Page 14 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 14
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 055 *
°qg. 2
ROMÂNI A •CEAUŞESCU» PACE!
CAMPANIA AGRICOLA PI TOAMNA
' '' ' ..........................
// Dorim să muncim în linişte, să contribuim
Mobilizare generală a locuitorilor satelor pentru // 16,00Telex
10,05Şcoala
ţcneştl
la continua înflorire a patriei socialiste 16,25Viaţa
strtngerea grabnică a întregii recolte de porumbi 10,50Traget
(Urmare din pag. 1) ortacilor de abataje, apro chemări pentru preînlîmpi- 17,00Tribut
(Urmare din pag. 1) Beriu 68 tei culturi şi alte coopera bă din întreaga sa fiinţă narea războiului, pentru Sindic
Mărtineşti 68 tive agricole, între care le pentru noi şi copiii noş noile iniţiative de pace, de înlăturarea pericolului nu de ma
condu
Teliuc 60 Jeledinţi 65 amintim pe cele din Şoi- tri 1“ larg răsunet internaţional, clear. Desfăşurîndu-ne în reşti
Peştişu Mic 50 Orăştioara de Sus 63 muş, Sîntandrei, Ruşi, Ră- La rîndul său, Ioan Pă- âle tovarăşului Nicolae treaga activitate pe baza 17,20Mome
ramur
Izvoarele 49 Ocoliş 53 duleşti, Romos, unde se ducel, spunea i „Noi, tână Ceausescu de a se face to hotărîrilor elaborate de 17,35Civica
Nandru 41 Dînc 50 strînge producţia de pe ul ra generaţie, care am învă tul pentru oprirea ampla Congresul al XlI-lea şi 17,501 001 (
Căstău 50 timele hectare. ţat să muncim pentru a ne sării noilor rachete nuclea Conferinţa Naţională ale 18,00Închid
C.U.A.S.C llia Pricaz 6 în contrast însă, există realiza aspiraţiile şi idealu re. lui
Burjuc 100 unităţi agricole cooperatiste rile, sîntem ferm hotărîţi Intr-o puternică simţire partidului, a preţioaselor 20,00 Teicju
indicaţii date de dumnea
Ohaba 100 C.U.A.S.C. Toteşti unde ritmul de lucru la să ne spunem răspicat cu- patriotică, preocupaţi de lor)
Pentru
Zam 100 Densuş 58 recoltat este departe de a vîntul în favoarea păcii, a voastră, mult iubite şi sti tru p:
RSduleşti " 97 Peşteana 46 reflecta potenţialul existent, libertăţii de creaţie şi ac destinul păcii în lume, par mate tovarăşe Nicolae 20.30Actual
mie
Dobra 91 Sarmizegetusa 39 impunîndu-se măsuri hotă- ţiune, pentru un viitor lu ticipanţii'la adunare au a- Ceauşescu, noi, minerii vă 20,45Melodi
Lăsău 84 Ciula 38 rîte pentru mobilizarea ge minos şi fericit". doptat textul unei telegra asigurăm că vom face to 20,55Mcmoi
me
tovarăşului
tul ca prin munca şi ac
adresate
llia 80 Rîu de Mori 37 nerală a tuturor coopera „La mina Petrila — a NICOLAE CEAUŞESCU, în tivitatea noastră, plină de 21,10 Film t
Teiu 80 Toteşti 30 torilor la recoltat. Cu res ra“
Roşea ni 72 Clopotiva 5 tanţe inadmisibile la strîn- relevat maistrul Ioan Bo- oare se spune: răspundere şi spirit revolu 22.30Teicju
lor).
denloz — lucrăm oameni
Sîrbi 72 Ostrov 4 sul producţiei de porumb ai muncii români, maghiari, „Puternic stimulaţi de ţionar să ne realizăm în
mod exemplar sarcinile ca
Sălciva 67 Unirea 2 se prezintă la această dată grija dumneavoastră faţă
Bretea Mureşană 65 C.A.P. Unirea (preşedinte germani şi de alte naţio de destinele patriei, ale lu re ne sînt încredinţate, a-
Gurasada 59 C.U.A.S.C. Simeria Constantin Babeş), Pestişu nalităţi, care acţionăm cot mii întregi, oamenii mun sigurînd cărbunele necesar IC Al
Lăpuşnic 50 Mic (preşedinte Otilia Lu- la cot pe frontul cărbune cii de la întreprinderea Mi cîştigării independenţei e-
Sîntandrei 97 lui, adueîndu-ne cu toţii nieră Petrila, întruniţi în- nergetice a ţării".
