Page 103 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 103
«
UMINICA, 30 OCTOMBRIE 1983 Pag. 3
Schimb de COMBINATUL SIDERURGIC
/IZIUNE
experienţă HUNEDOARA
SICA,
interjudeţean
1MB JUE ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ :
i elevul de la MUNCITOR! CALIFICAŢI
Avfavfavl S „Activitatea desfăşurată
il familiei de universităţile cultural-
i patriei ştiinţifice pentru cunoaşte © COCSARI © ZIDARI
ag pe-ntinsul rea şi valorificarea istorici
ului (parţial HUNEDORENE patriei în scopul educării @ FURNALIŞTI • MACARAGII
patriotice a maselor" a fost
tema unui apreciat şi util
ipiilor : schimb de experienţă inter-
mlbical (par- judeţean, organizat, in ju © OŢELAR 1 © STRUNGARI
1 deţul hostru de' Consiliul
culturii şi educaţiei socia precum şi
Bugpy : liste. La prestigioasa reu
— Polonia, Cuşeta vatmanului (?!) niune, cu larg caracter de
unc directă schimb de experienţă, des MUNCITORI NECALIFICAŢI (vîrsîa Î8-5Q ani
a mclomanu- făşurată ieri la Deva şi Hu
şi oamenii ei Citesc cu stupoare în ro chiar in ziarul nostru o şti incorec şi preţios, iar pre nedoara, şi ale cărei ma - bărbaţi), pentru sectoarele siderurgice.
sic lui Ion manul unui scriitor român re prin care eram informaţi ţiozitatea face casă bună nifestări se încheie astăzi,
reportaj; de azi câ, privind un tram câ s-a pus in circulaţie „un cu ridicolul. Ar mai ii şi participă rectori ai univer Retribuţia se face pe reţea siderurgica, în
Transmisiu vai, unul dintre personaje nou tip de vagon cuşetă alt motiv : neologismele nu sităţilor cultural-ştiinţifice conformitate cu Legea 57/1974 şi Decretul
ne la Cain- vede cum „în cuşeta lui, de dormit". De data aceas inspiră întotdeauna sufi şi directori ai aşezăminte
lor de cultură din judeţele
mondialc de vatmanul muşca dintr-un ta nu e vorba tocmai de o cientă încredere. Sint prea Alba, Arad, Bistriţa-Nă- 325/1983.
i de la. Bu-
măr". Câ vatmanul mănincă stupiditate, ci de un pleo noi şi încă — li se pare u- săud, Bihor, Cluj, Hunedoa Pentru nefamilişti se asigură cazare la cămi
il : „Cervân mere în timp ce conduce, nasm, adică de repetarea nora - n-au arătat ce pot. ra, Maramureş, Mureş, Sa-
dut 2 (eolor) treacă-meargă. Faptul, însă, inutilă şi estetic penibilă a Şi atunci le adaugă cîte uh lu Mare, Sălaj, Sibiu. Din nele muncitoreşti şi masa la cantină contra
(îampiona- judeţul nostru sint prezenţi
iale de gim- că el conduce stind intr-o unei idei. La iei se intim- sinonim de încredere, veri-, şi preşedinţii comitetelor cost în condiţii foarte avantajoase.
municipale şi orăşeneşti de
cuşeta e de-a dreptul ne plă cu jenanta expresie ficat, cu vechi state de ser cultură şi educaţie socialis
(parţial co- „a-şi aduce aportul", care viciu.
liniştitor. Confruntat cu o tă, alţi activişti ai institu
solic de năzbîtie de asemenea pro Soluţia ideală şi foarte ţiilor culturale.
