Page 102 - Drumul_socialismului_1983_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 077

Lucrînd statornic cu fiecare om ROMÂNIA* CEAUŞESCU «PACE!

Rezultatele în producţie -— Atunci cînd unii co­ repetate rînduri în biroul
pe care le raportează a- munişti, cum ar fi Gere organizaţiei, în adunările Un singur glas, o singură voinţă - ...iio I
cum, după aproape 10 luni Deniş, Anghel Burada, generale, ba chiar şi la co­
de la începutul anului oa­ Gheorghe Cioca sau Teodor mitet. A fost repartizat în 8,ou Dialc
seral
menii muncii din cadrul Munteanu (ortaci de nă­ mai multe brigăzi, dar toţi să fie pace pe Fămînt! 8,30 Almj
întreprinderii miniere Ani- dejde, dar care călcaseră se plîngeau de el. 0,00 Dc 5
noasa sînt departe de a le pe alături) s-au aflat la pri­ — în brigada pe care o 0,30 Cinic
e
oferi motive d satisfacţie, ma abatere, ei au fost puşi conduc, intervine Constan­ (Urmare din pag. 1) tot ceea ce construim" .— în Europa a rachetelor cu 10.00 ţilrii Viaţa
de a reflectă fidel posibili­ imediat, chiar a doua zi, tin Iacob, folosim o meto­ arăta în cuvîntul său rază medie de acţiune, re­ color;
Trăim într-o ţară-simbol
tragerii şi distrugerii celor
tăţile reale ce există aici. în discuţia colectivelor de dă pe care eu o văd ca al păcii, al înţelegerii în­ maistrul constructor Con­ existente, pentru apărarea 11.45 Lumi
între diferitele cauze —. muncă din care fac parte, foarte bună : ii criticăm a- tre oameni, o ţară ce-şi a- stantin Diaconescu, Erou al 13.00 ţial ( Albur
Muncii Socialiste.
mai mult sau-'mâi puţin o- iar în prima adunare ge­ colo, între ortaci, pe cei ce, dreptului fundamental la * Tel
biective — care au generat nerală de partid au fost nu-şi văd de treabă. Să nu firmă spre binele tuturor Emoţionante cuvinte a existenţă liberă şi demnă 15.00 Teles]
aceste nerealizări, ne-am sever criticaţi de ceilalţi vă povestească Andrei Puş­ dragostea de pace, dreptul rostit şi pioniera Adriana a fiecărui popor. Romii
concentrat atenţia, în dis­ comunişti. Ei şi-au însuşit caş şi Solomon Udric ce de a trăi în bună înţele­ Manolache : „Noi,' copiii Noua dumneavoastră ini­ Trans
* Sec
cuţiile purtate cu Zian Ho- critieile adresate şi au de- „săpuneâlă" au primit cînd gere, spre fericirea întregii României, avem nevoie de ţiativă, pătrunsă de o înal­ lui; Ţ
dor, secretar al comitetu­ au făcut nemotivate. omeniri". pace, cum avem nevoie de tă grijă şi răspundere pen­ in aii
lui'de partid de la secto­ I-am mai dus şi la co­ în continuare, maistrul aer şi lumină". tru destinele civilizaţiei u- Miclei
Semn:
rul I — producţie, cu alţi Viaţa de partid mitetul de partid al sec­ furnalist Nicolae Mărcu- în numele celor 20’000 manc, demonstrează încă o 17.00 Telcsp
comunişti, şefi de brigăzi, torului. Să-i vedeţi acum lescu, Erou al Muncii So­ de tineri din municipiu a dată clarviziunea de care ne dii
mineri, asupra implicaţiilor ce harnici sînt! cialiste, a spus în cuvîntul vorbit Genu Stoica, prim- daţi dovadă în rezolvarea pionat
gimna
pe care le-au avut abate­ monstrat, în continuare, că — Ce alte metode se fo­ său: „Exprimîndu-ne de­ secretar al Comitetului marilor probleme pciitice dapcsl
