Page 15 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 15
ERCURI, 5 OCTOMBRIE 1983 Pag. 3
Chipul oraşului — oglinda
65 DE ANI DE LA FĂURIREA
ZIUNE spiritului de buni gospodari
STATULUI NATIONAL UNIT AR ROMÂN
al celor ce-I locuiesc
:aţiei cetii- în curînd se va împlini şi multă, foarte multă dra
ralA Temeiuri le istorice ale U nirn un an de cînd cetăţenii Că- goste pentru a face din o-
onocxpres lanului, asemenea milioane raşul nostru cu adevărat „o „SÎNT LA BIROU"
perienţci lor de cetăţeni de pe în grădină înflorită". în ele se
— cadrul In cartea de aur a istoriei de neam, a vieţii economi tat. „Urmaş al „celor regăseşte, de asemenea, pre
arc a auto- treg cuprinsul ţării, şi-au M s-a sesizai faptul că
muncito- poporului român sînt înscrise ce, politice şi culturale. A- mai drepţi şi mai vi ales în fruntea obştii depu ocuparea constantă dovedi lucrătoarea gestionară de
cu majuscule date ce semni semenea trainice şi durabile teji dintre traci" (cum îi taţii. Multe au fost propu tă de deputaţii din cele 25 la magazinul artizanat-
lcloric ma- fică împlinirea unor aspiraţii legături s-au dezvoltat şi da "numea Herodot pe geto-daci) nerile pe care locuitorii o- circumscripţii electorale o- confecţii al U.J.C.M., situ
străvechi, date care o dată torită faptului că poporul ro precum şi l minărilor romani, raşului le-au făcut atunci, răşeneşti de pe raza Că- at in Deva, pe Aleea Ro
a
•I cu trecerea timpului primesc mân a înfruntat cu eroism poporul român - subliniază cu prilejul întîlnirilor din lanului, oameni de cele manilor din cartierul Da
programu- noi înţelesuri şi semnificaţii, toate greutăţile şi a găsit în tovarăşul Nicolae Ceauşescu cadrul campaniei electora mai diferite profesii, dar cu cia, nu respectă orarul
parţial co- mai profunde şi mai cuprin sine forţa de a . rămîne el - s-a distins întotdeauna prin le. Şi, aşa cum aveam să toţii adevăraţi gospodari ai de funcţionare (Îndeosebi
zătoare. O asemenea dată însuşi. dragostea de adevăr şi drep constatăm, multe dintre aşezării. după-masa). Simbătă, 1
rmarc, pcn- este cea a măreţei adunări Organizaţi în puternice for tate, prin dîrzenie şi neînfri propunerile de atunci au — Puteţi să ne şi exem octombrie a.c., ne-am
Sn ccono- naţionale de la Alba lulia, maţiuni politice, locuind un care în luptă, prin voinţa de devenit realitate. înfăptui plificaţi, mai concret, cîte- deplasat in jurul orelor
din 1 decembrie 1918, forum întins şi bogat teritoriu din a fi stăpîn pe destinul său, rea lor este rodul conlu va astfel de preocupări ? 17, la magazinul respectiv.
nlerprcţl al voinţei întregului neam punct de vedere al resurse de a-şi făuri viitorul în depli — Desigur. Una dintre
cumentclor crării, sub directa coordo L-am găsit ou lacătul pe
„Călclu- românesc, care prin istorice- lor solului şi subsolului, da- nă libertate. Aşa se explică nare a consiliului popular, ele vizează o problemă de uşă, deşi conform oraru
le-i hotărîri a marcat desă- co-geţii au realizat o înflo şi faptul că marile migraţiuni a deputaţilor cu cetăţenii, domeniu social, pe care lui afişat deasupra trebuia
;par(ial co- vîrşirea formării statului na- ritoare civilizaţie materială şl ale unor popoare asiatice în a sprijinului acordat de u- Barbara David, deputat în să fie deschis intre orele
ţionar unitar român. spirituală, au atins un nivel Europa — fenomen care a frî- nitatea de gospodărie co circumscripţia nr. 1, a re 16—19,30. Am aşteptat şi
Unirea Transilvaniei cu Ro de dezvoltare economică şi nat mult progresul societăţii munală şi locativă, de ce zolvat-o cu promptitudine : noi, ş! alţi cumpărători,
mânia realizată în urmă cu socială care pe planul orga de pe acest teritoriu - nu au lelalte unităţi economice cetăţenii de pe străzile V.I. poate totuşi... Degeaba.
