Page 17 - Drumul_socialismului_1983_10

TOVARĂŞUL NICOLAE GEAUŞESCU

A INAUGURAT, IERI, TlRGUL

INTERNATIONAL BUCUREŞTI

T o v a r ă ş u l Nicolae dragoste şi căldură. Miile unui important sector al
Ceausescu, secretar gene­ de bucureşteni prezenţi aici economiei naţionale — in­
ral al Partidului Comunist au aclamat eu însufleţire dustria de maşini-unelte,
Român, preşedintele Repu­ pentru partid şi secretarul electrotehnică şi electroni­
blicii Socialiste România, a său general, şi-au ■ expri­ că.
inaugurat, miercuri, 5 oc­ mat, prin aplauze şi ovaţii, Aici, tovarăşul Nicolae
tombrie, ce-a de-a IX-a edi­ cele mai alese sentimente Ceauşescu, tovarăşa Elena
SI AL C 0 M S I L I U I U I 1 P 0 P U L A R : J11D E T E A mm ţie a Tîrgului Internaţio­ de stimă şi respect faţă Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi
nal Bucureşti. de cel mai iubit fiu al din conducerea partidului
La festivitate au luat naţiunii noastre, recunoş­ şi statului au fost salutaţi
parte tovarăşa Elena tinţa profundă pentru tot cu căldură de ministrul de
Anul XXXV, nr. 8 056 JOI, 6 OCTOMBRIE 1983 4 pcgîni - 50 bani Ceausescu, tovarăşul Con­ ceea ce face în vederea resort, Alexandru Necula,
stantin Dăscălescu, alţi to­ asigurării progresului im­ de numeroşi specialişti.
varăşi din conducerea de petuos al României şi ridi­ Exponatele ilustrează
partid şi de stat, precum carea prestigiului el în convingător creşterea în.
lume.
şi membri ai guvernului,
‘ C'AMPANIA AGRICOLA PE TOAMNĂ -> conducători ai unor insti­ , Cuvîntul de deschidere a ritmuri înalte a acestei
ramuri industriale, proce­
tuţii economice centrale. fost rostit de tovarăşul sul permanent şi mereu mai
Erau prezenţi şefi ai mi­ Vasile Pungan, ministrul accentuat de diversificare
La însâmînţarea griului — ritm zilnic siunilor diplomatice acre­ comerţului exterior şi coo­ ţiei, corespunzător necesi­
şi perfecţionare a produc­
perării economice interna­
în
alţi
România,
ditaţi
membri ai corpului diplo­ ţionale. tăţilor economiei naţionale,
de lucru mai intens! matic, directorii pavilioa­ zenţi, tovarăşul Nicolae cerinţelor de competitivita­
în aplauzele celor pre­
nelor naţionale şi repre­
zentanţii firmelor de peste Ceauşescu a tăiat panglica te pe-piaţa externă. Dintre
acestea se disting linii au­
O sarcină de căpetenie nu începuseră însâmînţarea organizeze lucrul în schim­ hotare care participă la inaugurală. tomate de prelucrare desti-
a cooperatorilor şi mecani­ griului (?). buri prelungite şi în două actuala ediţie a târgului, Vizita a început, în mod
zatorilor, a cadrelor tehnice Se impune ca în această schimburi cu un număr ziarişti români şi străini. semnificativ, la standurile (Continuore în pag. o 4-a)
şi conducerilor unităţilor săptămînă să se organizeze cît mai mare de tractoa­ Cunoscut pe plan inter­
agricole o reprezintă recu­ judicios, munca în toate re la arături şi pregătirea naţional şi consacrat ca unul
perarea in timpul cel mai cooperativele agricole pen­ terenului. Inginerii şefi şi din tirgurile economice cu- Tovarăşul Todor Jivkov va face, începînd
scurt posibil a întârzierilor tru a folosi cu randament şefii de ferme din C.A.P. tradiţie, TIB ’83 se des­
ia însâmînţarea griului. în maxim mijloacele mecanice au datoria să urmărească făşoară sub deviza „Co­ de astăzi, o vizită de prietenie în ţara noastră
■unităţile unde s-a acţionat la recuperarea rămînerilor realizarea vitezelor zilnice merţ — cooperare — dez­
eu răspundere pientru eli­ în urmă şi încheierea grab­ stabilite la semănat, să nu voltare" . La invitaţia tovarăşului noastră tovarăşul” Todor
berarea din vreme a tere­ admită nici un rabat de T o v a r ă ş u l Nicolae Nicolae Ceauşescu, secretar Jlvlîov, secretar general ai
nurilor destinate însămîn- nică a semănatului pe toa­ la calitatea lucrărilor, nu­ Ceausescu şi tovarăşa Elena general al Partidului Co­ Comitetului Central al
ţărilor de toamnă, unde te suprafeţele planificate, Ceauşescu au fost întîmpi- munist Român, preşedintele Partidul ui . Comunist Bul­
s-au folosit cu randament în acest scop este necesar mai astfel putîndu-se pre­ naţi, la sosirea în Com­ Republicii .Socialiste Româ­ gar, preşedintele Consiliu­
ridicat tractoarele şi ma­ »ă se acţioneze în spirit de găti baze temeinice recoltei plexul Expoziţional din nia, astăzi soseşte într-o lui de Stat al Republicii
şinile de semănat, s-au în­ »rdine şi disciplină, să se viitoare. Piaţa Scînteii, cu deosebită vizită de prietenie în ţara Populare Bulgaria.
registrat rezultate mai
bune, acestea situîndu-se
peste media pe judeţ. E- Situaţia însămînţării griului în cooperativele a-
xemple bune de urmat în gricole de producţie, pe consilii unice agroindustria- BILANŢ Şl PERSPECTIVE Răspunzîiicl comanda­
acest sens oferă, între alte­ le, în procente, pînă Ia data de 5 -octombrie a.c., mentelor majore puse