rile de la respectarea stric­ losesc, tovarăşe secretar plina adeziune la întreaga municipal Hunedoara al internaţionale, ilustrează 18.00 Film :
tă a aceea ce se cheamă sînt cu adevărat oameni de Zian Hodor, pentru redu­ politică internă şi externă U.T.C., care a spus „Da dorinţa de pace şi colabo­ tcs“, p
disciplină de partid şi de bază. cerea numărului celor ce promovată de partidul şi că noi, generaţia tînără de rare a României, consec­ 18.50 Telcsp
producţie, deopotrivă. E drept, sînt şi aici ex­ comit acte de indisciplină ? statul nostru, noi cei ce astăzi, ne-am născut şi am venţa şi fermitatea cu ca­ tcle ir
nastic;
„Am deplina convingere, cepţii. Egetboroş Victor — Ar fi de amintit aici muncim şi trăim în muni­ fost crescuţi în zile de re partidul şi statul nostru 19.30 Ţeleju
ne spunea Zian Hodor, con­ şi Vasile Guţu au cunoscut, tematica adunărilor gene­ cipiul Hunedoara, ne unim pace, în care cuvîntul de militează pentru lichidarea lor)
firmată de altfel de fapte­ de curînd, cea mai aspră rale, gazeta de perete a glasul fierbinte cu cel al ordine şi ţelul fiecăruia es­ focarelor de încordare, ten­ 19.45 pace, Strălui
le concrete, că nerespecta- sancţiune : ' excluderea din sectorului, faptul că în fie­ oamenilor care consideră te munca, trebuie să ne ex­ siune şi conflict, pentru laborai
1
rea disciplinei este una rîndul membrilor de partid. care şedinţă de comitet, la pacea ca cel mai de preţ primăm acum, în actuale­ făurirea unei lumi fără ar • Vizita .
dintre cauzele, chiar una Pentru repetate absenţe ne­ ordinea de zi un punct dis­ bun al omenirii, bun aflat le condiţii create de cursa me şi fără războaie. Nicoia
foarte însemnată, care au motivate, pentru că nu prea tinct îl constituie tocmai mai mult ca ori cînd în pe­ înarmărilor, dorinţa de a Vă asigurăm, mjit iubite preună
Elena
făcut să dăm înapoi în ce le plăcea să muncească nici analizarea stării disciplina­ ricol acum, cînd Statele U- trăi în pace, fără obsesia şi stimate tovarăşe Nicolae Rcpubl
priveşte rezultatele muncii chiar atunci cînţj se aflau re, discuţiile individuale cu nite ale Americii se pregă­ folosirii sofisticatelor ma­ Ceauşescu, că vom munci Sudan
noastre. Se ştie că mineri­ la şut, ei s-au autoexclus membrii de partid. Toate tesc să instaleze în Europa şini de mutilare a vieţii". cu înaltă răspundere revo­ 20.30 Cipru Cîntare
tul este o meserie grea. . chiar şi din rîndurile între­ aceste forme de acţiune sînt noi rachete nucleare. Au mai rostit cuvîntări luţionară şi patriotică pen­ 20.50 Film a
Este o meserie de echipă, gului colectiv. un cadru propice de edu­ ' Aparţin generaţiei care Maria Fazekaş, preşedinta tru îndeplinirea exemplară Luchiai
in care fiecare ortac re­ — Cu astfel de oameni care, de disciplinare a tu­ a cunoscut ororile celui Comitetului municipal al a sarcinilor ce ne revin, 22.30 Tclejur
prezintă un factor impor­ nu putem face faţă exigen­ turor oamenilor muncii de-al doilea război mondial femeilor şi Ştefan Năsta- pentru înfăptuirea intregii lor)