C.U.A.S.C. Ordştie Timp.. 59 ca), Rapoltu Mare (pre contribuţia la înfăptuirea tr-o însuflcţitoare adunare în aceeaşi atmosferă, a- BUCUL»
Orăştie 100 Simeria 38 şedinte Aurel Sima), Vîlcele politicii partidului şi statu pentru a da glas voinţei de dunarea a adresat un me dioprogram
La ordinea
(preşedinte Ursulescu Vio
Orăştioara de Jos 84 Băcia 31 rica), Pricaz (preşedinte lui nos.tru, pentru continua pace, pentru a susţine cu saj celei de a 38-a sesiuni tură; 7,00 1
Turdas 83 Bobîlna 16 înflorire şi înaintare spre hotărîre iniţiativa dumnea a Adunării Generale a La panoul
muncii; 8,0<
«iblşel 78 Rapolt 5 Ioan Barb), Pişchinţi (pre culmile socialismului şi co voastră, de amplu ecou in O.N.U., precum şi scrisori 8,10 Curie
şedinte Viorica Baba), Cig- munismului, a scumpei ternaţional, vizînd oprirea ambasadelor U.R.S.S. şi 9.00 Bulctii
între lucrările prioritare ca perioada strîngerii re mău (preşedinte Aurelia noastre patrii". cursei înarmărilor, ne ală S.U-A. şi celor ale statelor Răspundem
pe agenda cooperatorilor şl coltei să fie mult scurtată, Ilieş) şi altele. în cuvîntul său, Nicolae turăm cu toată fiinţa, pen europene acreditate în ţara 10.00 Buleti
Interpreţi c
mecanizatorilor un loc cen .evitîndu-se astfel orice Pentru grăbirea ritmului Dineseu, dînd glas voinţei tru a da viaţă vibrantei noastră. iară; 10,30
tral continuă să-l ocupe pierdere şi asigurîndu-se de lucru la recoltatul po liste; 10,45
strîngerea grabnică a în eliberarea cu operativitate rumbului se impune cu mint — ci:
letln de şt
tregii recolte de porumb, a suprafeţelor destinate acuitate ca toţi locuitorii caruselul c
concomitent cu aceasta asi însămînţărilor de toamnă. satelor să participe la cules, După aplicarea acordului global lucrurile; l
gurând onorarea exemplară Exemple pozitive în acest iar atelajele să fie mobili 12.00 Buleti
Ştiinţa sec<
a prevederilor la fondul sens oferă, între altele, zate şi folosite la întreaga (Urmare din pag. 1) deşi noi livrăm loco depo — Ne-am propus o cola Din comoi
de stat. Experienţa a nu C.A.P. Brad, Cristur, Haţeg, capacitate pentru transpor zit. Un lucru este cert: Ln borare mai stiânsă şi per 12,45 Avan]
Tv.; 13,00
meroase cooperative agri Sălaşu de Jos, Orăştie, Bur tul producţiei din cîmp. comerţului.- Comerţul ne-a condiţiile acordului global manentă cu comerţul, în 15.00 Clubul
cole demonstrează că aco juc, Zam, Ohaba şi alte în acelaşi timp trebuie lansat comenzi de băuturi şi a prevederilor din De prospectarea cererii de con Buletin ^
lo unde munca a fost unităţi care au reuşit să depuse eforturi susţinute răcoritoare în acest an care cretul cu privire la calcu sum şi vom produce, cel tcce po;
temeinic organizată, unde încheie recoltarea porum în vederea înlăturării de nu au acoperit cu 935 tone larea, eliberarea şi contro puţin in ceea ce priveşte dul, pace.,
s-au folosit cu randament bului de pe întreaga su calajelor existente între ceea ce aveam noi în plan. lul utilizării fondului de necesităţile judeţului, în corale; 16,4
ridicat forţele şi mijloa prafaţă planificată. De cantităţile de porumb re Este o contradicţie între retribuire, nu ne mai pu funcţie de aceasta. conomicet
ştiri; 1
cele mecanizate, acţionîn- asemenea, în ritm susţinut coltate şi cele livrate la comandă şi plan. tem permite să producem Probleme comune şi spe 17,30 Gi. j
du-se în spirit de ordine s-a lucrat şi se apropie de fondul de stat. Consiliile — E cam ciudat ce spu pentru a stoca. cifice în legătură cu apli 17,40 Oua
şi disciplină, este posibil terminarea recoltării aces- populare şi consiliile unice neţi. Piaţa a simţit în vara — Pentru că, aşa cum aţi carea acordului global îşi 18.00 Orele
dezarmare,
agroindustriale au datoria aceasta lipsa răcoritoarelor. afirmat, nu vă mai puteţi pun si oamenii muncii de Ştiri * A-l.