le, cooperativele agricol» se prezintă astfel : DUPĂ TREI TRIMESTRE de partid în faţa ener­
din Lăsău, Teiu, Lăpuşnic, geticii româneşti, oame­
Nădăştie, Ilăşdat, Peştea- Hotăritoare pentru îndeplinirea nii muncii de la Termo­
na, Şerel, Haţeg, Silvas, C.U.A.S.C. Brad Ribiţa 23 centrala Mintia rapor­
Bîrsău etc., unde s-au creat Brad 20 tează un frumos succes:
condiţii ca însâmînţarea Zdrapţi 4-1 Rişca 18 planului - aprovizionarea terminarea reparaţiei ca­
griului să fie încheiaţii Tebea 44 Lunca 14 pitale a grupului nr. 4
intr-o perioadă scurtă de Mesteacăn 30 Birtin 9 teh nîco-mater i ală şi repunerea Iui în func­
timp, în cadrul epocii op­ Cărăstău 28 ţiune cu 27 de zile mai
time. De menţionat că un Vaja 25 (Continuare în pag. o 2-a) devreme faţă de terme­
accent deosebit s-a pus pe — Cum au încheiat fo­ şeful depozitului de sortare nul normat şi aprobat
pregătirea terenului şi pe restierii din judeţ planul şi prelucrare a lemnului de prin grafic.
respectarea densităţilor fizic pe primele trei tri­ la Cîrneşti (Haţeg), Leon
stabilite. mestre ale anului, tovarăşe Feder — de la S.F.E. Strei, O cantitate
Există însă o serie d® director ? Iuliu Vlaicu — de la S.F.E. suplimentară de
cooperative agricole unde — Dacă la producţia mar­ Ilia, Vasile Sof conici — de
ritmul zilnic de lucru la fă am acumulat o depăşire la S.F.E. Dobra, Ion Lazăr energie electrică de
semănat este sub posibili­ de peste 10 milioane lei — — şeful depozitului Iscroni 40 milioane kWh
tăţi, ceea ce denotă că contribuţii importante a- şi altele. în acelaşi timp,
specialiştii din unităţile res­ vînd îndeosebi sectoarele însă, în unele sectoare, plat­ După cum ne-a comu­
pective nu se preocupă cu forestiere de‘ exploatare Ba­ forme şi parchete nu s-a nicat inginerul Ieronim
răspunderea cuvenită da ia de Criş, Hunedoara, Ilia muncit în mod corespunză­ Rusan, directorul între­
desfăşurarea în cele mai şi Strei —, planul fizic nu * 10 tor, acumulîndu-se nereall- prinderii Electroccntrale ,
bune condiţii a însămînţă- Deva, formaţiile proprii
rilor de toamnă, în special Interviu cu irvg. IOAN NICOLA, do reparaţii alo termo­
de încadrarea acestei im­ directorul I.F.E.T. Deva centralei, împreună cu
portante lucrări în perioada echipe specializate de
optimă. Cu restanţe inad­ l-am realizat cu 12 300 mc zări de plan. Ia „ E n c r g o m o n t a j“,
misibile la semănat se masă lemnoasă, întreaga — Care au fost cauzele S.C.M. Mintia şi T.I.L.I.
prezintă cooperativele agri­ restanţă înregistrîndu-se in principale ale restanţelor Bucureşti au muncit cu
cole din Birtin (inginer şef luna septembrie (pe opt înregistrate la producţia fi­ dăruire şi răspundere,
Vasile Rasovan), Unirea luni aveam un plus de zică, sortimentală ? efectuînd reparaţia ca­
(inginer şef Petru Băra), G 500 mc). Este adevărat că — Angajarea insuficientă pitală a lurboagrcgatu-
Băcia (inginer şef Mihai la unele sortimente avem a unor colective, carenţe de Iui intr-un termen redus
Hoţea), Peştişu Mic (ingi­ sporuri de producţie — organizare şi de disciplină şi de foarte bimă cali­
ner şef Ileana Radu), Vâl­ 47 000 tone lemn de foc, a muncii, dar problema tate. Prin scurtarea du­
cele (inginer şef Maria 16 000 mc lobde PFL, 2 000 problemelor a constituit-o ratei de execuţie a RK
Simina), Batiz (inginer şef mc buşteni răşinoase şi al­ lipsa combustibilului nece­ cu 27 de zile u asigură
Marcu Horia), Vaidei (ingi­ tele —, dar aceasta nu ne sar pentru mijloacele de producerea, pîuă Ia sfâr­
ner şef Lucreţia Mihăi- poate mulţumi, având în transport al lemnului din şitul lunii octombrie —
cean), Mărtineşti (inginer vedere restanţele cam mari parchete în depozite. Din data planificată de ter­
şef Dumitru Petre). De ase­ la alte sortimente : 23 000 această cauză majoră, ca şi minare a reparaţiei — a
menea, este inadmisibilă mc lemn de celuloză, 13 000 din neasigurarea de către unei cantităţi suplimen­
tărăgănarea ce se mani­ mc buşteni sub STAS, C.P.R. a vagoanelor pentru tare do energie electri­
festă la cooperativele a- 10 500 mc buşteni fag etc. expedierea produselor, am că de peste 40 milioa­
gricole din Sibişel (inginer La plusuri se evidenţiază avut multe zile de pertur­ ne kVVli.
şef Lucian Samoilescu), o serie de colective şi for­ bare a activităţii producti­ Deocamdată, grupul
Pricaz (inginer şef Viorel maţii, cum sânt cele con­ ve. funcţionează doar cu
Balotă), Pişchinţi (inginer duse de Constantin Pahon- cazanul 4 A, alingînd o
şef Elisabeta Juraş), Izvoa­ ţu şi Gheorghe Ciuculescu Interviu consemnat de putere de 70 MW. Ca­
rele (inginer şef Petre La C.A.P. Birsău, mecanizatorul Pavel Popa seamănă — de la S.F.E. Hunedoara, DUMITRU GHEONEA zanul 4 B se află încă
Gheorghioni), precum si în griul pe o suprafaţă tio 20 ha. Ioan Suba — de la S.F.E. în reparaţie, neeesitînd
alte unităţi care pînă ieri Baia de Criş, Ioan Boroş — (Continuare in pag. a 2-a) unele modernizări.