65 de ani a constituit înche nizării statale a dus la con putut schimba caracteristicile din oraş. Cei care nu au Lenin, Vînătorilor şi Nico- Am Încercat să aflăm nu
ierea obiectivă şi firească a stituirea falnicei Dacii, clă spirituale şi morale ale popo mele gestionarei. N-am
unui proces multisecular în dită de geniul Iul Burebista rului nostru". reuşit, In schimb am des
6,00 Ra-
aineţii; 6,30 desfăşurarea căruia factorii şi înnobilată de energia şl Unitatea etnică, lingvistică COHSIllUL POPULAR - ÎMPREUNĂ CU OBŞTEA, coperit un bilet pe care
in agricul- istorici, obiectivi şi subiectivi, sacrificiul regelui-erou Dece- şi culturală, legăturile perma scria : „Sint la birou".
jurnal; 7,30 s-au conjugat pentru a da bal. nente pe multiple planuri P E N T R U O B Ş T E Cum se Îngălbenise hirtia
onoare al un cadru statal unic poporu Materialele arheologica şl dintre oamenii pămîntului, lo
ista presei; de cind anunţul stătea a-
melodiilor ţ lui nostru. Ea a însemnat, în Istoriografia antică relevă cuitori din diverse părţi ale văzut Călanul din toamna lae Bălcescu se aflau în si colo, sugerăm conducerii
ştiri ; 0,05 acelaşi timp, cuprinderea in faptul că o dată cu înainta ţării, unitatea în diversitate anului trecut, imaginea lui tuaţia de a străbate zilnic, U.J.C.M. să n-o mal „re
ultătorilor ; graniţele ţării a fiilor ace rea romanilor spre linia Du a acestui teritoriu au gene de astăzi le apare mult o mare distanţă pentru a
ştiri; 10,05 schimbată. ţină" pe lucrătoarea res
izicâ popu- luiaşi neam ce se ştia aici, nării, apoi prin statornicirea rat o conştiinţă de neam ac se aproviziona cu produ pectivă la birou, să o la
ările socia- de o parte şl de alta a fal stăpînirii romane la nord de tivă, întemeiată pe o conştiin — Intr-adevăr, sînt multe sele alimentare de strictă se să-şi facă datoriai
1 acest pâ- nicilor Carpaţi, dintotdeauna marele fluviu, cele două mari ţă a originii comune, a lim şi importante schimbările necesitate. Rezolvarea a
; 11,00 Bu- pe care le-a cunoscut ora fost repede găsită : un spa
1,05 Radio- înfrăţit cu codrul în vreme civilizaţii — romană şi dacă bii şl culturii comune, a fac INVITAŢIE LA... AŞTEPTARE ^
ir... împacă de restrişte, cu podişul şl — s-au împletit, s-au influ turii psihice sau profilului şul de pe Strei în acest in ţiu rămas liber a fost re
Publicitate ; cîmpia în vreme de linişte enţat reciproc, poporul dac spiritual comun. Acestea, ală terval de timp, ne spunea parat şi dotat prin munca „Locuiesc in cartierul
ştiri; 12,05 creatoare, neam al cărui fii asimilînd limba latină şl fiind Dionisie Frenţoni, vicepre patriotică a locuitorilor din
XX ; 12,25 turi de alţi factori (geogra Micro 15 din Deva şi lu
folclorului ; vorbeau aceeaşi limbă, a influenţat de elemente ale fic, economic, social, politic, şedinte al Biroului Executiv cartier şi astfel, astăzi, ei crez ca planificator la
icră Radio- veau aceleaşi obiceiuri şi tra civilizaţiei şi spiritualităţii ro militar etc.) au alcătuit şi al al Consiliului Popular al dispun de punctul alimen I.R.E. De o bună bucată