să se implice cu întreaga — Aici a intervenit o al permite să produceţi pen la nivelul secţiilor, echipe nilicaţii.., ;
La recoltări si insămîntări, răspundere în impulsiona tă discuţie, anume cine fa tru a stoca peste limitele lor. Ne vorbeşte despre ele nai; 21,00 F
7 7 7 rea ritmului de lucru la ce transportul de la fabri admise de lege, este nevoie maistrul' Maria Coţolan : România. ]
strîngerea şi depozitarea că la magazine. A avut de o cunoaştere mai bună — Noi lucrăm în forma limpice; 23,i
nici o clipă de răgaz! fără pierderi a întregii câştig de cauză comerţul, a cerinţelor pieţei. ţii şi cu muncitori perma opereta „St
producţii de porumb.
nenţi şi cu sezonieri. După
de Gcorgo
Referitor la modul cum telor Rişca, Rişculiţa şi Ba cum se ştie, aceştia din ur 5.00 Non sti
se acţionează în campania ia de Criş. Astfel că mă nu sînt cuprinşi în a-
agricolă de toamnă, tovară miercuri seara vom încheia cord global, ci in acord di
şul Aron Medrea, secreta recoltatul. Aş vrea să evi rect. Va trebui deci să avem 41 INI
rul Comitetului Comunal de denţiez hărnicia şi răspun în vedere o evidenţiere mai
Partid Baia de Criş, ne spu derea cu care au muncit bună pe oameni a produc
nea : Aurel Hărăguş, Ileana Pre- ţiei, sau să alcătuim forma DEVA: In
— încă din prima zi a cochi, Nicolae Indrieş, An ţii de lucru numai în a- (Patria) ;
HU:
(Arta);
campaniei de toamnă am drei Henţ, Victor Iancu şi cord direct sau numai in tra (Flăcări
înregistrat o bună partici alţi cooperatori care au e- acord global. Trebuie apoi vadă pentri
pare la muncă, avînd zil liberat de coceni suprafe să acordăm o atenţie deo rurgistul); .
nic la lucru cîte 600 de oa ţele ce le-au fost stabilite. sebită aprovizionării ritmi rabla (Arta
modă nouă
meni. De asemenea, fiecare Vremea înaintată impu ce cu materie primă, să PETF
instituţie şi unitate econo ne ritmuri superioare la în- întărim controlul pe faze seriil»
mică a primit o tarla de sămînţarea grîutui. La de operaţii, ca şi asupra ducii
cules şi de eliberat. Şcoala C.A.P. Lunca Moţilor lu produsului finit. PENI: D
re ba 4 '»
generală a participat la re crarea a început luni şi Iată că oamenii pun în CAN uit
coltarea porumbului cu 120 mecanizatorul Petru Betea evidenţă probleme care tre LON. Ml
de elevi, zilnic, iar casa a semănat 18 ha. La C.A.P. buie rezolvate pentru ca riile I-il (M
de copii — cu 100 elevi. Cărăstău însămînţarea griu principiile acordului global LA: Despăi
La transport am mobilizat lui n-a început încă de să funcţioneze ca pîrghii de ră — seriile
ANIN
resc);
toate atelajele de pe raza oarece s-au întîrziat arătu cointeresare individuală şi ră în Arabh
comunei — în număr de 45 rile şi pregătirea terenu colectivă. Şi, ceea ce este URICANI :
(Retezatul);
— şi am primit un sprijin lui. Aici două tractoare au bine, nu numai că le pun zia (Steaua
substanţial din partea lucrat la arat, iar altele în evidenţă, dar îşi afirmă BARZA: Sc
U.M.T.C.F. Baia de Criş. două la discuit, astfel că Mecanizatorii Sevastian Pădurean şi Iosif Tir execută arături pentru grîu pe un teren hotărîrea de a participa cu nerul); ORA
dimineaţă
Marin Borza, preşedinte marţi au fost semănate pri tle 8 ha de la C.A.P. Hărău. tragere de inimă la rezol celor 1 000 c
le Cooperativei. Agricole de mele hectare. Mecanizato varea lor. I-II (Flăcăi
Producţie Rişca, a fost pri rii Cantemir Filip, Ilie Bre- BAI: Bobby
sa de Cultu
mul care a început culesul zesteân şi Cantemir Todea Cafti Exp
porumbului. L-am întîlnit de la C.A.P. Ţebea sînt ho- BRAZI: Mie
in tarlaua numită ,,Sub Mo- tărîţi să folosească utilaje Constructorul si beneficiarul trebuie să-si intensifice ritmurile de lucru LAN : Seci
goş“ încărcînd ştiuleţii în- le cu randament sporit pen intim (Cast