de
Lucrările
schimbului
■tenie şi co- porţii, începi să te îndoieşti simplă e să nu folosim neo experienţă au beneficiat de COMBINATUL SIDERURGIC CĂLĂRAŞI
de ceea ce ştii. Şi atunci logisme de al căror sens şi
' a r ă ş u 1 u i expuneri şi referate pri încadrează de urgenţă muncitori calificaţi
sauşescu im- dai fuga şi-i ceri o consul ^PRIVELIŞTI putere nu sintem siguri. De vind istoria judeţului Hu
u tovarăşa taţie bătrînului şi atotştiu cele mai multe ori ne scot nedoara ca mijloc de edu în meseriile :
tuşescu în din impas cuvintele tradi caţie patriotică a maselor,
Democratică torului tău prieten, dicţiona preocuparea instituţiilor oţelar
i Republica rul. De data aceasta Dic zburdă in stilul administra ţionale iar limba română şi culturale pentru însuşirea
lor) ţionarul de neologisme al tiv. Apporter (tot in france felul in care vorbim n-au şi valorificarea- cunoştinţe cocsar
tomânici ză) inseamnă a aduce, in decit de ciştigat in acura lor de istorie, contribuţia
tic <: „ştefan limbii române, care iţi con cazul acesta, „a-şi aduce a- teţe. Ceea ce nu inseam lucrătorilor din muzee şi @> lăcătuş mecanic
(color) firmă ceea ce, de fapt, biblioteci la formarea pa
(parţial co- ştiai: „Cuşeta s.f. pat (de portul“ ar echivala cu „a-şi nă că ar trebui să prigo triotică a oamenilor muncii, © electrician
aduce aducerea", ceea ce nim neologismele. Aptitudi sarcinile universităţilor cul
cabină) pe o navă sau în- nea unei limbi de a asimi tural-ştiinţifice în pregăti @ operator chimist (bărbaţi)
tr-un vagon de dormit". Cu- e un nonsens. Atunci de ce rea politică şi profesională
iTOMBRIE la neologismele ii dovedeş a maselor. De un real fo @ operator tratarea apei
vintul a intrat cam de mul „a-şi aduce aportul" şi nu te vitalitatea şi forţa de los s-au dovedit vizitele la
tişor in limba română şi pro corect româneşte „a-şi a- primenire. Iar limba româ Cercul de studii interdisci- @ sudor
în *•« vine din francezul couchette, duce contribuţia" ? De vre plinare şi la Universitatea
(parţiu. cir- nă are in cel mai inalt grad cultural-ştiinţifică din Hu @ prelucrător prin aşchiere
care înseamnă acelaşi lu me ce cuşetă inseamnă pat această aptitudine pe care nedoara, ca şi activitatea
ri i cru. Iar couchette vine din iar patul nu poate servi de- avem datoria s-o cultivăm. practică de la Castelul Cor- © vulcanizaîori
programu- vineştilor.
verbul coucher, a se culca, cît la dormit, de ce „vagon Singura condiţie este aceea Conţinutul ştiinţific al re © pompagiu
(parţial co- a dormi. „Cuşeta vatmanu cuşetă de dormit" şi nu pur de a cunoaşte foarte exact feratelor, caracterul prac
lui“ e, deci, o stupiditate şi simplu şi româneşte, ca cuvintele de care ne folo tic al tuturor manifestări © instalator I
linstirc — c- lor organizate au dat sub
versuri (co- care îşi are originea fie in şi pină acum de altfel, „va sim. Din respect pentru lim stanţă şi valoare schimbu © fochist cazane abur şi apă fierbinte
ignoranţa, fie in neatenţia gon de dormit" ? De ce ? bă ca avuţie naţională şi, lui de experienţă organizat
elinico-ştiin- autorului. Dar cuşeta cu Pentru că unii işi închipuie nu in ultimul rind, din res în judeţul nostru, desen:- mecanic turbină ;
pricina continuă să joace că în felul acesta par mai pect pentru noi înşine. zînd noi căi activităţii uni
leloric versităţilor cultural-ştiinţi © laborant (bărbaţi)
Iţciicsc feste şi altora. Cu puţin culţi şi vorbesc mai distins. fice pe linia educării pa
leton: „Re- timp in urmă, am putut citi In realitate însă, ei vorbesc RADU CIOBANU triotice a oamenilor muncii. © macaragiu
cpjsodul 2
# mecanic locomotivă !
(parţial co
© ajuto- mecanic de locomotivă
Azi se declanşează
# zidar şamotor
txl&tă a ţaţă acţiunea de educaţie De asemenea, încadrează muncitori necalifi- |
patriotică
Există o ţară Există o ţară câţi pentru calificare în meseriile de mai sus. |
tii >lui Şapte- care ne învăluie-n iubire, sub soare, sub lună,
mic nou pe care ne şopteşte cîntecul în fire ctitorie de piatră, încadrarea se face conform Legii 12/1977, f
est (Arta) ; — jurăniînt de fiu avîntat şi greu. Vitejii ei s-adună „Tot înainte"
Misterele iar retribuţia conform Legii 57/1974.
ti Q d e r n) ; aici pe roca veche, de unde sint şi eu. Astăzi, în întreaga ţară va
il şi ardelc- Există o ţară fi dat semnalul de început Relaţii suplimentare la serviciul P.I.R., tele
Pintea (Si- ai cărei stejari mîngîie iubirile, Există o ţară al tradiţionalei acţiuni de
ecarcp Via- educaţie patriotică a Orga fon 13340 sau 13522, 13523 interior 1025, 1020.
tămîr *i- cîntecul de mamă, ROMÂNIA FELIX nizaţiei pionierilor — „Tot
■i); •• Cei codri de aramă fiul meu. înainte". Acţiunea este de
Poruhn. iii sint atît de aproape în cuvîntul meu. dicată aniversării a 40 do
i fură soare CONSTANTIN DEHELEAN ani de la revoluţia de eli
,UPENI: O- berare socială şi naţiohală,
(Cultural) ; antifascistă şi antiimperia-
i (Luccafă- listă, din anul viitor.