* Spori
tant într-un angrenaj com­ ţelor sporite pe care noile care-şi desfăşoară activita­ şi care ştie bine ce ar în­ se, miner şef de brigadă politici interne şi interna­
plex. Orice abatere — lipsă acte normative privind re­ tea în sectorul I — produc­ semna o asemenea urgie la întreprinderea minieră ţionale a României socia­ LUNI, 31
de la şut, lucru de mîntu- tribuirea muncii în acord ţie de la mina Aninoasa. care, dacă s-ar repeta în Hunedoara. liste, pentru a ne aduce 15 Velcx
ială — se repercutează ne­ global le pune în faţa noas­ Şi, cu siguranţă, atunci condiţiile actuale, pâmîn- O atmosferă înălţătoare, contribuţia la continua 15 ~lisiun
gativ asupra rezultatelor în­ tră, a tuturor. în minerit cînd vom recupera actua­ tul ar fi pur şi simpiu pîr- de profund patriotism revo­ înălţare a patriei pe noi i. vgbiai
tregii formaţii de lucru. se cîstigă bine, e drept, dar lele restanţe din producţie, jolit de exploziile nucleare luţionar a însoţit adopta­ trepte de progres şi civi­ 17.50 lor) 1001 de
— Spuneaţi, tovarăşe se­ numai atunci cînd se mun­ vom putea vorbi despre o şi pustiit de viaţă". rea textului unei telegrame lizaţie". 18.00 Inchidej
cretar că dispuneţi şi de ceşte bine — ne spunea reală şi eficientă muncă de „în numele tuturor con­ adresate secretarului gene­ în aceeaşi atmosferă vi­ lui
fapte concrete în sprijinul Adrian Buţuţui, secretarul educare în spirit revoluţio­ structorilor d>n I.C.S H. ex­ ral al partidului, tovarăşul brantă, participau ui la a- 20.00 Telejuri
lor)
acestor afirmaţii. Cum pro­ organizaţiei de bază I—B, nar, comunist, muncitoresc. prim preţuirea şi recunoş­ NICOLAE CEAUŞESCU, în dunare au adresat un me­ 20,20 A patrii
cedează comitetul de partid din acvla.şi sector. Pe Ya- tinţa faţă de neobosita ac­ care se arată : saj preşedintelui celei de misiune
în atari situaţii ? . sile Guţu l-am discutat în DANIEL MĂLIN tivitate a secretarului gene­ „Siderurgiştii, minerii, a 38-a sesiuni a Adunării lor)
ral al partidului, tovarăşul constructorii, ceilalţi oa­ Generale a O.N.U., scrisori 20.30 Orizont
ţi tic
Nicolae Ceauşescu, dedica­ meni ai muncii din muni­ ambasadelor Uniunii So­ 20,55 Tezaur
Prima etapă a termoficârii tă păcii, apărării viitorului cipiul Hunedoara, partici­ vietice şi Statelor Unite ale 21,25 Curier (
paşnic al poporului român,
panţi la marea adunare
celorlalte
Americii,
21,35 Roman-1
ţări
al tuturor popoarelor iu- pentru pace şi dez irmare europene acreditate la becca“
(color)
municipiului Deva mii. Şi noi, cei peste 4 600 au dat o înaltă apreciere Bucureşti, în care se ex­ 22.30 lor). Tclejurn
acţiunilor
iniţiativelor
de constructori ne ridicăm
şi
primă aceleaşi sentimente
cu hotărîre glasul în apă­ dumneavoastră de un am­ înălţătoare, de dragoste de
(Urmare din pag. t) 70 la sută. Mai departe în­ rializat, în timp minim. rarea dreptului suprem de plu ecou internaţional în pace, de viaţă liberă şi
să nu putem acţiona fiind­ Ing. Mircea Bădărău, di­ s trăi, de a ne bucura de vederea opririi amplasării demnă. C i n e i
că nu sînt platforme de rectorul comercial al I.E.