De fapt, Anton Filipescu cursul anilor, a reprezentat |
a fost încadrat ca muncitor Un sfert de veac la gura furnalelor sîderurgiştii bunedoreni în |
la secţia I furnale a C.S. finale pe ţară a concursu­
Hunedoara in anul 1960. fiu sincer, în primul an de şi astăzi iniile de seîntei ce lui profesional „Cel mai bun
Dar el îşi socoteşte timpul la încadrare mă tot bătea se Împrăştie o dată cu scur­ trecut de un pătrar de se­ Un drum, adeseori anevoios, lurnalist“, clasindu-se de
in care s-a aflat mereu in gîndul să plec, să-mi schimb gerea fantei in oaie, Ori­ col de cînd Anton Filipes­ cu momente de incrincenare fiecare dată printre lau­
preajma furnalelor din 1957, meseria... Dar, totuşi, ceva cu pontează zilnic fişa de maximă, dar şi cu bucurii reaţii aflaţi pe podium), ca
anul în care şi-a început u- mă ţinea in loc. Poate şi cum, au trecut cinci ani. prezenţă în cadrul aceleiaşi ale izbînzii. Un drum- al om de acţiune, - ca un co­
cenicia ca furnalist în ca­ Şi, ia nai se ştie, că dacă secţii in care şi-a început muncii, pe care eroul re­ munist devotat cauzei parti­
sentimentul de putere, de
drul combinatului siderurgic bărbăţie, pe care-l simţeam lucrezi cinci ani la gura ucenicia. Un drum lung, portajului nostru l-a parcurs dului, bun organizator şi
hunedorean. furnalului, greu te rnai des­
atunci cînd şuvoiul de me­ măsurat nu în ore, n.u in muncind cu dăruire şi de­ tenace reprezentant al mun­
— Era greu atunci, îşi a- tal incandescent curgea pe parţi de el, de această pro­ zile şi nopţi, nici in ani, ci votament, înălţindu-se in citorilor de la furnale I.
minteşte el. Efortul fizic era gura furnalului. Poale şi fesie... in şarje de fontă incandes­ ochii lui Înşişi şi în ochii
imens, f urna tistul intra me­ MIRCEA LEPĂDATU
reu în foc, deoarece furna­ sentimentul de continuă săr­ Au trecut cinci ani, tui centă. Sint mii de şarje, colectivului, ca meseriaş
lul se astupa manual Să bătoare pe care mi-l dau deceniu, două şi iată a cine le mal ştie numărul. (n.n. — de trei ori, pe par­ (Continuare în pag. a 2-a)