan Turlea vi-l dă Con­ COMPOSTOARE... s
0 Mi-e diment, Direcţia Comercială „MINUwOASfc"
icut — a judeţului a dispus’ să se siliul Popular al municipiu­ s
; 16,30 Cum vor funcţiona în iarnă, efectueze reducerile de preţ lui Deva : „Cele relatate în
mică ; scrisoarea trimisă redacţiei \ Chiar aaca toate tăieri- ţ
; 17,05 pînă la nivelul la care se sînt reale şi ele stau în a- ^ dare,e păm inlutui mu.tviu, l
17,35 instalaţiile de termoflcare ? pot valorifica mărfurile a-
patria flate în stoc, conform Or­ tenţia noastră. S-au şi în­ i aiauăien, cea de a- dJ-a ?
uzi cal; treprins de fapt unele mă­ i zi a lunii septem brie, corn- ţ
le vi sta ... Iată o întrebare pe care bilit şi executat, în unele — Desigur. Printr-un dinului M.C.I. nr. 135/1965 ţ postoar-ele din oaioouzul (
t Ştiri mai mulţi cititori ai ziaru­ centrale, suplimentarea ca­ nou branşament am solu­ şi să se primească pe vii­ suri : a fost stabilit mode­ i care la ora 12 pornise pe i
mnifi- tor, în consignaţie, numai lul, numărul şi amplasamen­
irnal ; lui nostru ne-au adresat-o pacităţilor la nivelul sar­ ţionat necazurile locatari­ ? ruta Deva— Ftunedoaro se I
2,00 O prin intermediul scrisorilor cinilor termice, iar la alte­ lor de la etajele superioa­ mărfurile care au asigurată tul băncilor, care se vor \ incăpăţinau să m arciteze )
Sona- trimise la redacţie. Am le s-a adoptat soluţia re ale blocurilor 0-4 şi AB vandabilitatea (produse e- monta în trimestrul IV al a-
os- lectronice, electrotehnice, cestui an". ^ pe ticheteie de călătorie i
(i— luat legătura cu tovarăşul funcţionării cu programe 18. De asemenea, în aceas­ i ziua de 24. Nu esre pen- }
Jianu Fărcaşu, şeful sec­ prelungite. tă toamnă, şi locatarii ţ tru prim a dată cina se si- r
ţiei „Apă — canal — termo- — Municipiul Deva creş­ blocului 0-3 vor avea în ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI ţ zăm o astfel de aiureală ţ
ficare" din cadrul G.I.G.C.L. te, pe zi ce trece, iar so­ apartamente apă rece şi l pe care ne-o oferă, eu ge- i
Hunedoara, platforma De­ licitările de satisfacere a caldă. Dar acţiunea care • Tămaş Octavian - Do- tă din retribuţia tarifară, în / nerozitate, aparatele m on- >
va. necesarului de apă potabilă se detaşează în mod evi­ bra : Potrivit prevederilor funcţie de numărul orelor 1 tete in autobuzele I.T.A. ţ
— Aşadar, tovarăşe Făr­ sînt tot mai mari. Ce s-a dent prin importanţă esţe ţ de a- 4
tria) ; art. 120 din Codul Muncii, prestate zilnic. De săptămî- Discuţiile iscate,
I-II caşu, chiar dacă pînă la întreprins în această di­ aceea a repunerii în func­ orele lucrate peste durata na redusă de lucru benefi­ i ceasta situaţie, intre pa- J
: Ro- intrarea în ceea ce ne-am recţie ? ţiune a drenurilor de la 1 sagerii autobuzului le con- )
îantul obişnuit să numim „sezo­ normală a timpului de mun­ ciază întregul personal
in a- — Este foarte adevărat Uzina de Apă Batiz, acţiune că sînt ore suplimentare şi muncitor. Perioadele la ca­ ţ siderăm in întregim e n- ţ
1
Pro- nul rece' mai sînt cîteva că ne aflăm într-o pe­ în urma căreia s-a reuşit se compensează cu timp li­ re se acordă echipamentul l tem eiate. i
elenii săptămîni bune, v-am ruga rioadă tranzitorie de defi­ suplimentarea la această Cum intii aprilie ai a- J
: PIp să informaţi cititorii asu­ cit în satisfacerea cerinţe­ sursă a debitului furnizat ber corespunzător. Dacă nu de protecţie şi lucru sînt \ cestui an a trecut de m ul- \