vopsit şi de izolaţii. Din
punctul nostru de vedere, acces la punctele de lucru. Deva, şi Dorel Malea, se­
De asemenea, trebuie ca cretarul cpmitetului de DEVA: Haid
punerea , în funcţiune a întreprinderea „Electropu- partid a! întreprinderii, a- Resursele minerale utile - mai rapid puse în valoare
cai (Patria);
frontul de
termoficârii nu ridică pro­ tere“ Craiova să aducă re­ preciau, la rîndul lor, că HUNEDOARA
bleme. medierile necesare la în­ pentru punerea în funcţiu­ (Urmare din pag. 1) Rezultate bune, după cum partid. Acum, în spiritul Bucureştilor
— în ce stadiu sînt lu­ trerupătoarele staţiilor de ne a termoficârii munici­ am notat mai sus, au şi noilor reglementări privind Pruncul, petre
crările la instalaţiile de 0 kV aferente termoficârii. piului Deva în această eta­ crăin, vrem să lucrăm şi minerii, din rîndul cărora organizarea şi retribuirea nii (Flacăra);
dcrurgir'ul);
automatizare ? Pînă la soluţionarea aces­ pă este necesar ca atît be­ ne facem lună de lună pla­ se remarcă Ştefan Tămă- muncii, al generalizării a- şinilp- ţta);
.icto
— Abia după terminarea tor probleme stăm pe loc, neficiarul cit şi antrepre­ nul". „Acum, cu forma de şloni, Vasile Bîrleanu, Ioan cordului global, al celor­ ne 1 „iprian
acord
ŞA1,
generalizat,
global
tuturor lucrărilor de con- iar după noi stau şi al­ norii să se mobilizeze e- va trebui să ţinem mult Stingă, Gheorghe Susan, lalte prevederi din decre­ (Unirea); Iubi
strucţii-montaj, care sînt ţii. xemplar în vederea reali­ mai aproape unul de altul, Ioan Lupulescu, Gheorghe tele Consiliului de Stat, toţi (7 Noiembrie);
Jurca, Aurel Deioni, Petru
oamenii muncii din briga­
mul şi umbra
întîrziate — a precizat in­ Zeno Posiar, şeful secto­ zării urgente a lucrărilor să ne completăm mai bi­ Şanta, Cornel Rădos, Ioan da noastră geologică com­ VULCAN: Zor
ginerul Tiberiu Oloeriu, din rului investiţii de la I.E. neexecutate. Măsurile sta­ ne, să putem depăşi lunar Ţîf, Vasile Raba şi alţii. plexă sînt hotărîţi să am­ rul); LONEA:
secţia „automatizări", diri­ Deva, arăta că pînă la sfîr- bilite de comandamentul planul, deci şi propriile — Eu aş releva faptul plifice succesele obţinute preţ e iubirea
Ii
ANINOASA:
ginte de şantier la acest şitul lunii octombrie a.c., instituit în acest scop tre­ venituri, era de părere son­ că oamenii noştri, în frun­ în muncă, să pregătească ţii (Muncitoresc
obiectiv — vor putea în­ proiectantul obiectivului va buie înfăptuite întocnjîu, zf dorul Gheorghe Căploiu, te cu comuniştii, nu se temeinic planul pe anul B.D. intră în
cepe probele de punere în sosi la faţa locului, prilej de zi, pentru că, în ansam­ tot de la grupa geologică mulţumesc niciodată cu viitor, îneît să putem pune tezatul) ; BR
în alertă (St<
funcţiune a automatizărilor. cu care se va rezolva şi blu, sînt condiţii ca în ju­ Voia. în prezent, media ceea ce au făcut azi, vor mai rapid în valoare can­ GURABARZA:
— Noi executăm lucrări­ situaţia platformelor de ac­ rul datei de 15 noiembrie lunară a depăşirii planului ca mîine să facă mai mult tităţi sporite de resurse mi­ nală (Minerul)
ces. Se va merge* pe solu­ isă se livreze agent termic este de 30—40 ml, dar pu- — spunea Ioan Rosetti, se- nerale utile de care econo­ Escapada (Pat
le de autdinatizări «electri-* ţii ssttiple, uşor *de mate- -consumaţia) lor. tem mai mul^.| , , cretarui organizaţi|j d^ mia naţiona mia naţională, are nevoieu riul contraatac
tetarul organizaţi|j d^
ce şi probele funcţionale { GEOAGIU-BAI
(Casa de cultur
ale instalaţiilor A.M.C. — <ni i—r /! tmmm / ..»>—> / .» » / -■■■» / ■ " 11 r * ' MM MMM 3 MM M M— , . /MM 1 MM / ΗM / MM / MMM S MMM . MMM / MMM M MMM I MMM 9 MM*/ Prea tineri pc
1
a completat maistrul prin­ ♦ v' (Dacia); BRAZ
cipal Nică Olaru, din ca­ împlinirile sînt rodul firesc al nluficii paj pentru Sin;
LAN: Mult ma
drul Grupului de şantiere iubirea (Casa c
energomontaj automatizări SIMERIA: Pc •
(Mureşul) ; 1LI.