Iult mai de Pentru sărbătorirea celor
(Minerul); de Eugen Barbu şi Nico- mai importante evenimente
arşiţa nop- lae Paul Mihai, trăind în ale istoriei patriei, consilii
; URICANIl miezul fierbinte al aven le şi comandamentele pio
cţiune (Ite- niereşti vor antrena toţi
D : B. D. turilor ce se proiectează pionierii şi şcolarii judeţu
iua roşie) ; pe un fundal istoric real lui nostru la ample acţiuni
(ursă infer- — anii premergători re politico-cducalive, de mun
ORĂŞTIE 1 VIRGIL TEODORESCU că, învăţătură, do «creaţie
ia); Impe- la acel program liric pe voluţiei de la 1848. „Mis- tehnico-ştiinţifică, cultu-
(Flaeăra); care-1 enunţa cu vreo 50 rterele Bucureştil6r“ depă ral-artistică, sportive -şi de
[Haiducii de ani în urmă : „Urăsc şeşte condiţia filmului de pregătire pentru apărarea
1
); HAŢEG: „(ît vezi cu ochii ' cuvintele care trădează patriei..
itru riduri aventuri, acordă un spa , Acţiunea „Tot înainte" te TEOC TIBERIU, din Deva,
: Un echi- O severă selecţie rea revolta/ Urăsc îngrozitoa ţiu important prezentării constituie pentru toţi pio strada Ecaterina Varga 2,
aporo; CA- lizează Virgil Teodorescu rea trădare a poeţilor/ U- veridice a unei pagini de nierii un minunat prilej de ^rriTfHrT mulţi ani fericiţi, eu prilejui
de preţ e răsc limitarea dorinţelor exprimare prhi fapte a iu aniversării a 10 ani. (3101)
: cultură) ; în această ultimă carte a tumultoase/ Poetizarea na istorie, izbutind să sur birii de ţară, a sentimente publk/tate a Cu prilejul aniversării zi
ăi nclegnle sa. Prin aceasta se con prindă în tabloul plin de lor de profund ataşament lei de naştere şi al pensionă
. : Contra- figurează continuitatea turii poetizarea acestui contraste al vremii cau la politica partidului nos rii, soţia, fiica, ginerele urea
anta Lucia („poezia neîntreruptă* ) şi cataclism liniştit/ Urăsc zele ce duc la evenimen tru, de dragoste şi recu ză lui CRĂCIUN SEBASTLAN,
1
LARI : In- femeile curate ca un pa noştinţă faţă de secretarul V I N Z A R I „La mulţi ani !“. (c. l)
priveşte o dinamismul unui poet de te revoluţionare. Anga- general al partidului, pre e Vind apartament două ca a Colectivul atelierului chi
excepţie. Supusă imagina har din care nu poţi sor jînd personajele în reali şedintele Republicii, tova mere decomandate, confort I, mic, din cadrul Termocentra
rului diurn care într-o bi niciodată/ Urăsc pru tatea politico-socială a c- răşul Nieolac Ceauşescu, etajul I şi mobilă masivă pen lei Mintia urează colegului
părintele iubit şi stimat al
ESS3EBDH3 valorificare creatoare a denţa care falsifică pasul pocii (rivalitatea dintre tuturor copiilor ţării. tru tineret. Deva, strada Ho TRIF PETRU, cu ocazia pensio
rea, bloc 5, scara C, aparta
COLEI tehnicilor suprarealiste îşi sigur al luptei/ Dar nu Vodă Bibescu şi Alexan ment 31. (3190) nării, sănătate şi mulţi ani fe
riciţi ! (3186)
păstrează necesara ino urăsc/ Nu, nu urăsc cei dru Suţu, oportunismul • Vind casă în roşu. Hune a Colectivul Uzinei de apă
cenţă lirică, această poe doi paşi înapoi pentru doara, strada Traian Cioroga- Batiz, urează viaţă lungă şi
le cultură, victorie...". marii boierimi, interfe ru nr. 10. Informaţii, telefon fericită tovarăşului lor de
itaeolul do zie este mereu în căuta renţa lumii interlope cu 11474. (c. 19) muncă POPA lOAN, eu oca
ar Festiva- rea acelui punct arhime- Prin Virgil Teodorescu culisele diplomatice pur- $ Vind Dacia 1300, stare per zia aniversării zilei de naş
„Cintarea dic preconizat de Breton, „aventura" poeziei noastre fectă. Deva, telefon 13290. tere şi a pensionării. (3202)