pra stadiilor în care se există posibilitatea compen­ prevăzute în normativul re­ i tişor, iar pînă Io viitoarea 1
eagi. lor de apă rece şi caldă cu 30 de litri pe secundă. sării în următoarele 30 de publican, care se află şi
ENI ; prezintă, acum (20 sept. a.c. pentru ansamblurile de lo­ Ar mai fi multe de spus / zi a păcălelilor m ai e des- /
ie — — n.n.), lucrările în vede­ cuinţe. Oraşul a crescut, zile, şi cel în cauză este ia compartimentul de pro­ 1 tulă vrem e, credem că e ]
VUL- şi în privinţa folosirii ra­ de acord, orele suplimen­ tecţia muncii din unitatea
orară rea asigurării necesarului sursele de alimentare sînt tare se vor retribui cu un dumneavoastră, pe care îl \ cazul ca dim ineaţa, la 4
irul); de apă caldă menajeră şi cam aceleaşi de mulţi ţionale a apei potabile, ţ pornirea in cursă, şoferii }
adare căldură pentru perioada de ani... De aceea, şi în pe­ despre ajutorul pe care îl spor de 50 sau 100 la su­ puteţi consulta. / să „ sincronizeze" com p os- 1
Am- aşteptăm din partea unită­
lAD : iarnă. rioada de iarnă, programul \ toarele cu m ersul real al (
pşie); — înainte de a răspunde de furnizare a apei cal­ ţilor industriale (respectiv NOI SECŢII DE PRODUCTIE-PRESTĂRI ^ tim pului. Daco nu se va /
torul la această întrebare aş dori realizarea de surse proprii, / petrece acest fapt, ai tre- j
RAŞ- să arăt că sînt bucuros de stabilit la nivelul muni­ aşa cum prevede Decizia Cu sprijinul Comitetului bază de comandă indivi­
•eţ e cipiului se va menţine Comunal de Partid Bulzeş- duală, întreţineri şi repa­ 1 bui ca cei de la I.T.A. să »
intea pentru prilejul oferit de acelaşi. Totuşi, nu trebuie nr. 151/1983 a Consiliului \ ne dea de ştire ce dată I
3AI : redacţia ziarului de a dia­ Popular Municipal Deva), tii de Sus şi al U.J.E.COOP raţii, lenjerie de corp, len­ trebuie să trecem pe de- ţ
Casa loga — dacă pot spune să se înţeleagă de cineva Deva, Cooperativa de Pro­ jerie de pat, lenjerie casni­
: In că pe cei 350 de lucrători despre colaborarea noastră ducţie, Achiziţii şi Desfa­ că. De asemenea, s-a des­ \ legaţiile şi ordinele de de- 4
ia) ; aşa — cu toţi cei care ne din secţia A.C.T. nu-i preo­ fructuoasă cu Institutul de l plasare, pentru a li cit f
nu­ solicită, zilnic, lămuriri pe Proiectări ITunedoara-Deva cerea Mărfurilor din Bul- chis o secţie de prestaţii i de cît in ton cu... toanele )
dul ; această temă. Deci, „con­ cupă, în permanenţă, satis­ zeştii de Sus a deschis o în transporturi cu tracţiu­ 1 com postoarelor. ţ
1 000 facerea într-o cît mai mare în scopul găsirii de noi brutărie la Bulzeştii de Jos. ne animală, avînd ca obiect
îră); sumatorii", cum îi numim măsură a cerinţelor adre­ soluţii destinate satisfacerii \ Sperăm că întreprinde- i
(Mu- noi, vqr afla că am defi­ Recent, în satul reşedin­ de activitate servicii de t rea de Transporturi Auto Ţ
taeul nitivat lucrările de exte­ sate de cetăţeni. depline a nevoilor tuturor ţă de comună (Bulzeştii de transport de bunuri la so­
na); — Ne puteţi prezenta cî­ abonaţilor noştri. Sus) au fost deschise alte licitarea cetăţenilor precum i Fiunedoara Deva nu şi-a )
lt oa­ rior şi interior de la cele teva dintre cele mai recen­ două noi secţii. Este vorba 1 propus să iniţieze un se- 1
30 de centrale termice de te astfel de preocupări ? MIRCEA DIACONU şi transportul pîinii. (Ion ţ rial de corespondenţă cu ?