a 1 la J ; diţii, aceeaşi zbuciumată is mane, dîndu-i în felul acesta cătuiesc împreună temelia de oraşului Călan. Aş putea tar solicitat. de vreme, eu şi colegii
aţilor; 16,00 ilustra această afirmaţie şi
16,05 Cin- torie, aceleaşi speranţe, ace caracteristica şi spiritul latin. granit a edificiului naţional. La fel de prompţi şi re mei, locatari în aceeaşi
25 Parti leaşi trebuinţe de împlinit şi Poporul român, născut din Aşa putem înţelege în profun cu cifre : la 35 milioane lei ceptivi la rezolvarea pro zonă, ne aflăm In impo
da — picso interese de apărat. simbioza dacilor cu romanii, zime sensul spuselor Iul Băl- se ridică valoarea muncilor punerilor cetăţenilor se do sibilitatea de a ajunge la
ardonatc e- Istoria noastră multimilena a păstrat şl dezvoltat virtu cescu după care Unirea a patriotice efectuate de ce vedesc şi deputaţii Ioan timp la serviciu. Motivul
K ulctln de tăţenii Călanului de la în
radio ; ră a înscris în răbojul timpu ţile moştenite de la strămo fost visarea iubită a voievo Spătăceanu, Marla Hăjdă- intirzierii noastre se dato
jalada“; lui adevăruri avînd caracter şii săi, dîndu-le noi dimen zilor noştri, ctitori de ţară şi ceputul anului şi pînă în rean şi mulţi alţii. Ei şi rează faptului căi in orele
î române ; de permanenţă între care, siuni pe măsura evoluţiei sa dătători de legi şi datini, în prezent (in contextul în ca oamenii care i-au ales sînt dimineţii autobuzele 8 ba
. * Pentru
ru pace * prin prioritate şi însemnăta le istorice, asigurîndu-şi con ale căror fapte s-au întrupat re 30 de milioane lei re autorii feţei noi pe care o rat nu circulă. Luni,. 3 oc
r0 ★ Sem- te, se situează la loc de frun tinuitatea, comunitatea etno- cele mai alese calităţi ale prezintă planul pe întregul are astăzi oraşul de pe tombrie, de la ora 6,15
i uadiojur- te legăturile indestructibile a- Hngvistivă şi cultural-spiritua- oamenilor cuprinsului româ an), 2,8 km de străzi nou Strei. Tot ei vor fi cei ce pînă la ora 7,08 nu a tre
. Olanda — le poporului român cu locu lă în ciuda tuturor vicisitudi nesc. construite şi 29 000 ml re vor amenaja, în această cut prin staţie nici un mij
ninariile o- rile sale străbune, unitatea nilor cu care a fost confrun Prof. IOAN ANDRITOIU paraţii de străzi şi trotua toamnă, un frumos parc în loc de transport in comun.
lecţiunl din re, 31 ha amenajări spaţii jurul magazinului BIG, vor In cazul că I.J.T.L. a sus
xltă fetele" verzi, din care mai mult de planta alţi 1 000 puieţi de pendat cursele de dimi
jriu; 23,30— un hectar reprezintă extin tuia pe strada Pieţei, pe neaţă pe această rută ar
mzical. „Perdea de verdeaţă" cum derea zonelor verzi din o- Aleea Traian şi în jurul trebui să fim anunţaţi şi
m m raşul nou, 27 000 puieţi de stadionului, şi vor iniţia noi, călătorii. S-ar evita
sînt multe în oraşul de pe brazi, tuia şi trandafiri au alte multe acţiuni care vor aşteptarea şi, o dată ou ea
Strei.