electrice şi încercări func­ Cel care n-a îndrăgit nici pii. Unde ajunge ? In ares­ Aici, în Hunedoara, mi-am blocul acela am lucrat şi eu că de a remedia bine şi bandistii din 5
ţionale Bucureşti. Ele sînt o profesie nu se poate sta­ tul miliţiei, apoi condamnat. întemeiat familia. Fiul meu a cu brigada mea I". prompt diferitele defecţiuni la (Lumina); GUI
terminate în proporţie de bili într-un loc. Ioan Grigo- Ce spun despre astfel de îmbrăţişat aceeaşi meserie de Iacob Moraru — secţia me­ maşinile autobasculante — toarce-te şi ma
ruţâ s-a plimbat de multe ori cazuri muncitorii de la şan­ lăcătuş-mecanic. Am maşina canizare : „Am citit în ziare iar acasă, pe stradă sau în dată (Minerul).
de la o unitate la alta, în tierele şi secţiile I.C.S. Hune­ mea, ne construim o casă la şi reviste despre diferite ca­ alte locuri publice să aibă o
Hunedoara şi în Slatina, pî- doara, buni familişti, oameni Merisani în comuna soţiei. zuri -de parazitism. Cele mai conduită demnă, respect pen­
Milioane obţinute & PECTC
nâ să lucreze la I.C.S.H. Dar cu prestigiu în colectivele în Din muncă cinstită şi stator­ maite dintre ele, ca şi în ca­ tru semeni".
din recuperări şi nici aici nu s-a ţinut de pro­ care muncesc ? nică vin toate împlinirile". zul prezentat, au la bază Grigore Mircea — secţia
gram. Absenta des, întîrzia mecanizare : „Spune-mi cu Deva. Casa i
recondiţionări nejustificat, nu era uri om cine te împrieteneşti, ca să-ţi orele 10,45. Spc
pe care să se poată bizui Nici muncă fără pline, nici pline fără muncă spun cine eşti" — zice un gală al laureaţii
lului naţional
Prin acţiunile de re­ colegii de la Şantierul II — proverb românesc. Şi bine României", ediţie
cuperări şi recondiţio­ lotul I, unde fusese încadrat zice, pentru că în cele mai
nări întreprinse de co­ ca lăcătuş. Ca urmare, în Ovidiu Pleşoianu — şantie­ Vasile Faur - şantierul IV beţia. Cînd ai copii, trebuie multe cazuri s-a adeverit.