a IV-a. moderne şi-a găsit, cum tînd încă foarte viu am (3192)
punct în care opoziţiile prenta fanariotă), creato Cine închide robinetul a Vind Dacia 1100, stare bu D E C E S E
se anulează dialectic. Joc spuneam şi altădată, pe rii filmului dilată apre risipei ? nă. Deva, telefon 12158. (3176) o lulianu soţie, Lajos şi Iu-
al tranziţiilor, vertej al acel „argonaut statornic". ciabil posibilităţile genu a Vind convenabil taragot lia copii, Nicu ginere, Maria
Laura
noră,
rudele
nepoată,
concretului, alchimie a TIBERIU DĂIONI lui. „Stowasser", sopran /Bruxel apropiate anunţă' eu profundă
vioară
les",
clarinet
veche,
verbului, rostire emble în decorul straniu al Lingă piaţa din oraşul Ha „B“, metode clarinet, flaut. durere încetarea fulgerătoare
aii pentru matică, amestec de gravi A Misterele ţeg există o pompă de apă Hunedoara, Karl Marx nr. 20, din viaţă a celui eo a fost
1983: Vre- tate şi ludic, extraordinar Bucureştilor de odinioa potabilă. Un lucru firesc ca telefon 17775. (c. 18) ANDRASI LUDOVIC,
ipr cerul ră, unde catacombele in asemenea locuri publice SCHIMB DE LOCUINŢA în vîrstă dc 50 ani.
toros. Izo- simţ al realului, poezia Bucureştilor obscure contrastează izbi să existe o astfel de sursă. a Schimb apartament două Inmormîn tarea are loc as
oi slabe, lui Virgil Teodorescu a tor cu strălucirea palatu camere, Deva cu Tirgu .Tiu. tăzi, 30 octombrie 1983, orele
oderait din încercat întotdeauna re „Trandafirul galben" Nefirescul este insă altul: Telefon 15695. (3187) 16, la cimitirul reformat din
’emperatu- fuzul net acordat rutinei — care a fost şi este un lui domnesc, actori îndră şuvoiul de apă ţişneşte con strada Eminescu Deva. Fami
O cuprin- considerabil succes de giţi ea Florin Piersic, Cza- tinuu cu viteză din gura pom ÎNCHIRIERE lia îndoliată. (3201)
5 grade, şi existenţei mimetice, bolcs Cseh, Marga Bar a Primesc două eleve în
între 7 şi peste diversitatea de ten public — lăsa să se între pei, risipindu-se sute de li gazdă. Deva, telefon 13290.
=e va scm- tative rămînînd însă stă- vadă că acţiunea va con bu, Teofil Vîlcu, Traian tri pe oră. Unii insetaţi beau (3193) | o Familia îndurerată a-
PIERDERI
lat brumă. pînă acea voce a cărei tinua, că Mărgelatu, Buză Stănescu, Ion Marinescu, fără să încerce să o închi a Pierdut legitimaţie de ser I nunţă decesul aceleia care
9 a fost o bună mamă, soa
nea se va recognoscibiliţate este i- de Iepure, Agatha vor re Jean Constantin, Ion Bc~ dă, alţii încearcă dar fără viciu, pe numele Cizmaş Ion, cră, bunică
irul va fi apare într-un nou film, soiu, George Motoi şi succes. Pompa nu are robi eliberată de Secţia I.F.T.E. BOCIAT AURELIA
Izolat sc nsedîată. Cea mai bună mulţi alţii dau viaţă — Deva. O declar nulă. (3182) de 69 ani.
pitaţii sla- definiţie a poeziei sale la fel de dinamic. Şi ia net. Se pare că cei de la • Pierdut legitimaţie de ser înmormîntarca — luni, 31
e lapoviţă ne-o oferă Virgil Teodo- tă, „Misterele Bucureşti în cel mai adevărat sens unitatea de gospodărire n-au viciu, pe numele Truşcă Ele octombrie 1983, orele 14,00,
ul va su- reseu în poemul „Munţii lor" propune publicului o al cuvântului — persona mai trecut de multă vreme na, eliberată de I.M.C. Deva. cimitirul Urieai» (Mailat).
vest. (Me- jelor. pe acolo. Altfel ar fi obser O declar nulă. (3177), Neştearsă va fi aminti- ;
.-viciu: A- din vise", devenit acum nouă întîlnire cu perso ANIVERSARI * rea sa în inimile noastre. ■'
'• exemplar prin supunerea najele pitoreşti imaginate AL. COVACI vat acest neajuns ca şi bal a Părinţii şi fratele Titus Familia i
ta imensă de apă din jur. urează dragului lor fiu şi fra