fost plantaţi numai în pri conferi Călanului o notă de situaţia penibilă de a U
• Rubrica „Semnal", din stabilindu-se ca în cel mai Foto : GH. PODARU măvară... Sînt simple cifre, frumuseţe şi prospeţime. pontaţi in fiecare zi cu o
ziarul nostru nr. 8 005, con scurt timp să se facă o ve dar în care se află înglo oră mai puţin. Cred că
semna în nota critică inti
isX în spate rificare amănunţită a ilu bate mii de ore de muncă MIRCEA DIACONU n-ar fi lipsit de interes da
i visurilor tulată „Macul roşu sau... minatului public din întreg că la orele de vîrf ole
OARA: Şa- ţînţarul", situaţia total ne transportului şi-or face
Nicl o do- cartierul Bejan, înlocuin-
imă (Sicle- corespunzătoare Ln care se du-se becurile arse. prezenţa printre călători şi
itură în A- prezenta subsolul blocului cei care se ocupă de coor
ipanioli de nr. 21 (la parterul căruia Considerăm că şi asocia donarea plecării autobu
structorul); ţiile de locatari trebuie să
-iu' — se află amplasate spaţii co zelor in cursă".
, Hai- merciale) din centrul comu acorde mai mult sprijin Semnalul şi sugestia ci
i LU- nei Teliuc. Prompt (nu Consiliului Popular al mu titoarei noastre, Maria
îlmă ca- Toma, le transmitem, cum
■ VUL- doar în răspuns), tovarăşul nicipiului Deva pentru păs
irul); Viorel Răceanu, director-ge- e firesc, I.J.T.L. Hunedoa
li. — ue- trarea curăţeniei în cartie ra-Deva.
:ul); PETRI- neral al G.I.G.C.L. ne in re, deoarece la multe plat
;a ompora- formează : forme deşi containerele mai \ DE CE POLUAŢI PÎRÎUL ?
II (luncito- „...S-au deplasat la faţa
SA:Aventu- au capacitate de preluarea
lunitoresc); lo'cului ing. Petru Laţa, de In urmă cu patru ani a
rile vacanţe la biroul fond locativ şi gunoiului, acesta se depu fost regularizată, albia pi-
IAD Amne- tehnicianul Virgil Panduru, ne pe jos lîngă container
şie) GURA- riului Luncoi, care traver
poas (Mi- de la I.G.C.L. Hunedoara, de către copii, producîn- sează oraşul nou — Brad.
IE: Uzita de constatînd că cele sesizate du-se astfel murdărirea nu Cu acel prilej, oa şi in
tria); Anna se confirmă. S-a luat legă fiecare an de atunci, s-a
sile - seriile numai a platformei, dar şi
G.OAGIU- tura şi cu conducerea a terenului din jur" — ne efectuat o curăţenie ge
eefield (Ca- I.G.C.L. Hunedoara şi s-a nerală a văii. Din păcate,
; HAŢEG : informează Consiliul Popu după numai două luni de
3 (Dacia) ; d i s p u s să se cureţe
Ofanţă; CA- subsolul şi să se desfunde lar Municipal Deva. la curăţirea albiei, cu ca
il jurnalului canalizarea menajeră". re prilej s-ou scos din, apă
]i Cultură) ; tot felul de resturi arun
l»mul — se
dii) ; ILIA I • „în urma apariţiei ar Sesizări-soluţii dresat ziarului cu o proble cate aici de către unii
jna). ticolului „Gospodărească şi mă privind instalarea liftu dintre cetăţenii care işi
nu prea" delegatul consi I * Mai mulţi cetăţeni din lui în blocul respectiv. La au locuinţele sau gospo
oraşul Haţeg, care locuiesc
issssssssa liului popular s-a deplasat J în partea dinspre staţia sesizare, G.I.G.C.L. ne răs dăriile în apropiere, as
pectul nu este cel dorit.
punde :
;a^ la faţa locului împreună cu | C.F.R., ne-au sesizat faptul Oglinda apei şi malurile
a—b reprezentantul G.I.G.C.L. „Blocul în cauză nu a
' că în pîrîul Cirlete se de punzătoare iar conducerea nr. 16 din strada Eliberării, acestui piriu sint pline, pe
Deva, tovarăşul Schmaran- fost iniţial cuprins în pla ii alocuri, de resturi vegeta
abl pentru versează importante canti- complexului a fost averti Hunedoara, se confirmă. nul de investiţii pe anul
>rie 1983 : zer Ioan — tehnician la ' tăţi de reziduuri care con zată. Cazul amintit a fost Faţă de cele constatate - le din grădini, de hlriii
lima să se sectorul prestări servicii, 1983, fiind introdus ulterior etc.