lectivul de oameni ai rul I construcţii : „Socotesc al I.C.S.H. : „Munca înnobi­ să te gîndeşti în primul rînd Unde l-a dus pe Ioan Grigo- Vreme
muncii de la Secţia de septembrie ’82 i s-a desfăcut această plimbare de la o u- lează oamenii. Prin muncă la ei. Ce model eşti pentru ruţă prietenia cu alţi foşti
stîlpi hidraulici Vulcan contractul de muncă. Este nitate la alta ca o fugă de îţi cîştigi prestigiul colegilor, ei, ce le oferi, ce le pre­ condamnaţi ? în aceeaşi si­
Timpul proba;
s-au obţinut, de la în­ primit din nou în luna mar­ muncă, de propria persoană. îţi formezi personalitatea atît tinzi ? Asemuiesc viaţa fami­ tuaţie. Regretă probabil dar azi, 30 octombrie
ceputul anului pînă ' în tie 1983 la acelaşi şantier. Şi o condamn. Eu m-am de necesară cînd ai în bri­ liei cu o corabie pe mare. este tardiv. mea se va răci,
prezent, piese şi suba'n- Continuă *fnsă să aibă ace­ născut la Craiova, am învă­ gadă 12 tineri zidari cu care Cînd se abat furtuni asupra Un model de viaţă trebuie va fi temporar i
lat vor cădea p!
samble a căror valoare leaşi abateri, să nu se înca­ ţat meseria de lăcătuş-me­ trebuie să colaborezi bine ei, trebuie să ţii bine cîrma să aibă fiecare tinăr. Pentru Vîntul va sufla m
se ridică la 3,2 milioa­ dreze în normele de compor­ canic la Bucureşti — unde am pentru ca panourile mari de în mînă pentru a ţine dru­ formaţia noastră de meca­ sectorul vestic. 3
ne lei. între cele mai tament nici la muncă şi nici şi lucrat un an. Dar, pe a- prefabricate pe care le tur­ mul drept, a nu fi dat la mal. nici auto, pentru mine perso­ rile minime vor
importante repere rea­ în timpul lui liber. I se des­ năm (acum pentru blocul 50 Iacob Sorin, fiul meu cel ma­ nal, un astfel de exemplu l-a se intre zero şi
lizate prin recondiţio- face din nod contractul de cest şantier lucrez din 1951, — aflat în construcţie) să în­ re, este student la Timişoa­ constituit fostul nostru şef iar cele maxime
12 grade. Local i
narea vechilor stîlpi hi­ muncă. Vagabondează, se în aceeaşi meserie. Colecti­ trunească condiţiile tehnice ra, Cătălin, elev în clasa a Arghir Oprea, pensionat a- nala ceaţă şi izo
draulici sosiţi de la în­ face prieten cu Kadar Cornel vul a fost pentru mine un de calitate, cînd eşti tată a X-a aici la Liceul nr. 2, iar cum, un om minunat, de la La munte, vre:
treprinderile miniere : şi cu Dumitru Matei, ambii bun sfătuitor. Am înţeles că doi copii.cărora trebuie să le Mihaela în clasa a IV-a. Sînt care am învăţat cu toţii că răci uşor şi ct
5 233 bucăţi prelungitoa­ cu mai multe condamnări omul este dator toată viaţa fii model de viaţă. în mese­ copii buni, ascultători. Ca şi munca este o îndatorire de temporar noros.
re fixe, 1 270 bucăţi pentru diferite infracţiuni. lui să înveţe, să se perfec­ ria mea, de constructor, sa­ băieţii din echipă, pe care-i onoare, o sursă de bucurie vor semnala proci
be sub formă d
reazime superioare şi Sub influenţa alcoolului, pro­ ţioneze, să fie cît mai folosi­ tisfacţiile sînt deosebite. Ce consider a doua mea familie. şi satisfacţii materiale şi spi­ şi ninsoare. Vini
alte 980 bucăţi reazime voacă scandaluri la domici­ tor societăţii. Şi aşa am pro­ poate fi mai frumos cînd pri­ Cu vorbă bună am reuşit să-i rituale". fia moderat din
inferioare. liul soţiei pe care o părăsise cedat. Am urmat, la seral, veşti conturîndu-se un cartier fac să înţeleagă datoria pe teorolog de se:
Proncenco).
- şi pe ea şi pe cei doi co­ cursurile institutului de mine. nou, decît să poţi spune : la care o au : la locul de mun­ ESTERA ŞINA