pe raza municipiului Deva. despre o croitorie mixtă pe Coţoi, corespondent). ţ noi. Facem această pre- i
ra — Cum sînt pregătite J c/zare pornind de la răs- ţ
S centralele termice aflate \ punsul recent trim is pe a- i
ra în exploatarea secţiei ? Vor ASPRU, DAR DREPT timpul necesar să mediteze asupra fap­ Judecat de către Judecătoria Pe­ ( dresa redacţiei, răspuns »
asigura ele necesarul de telor sale. O pedeapsă aspră, dar troşani a fost condamnat pentru infrac­
n 28 Iulian Taschină din Ţebea, un indi­ dreaptă. ? in care stă scris negru pe ţ
căldură conform prevederi­ ţiunea comisă la 1 an închisoare. 1 alb : „S-au luot m ăsuri 4
44, lor în vigoare ? vid fără căpătîi, cunoscut în toată zo­ Recursul la Tribunalul Judeţean a ţ de reparare o com postea- ,
— în vara acestui an, na Bradului ca unul căruia nu-i place PENTRU SPECULA fost respins. ţ relor care in prezent furie- 1
24, munca ci traiul uşor, parazitar, nu este
ultimele două centrale ter­ încă din tinereţe, Radu Ursanu ' ţionează in bune condiţi- i
42, mice care mai foloseau la prima sa condamnare. Pînă acum din Petroşani,- a fost obişnuit să va­ INFRACTORUL A CĂUTAT ) unD. Să se ii m olipsit cei i
combustibil lichid (cele i-au mai fost aplicate de către organe­ SĂ DISPARĂ DAR... |j de la Com partim entul ex- ’
. 8. de la Certej şi Uzina de le de justiţie încă 3 pedepse pentru gabondeze, să trăiască asemenea unui i ploatare parc autobuze — ş
37, Apă Batiz) au fost trecute infracţiunea de furt calificat - în pagu­ După ce împreună cu mai mulţi 1 sem natarii adresei - de l
pe cărbune. De asemenea, ba avutului personal. Beneficiind de colegi a folosit o importantă canti­
ţ felul de a li al... com pos- i
. 36, în urma unor analize la prevederile Decretului dimluna decem­ Fapte din instanţă tate de băuturi alcoolice la Cafe-Barul ^ toarelor ? 1
nivelul conducerii grupului, brie 1982 cu privire la graţierea unor din Hunedoara, Nicolae Crăciun a fost
s-au luat măsuri de asigu­ pedepse, a scăpat însă de executarea nevoit să plece pentru că nu mai ACUM SUPORTA
rare cu căldură din toate pedepsei, Recent însă, a fost din nou parazit. Oricum, numai prin munca avea bani, Simţea însă nevoia să mai CONSECINŢELE
centralele în care au fost condamnat, tot pentru o asemenea cinstită nu. Ultima ui „profesiune" bea ceva. S-a reîntors şi a intrat în
infracţiune la 3 ani închisoare (a furat era specula.
operate modificări impuse localul amintit, dar nu pe uşa des-
itru din gospodăria consăteanului său, loan Cunoscîndu-i-se apucăturile rele a chisă clienţilor ci prin uşa magaziei | Ion Lingurar, din Hune- ţ
83 : de transformarea lor în Nedea, un căpăstru, o scăriţă pentru fost sfătuit în repetate rînduri de că- pe care a forţat-o. A sustras de aici o ) doana, Viorel Popa, /Vieo- t
Şi puncte .termice, prevăzute i lae Ma/ea şi Rom ul Lup, ’
irul să folosească agent încăl­ şea, curele şi o piele de oale, iar de tre organele de miliţie să se debarase- - sticlă cu tărie şi a încercat să dis-
lab pe păşunea din apropierea localităţii ze de ele, dar Radu Ursanu n-a ţinut pară. A fost surprins însă de către o ( din Ghelari, crezind că \
ud- zitor primar de la C.E.T, Obîrşa - un cal care aparţinea cetă­ seama de nimic, văzîndu-şi de „trebu- vînzătoare, pe care a lovit-o, încercînd 1 pot ocoli prevederile le- 4
rlle Mintia. Dat fiind faptul ţeanului loan Borza), Prin sentinţa pro­ rile" sale. Recent a fost depistat în- apoi să fugă. Dar n-a reuşit, pentru ţ gii, au sacrificat ilegal I
în- că Grupul de Şantiere Min­ ( doi vitei. Pentru o asem e- I
de- tia, executantul viitoarei re­ nunţată de Judecătoria din Deva i s-a cercînd să valorifice la preţ de specu- că cetăţenii aflaţi în local au sprijinit
nea faptă vor suporta ţVW/ O'UfJV»
de, revocat inculpatului şi beneficiul graţie­ lă, 10 ceasuri electronice, 6 pachete organele de ordine la imobilizarea lui. i II CU IU [Jiu
20 ţele de termoficare a mu­ rii. Recursul acestuia a fost respins de gumă de mestecat, lănţişoare, 3 pache- Judecat pentru infracţiunea de tîl- 1 consecinţele, în eoni or mi-
iţa, nicipiului, nu poate asi­ l tate cu prevederile Decre-
log gura, la începutul sezonu­ către Tribunalul Judeţean, aşa că timp te de şampon, două coliere şi alte hărie în paguba avutului obştesc, o
as- de 6 ani Iulian Taschină va avea bunuri de provenienţă străină. fost condamnat la 3 ani închisoare. ^ tutui 94 din 1983.
lui rece, punerea în func­
ţiune a magistralei, s-a sta­