. Ierul va duc la poluarea acestuia, prelucrat în toate unităţi vă răspunde Consiliul Popu în plan, cînd aceste utilaje
i roros, în stabilindu-se să se ridice precum şi a altor pîrîuri sau le vizate, cu tot personalul, lar al municipiului Hune nu mai puteau fi contracta Există o concepţie gre
ma parte a imediat containerul de gu rîuri ce parcurg Haţegul, atrăgîndu-se atenţia că doara — s-au luat măsuri în te cu I.F.M.A. Bucureşti, şită la unii cetăţeni de a
,d ocal vor noi şi să se cureţe platfor 1 „da la vale“ tot ceea ce
îtu va su- Călanul şi Hunedoara. „Ce pentru încălcarea în viitor vederea înlăturării practicii singura unitate din ţară ca
u ntensifi- ma. S-a stabilit, de aseme le relatate în scrisoarea a- a regulilor de protejare a de a se creşte găini şi po este de aruncat la rampa
de gunoi sau de înlăturat
le 40—50 nea, să se urmărească mai dresată redacţiei sînt reale naturii, a mediului încon rumbei în balcoanele blo re fabrică ascensoare. Prin ii
toni vestic. eforturile noastre am reuşit prin ardere sau prin În
mJime vor îndeaproape graficul de ri — răspunde Consiliul Popu jurător, se vor aplica cele cului unde locuiţi sau în al totuşi să contractăm şi lif
5 - şi. S grs* dicare a gunoiului menajer lar al oraşului Haţeg. Se mai severe sancţiuni". te blocuri. De asemenea, gropare. In acest caz se
txime între din cartierul Bejan, inclu manifestă intr-adevăr insu e La sesizarea dv şl a locatarul -Milea pe care îl turile aferente blocului I, impune ca organul local
i Dimlnea- ficientă intransigenţă faţă altor cetăţeni din Deva vă daţi drept exemplu a fost dar decalat. In această si al puterii de stat să apli
'a semnala siv de lîngă blocul 85 şi să de unităţile economice ca comunicăm, tovarăşe Ana sancţionat cu o amendă de tuaţie, pînă acum întreprin ce fără menajamente pre
se . urmărească curăţarea re contribuie la poluarea Sabâu, că s-a procedat la 400 de lei, conform art. 8 derea amintită nu ne-a pu vederile legii !
Vremea va platformei de gunoi atunci apelor, Un exemplu in a- deschiderea pe strada Mi din Hotărîrea Nr. 2/1981 a tut livra piese decît pentru
încălzească. cînd se ridică containerul. liftul de pe scara B, care a
>s. Vor că- cest sens îl constituie Com nerului a unităţii de legu- Consiliului Popular al Ju
Vintul va în ceea ce priveşte ilu plexul de Creştere a Vite me-fructe nr. 16. deţului Hunedoara. fost instalat, verificat în
isificări de minatul public din parca lor şi Viţelelor din Haţeg, ® Sesizările dv. din scri • Un grup de locatari din probe de I.F.M.A. şi urmea
din nord- blocul I de pe bulevardul ză a fi autorizat de I.S.C.I.R.
g de ser rea de lîngă blocul 85 s-a aparţlnînd I.I.C. Deva. S-au soarea trimisă redacţiei, to
ii co). discutat cu şeful secţiei re stabilit însă măsuri cores varăşi locatari ai blocului „Decebal" din Deva s-a a- Sibiu".
ţele din cadrul I.R.E. Deva,