s
SIMERIA:
tr-un atelaj. Interlocutorul tru a încheia în cel mai (Urmare din pag. 1) na. Am făcut intervenţii la de lucru sînt încărcate — lui, o lună de zile. La toa riile I-II <!V
ne-a spus : scurt timp însămînţarea furnizor, avem şi delegat este adevărat — dar sînt te s-au gîndit constructorii Prietenii (L
— în fiecare zi, de cînd griului. — ajunge la uzina de pre permanent la el, dar me realizabile. Recent ne-am şi Gei care vor exploata a-
am început culesul, a venit parare. în două săptămîni, reu sîntem amînaţi de azi suplimentat forţele cu în cest obiectiv, vizavi de ter
>a cîmp toată suflarea sa TRAIAN BONDOR aprecia ing. Victor Pascu, pe mîine. De asemenea, nu că 60 de montori de la menul de predare foarte a-
şeful şantierului Certej din este rezolvată problema a- grup, deci facem faţă. în propiat, mai puţin la ali LVRB
cadrul Grupului de şantie limentării cu energie elec ce ne priveşte, lucrările ră mentarea cu energie elec
re Cluj-Napoca al T.C.M.M. trică a celor 5 STC“. „Care mase nu vor crea proble trică a capacităţii prevăzu
Bucureşti, se va încheia ac este stadiul de execuţie al me beneficiarului". te a intra în funcţiune. Se Timpul |
azi, 5 oct
ţiunea de echipare a stâlpi celorlalte lucrări ce condi Pe lingă constatările de feresc însă şi unul şi celă Vremea va
lor cu saboţi şi se va în ţionează punerea în func mai sus ale lui Ion Necşa, lalt să recunoască acest a- încălzească i
cepe pozarea cablului, în ţiune?". „Staţia unghiulară dirigintele de şantier pen devăr, angajindu-se formal fi variabil,
ln
special
prezent derulat pe întregul este în grafic, depozitul de tru lucrările de alimentare să respecte termenul stabi intervalului,
traseu. Şefii de brigadă Flo- minereu este gata (mai pu cu energie electrică a obi lit. cădea ploi.
rică Ştirbei, Oliver Goidoş ţin montajul benzilor de a- ectivului Coranda-Hondol, La Coranda-Hondol mai fia moderat,
tempon
cărl
(specialist în funiculare), limentare cu minereu), pri am aflat că prin neasigu- sînt multe de pus la punct. km/oră din
Ion Judea, ceilalţi 120 de ma linie de măcinare, de rarea la timp a panourilor Toţi factorii care contribuie Temperaturii
muncitori, comasaţi la a- asemenea, eşţe pregătită de comandj-şemnalizare, la realizarea acestei inves- i fi cuprinse î>
ceastă importantă lucrare, pentru punerea hi funcţiu destinate staţiei de 11-0 kV tiţii trebuie să ia măsuri de, iar ceîe
18 şi 23 de g
se străduiesc, zi de zi, să ne. La linia a doua avem din Certej (furnizorul a urgente pentru procurarea ţa, local se
folosească cît mai eficient necazuri cu blindajele mo promis că le va termina utilajelor şi instalaţiilor ne ceaţă.
timpul de muncă, să exe rii autogene — nu se potri între 10 şi 30 octombrie), cesare punerii în funcţiu La munte
cute o lucrare de calitate. vesc, iar la alimentarea cu punerea în funcţiune a pri ne, să folosească din plin continua să
„Totuşi — aprecia şeful de apă de la Mureş, benefi melor două linii tehnologi timpul de muncă rămas, să Cerul va fi
şantier — fără cei 8 saboţi ciarul nu a asigurat, nici la ce prevăzute la sfîrşitul lu intensifice ritmurile e _ dea pţol sial
şi stilpul intermediar de această oră, cinci pom ne nii octombrie nu este certă. x SC-uţie pentru 0a obiectivul sufla cu i.
00—80 lcm/or
C.A.P. Simeria. Mecanizatorul Constautin Geles lucrează 25 m, nelivraţi din diferite tip „Jiul". Fără ele, fără Montarea şi verificarea a- vest. (Meteo
la tăvălugitul unei suprafeţe de 8 lia ce a fost semănată cu motive de către I.M. Âiud, minier Coranda-Hondol Să viciu A. Pro
orz. energie electrică nu putem cestor panouri durează, du intre în cel mai scurt timp
funieularul nu va funcţio porni. Programele noastre pă aprecierile beneficiaru în exploatare.