Page 2 - Drumul_socialismului_1983_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 0

MUNCA - UNICUL IZVOR AL PROGRESULUI SOCIAL ROMÂMIA*CEAUŞESCU*PACE!

Şl ĂL BUNĂSTĂRII GENERALE 11.00 Tc
singura
Voinţa noastră este una
11.05 Cu
tei
(Urmare din pag. 1) locurile noastre de mun­ clădi un viitor fericit pen­ SCI
Acordul global - măsură a efortului pentru dezarmarea nucleară. Din că, în toate împrejurările tru noi şi urmaşii noştri. 11.30 mc Cil
Urmînd
exemplul
dum­
pentru a ne apăra dreptul
acest motiv noi răs­ la viaţă, pacea şi înţelege­ neavoastră de patriot în­ 11,55 Să
12,10 Or
sufle­
din
realizarea sarcinilor de plan pundem Apelul tot F.D.U.S., rea între popoare". flăcărat şi militant revo­ 13.00 nă La
tul
luţionar, vă asigurăm mult
la
Cu aceeaşi hotărâre şi-au
spunînd un NU ! hotărît exprimat gîndurile şi sen­ Iubite tovarăşe Nicolae 15.00 Tc
înarmărilor, DA! păcii şi timentele lise Bunea, Io an Ceauşescu, că cei peste nil
(Urmare din pag. 1) de colegul meu sînt lucruri remedierea lor să depună colaborării, şl ne angajăm St<
VI
care ne mulţumesc pe toţi eforturi mai intense, mai Codea şi Tiberiu Bucur, 3 000 de oameni ai muncii fot
Se înţelege că materiali­ oţelarii. Dar nu trebuie să angajante. înţelegem că să muncim cu mai multă oameni al muncii din ca­ din întreprinderea noastră rec
zarea acestor fapte a uităm că avem destule ne­ doar prin conjugarea stră­ dăruire pentru a contribui drul întreprinderii. vor depune toate eforturile 17.30 Im
necesitat un efort deosebit ajunsuri care împiedică o- daniilor tuturor, noua for­ la progresul economie al Intr-o atmosferă de pu­ pentru îndeplinirea sarcini­ 17.45 (co Se]
din partea noastră, un efort norarea sarcinilor prevăzu­ mă de retribuire va duce patriei. ternic entuziasm, partici­ lor de plan, vor sluji cu vei
încununat, în cele din ur­ te în contracte. Neasigura- la creşterea veniturilor „Tineretul din ţara noas­ panţii la adunare au adop­ abnegaţie cauza păcii, secu­ 18.00 Sei
mă, de realizări menite să rea de către furnizorii noş­ noastre. tră, asemenea tuturor oa­ tat textul unei telegrame rităţii şi bunei înţelegeri 18.30 mu Coi
între popoare".
sporească producţia, de oţel, tri a întregii cantităţi de e- — Dispunem de un co­ menilor muncii — sublinia adresate Comitetului Cen­ 18.45 100
să contribuie la obţinerea nergie electrică necesară e- lectiv muncitoresc bun. Nu Lazăr Ocnean, secretarul tral al Partidului Comu­ Aceleaşi idei, sentimente 19.00 Te]
unei calităţi corespunzătoa­ laborării oţelului, întîrzie- o singură dată calităţile sa­ comitetului U.T.C. din în­ nist Român, tovarăşului şi aspiraţii de pace au fost 19.20 lor La
înscrise şi în telegramele
re, să ne încadrăm în con­ rea livrării electrozilor de le deosebite s-au regăsit în treprindere — este profund NICOLAE CEAUŞESCU, în pe care constructorii de ma­ nă
sumurile normate la mate­ grafit, slaba calitate a că­ realizările obţinute supli­ preocupat de încordarea ca­ care se spune, printre al­ 19,40 Tel
rii prime, materiale şi e- rămizilor de boltă sînt mo­ mentar, în numeroasele re s-a instaurat în viaţa tele : şini de la Orăştie le-au a- 20.20 Fiii
nergie. Vreau să spun, cu tivele principale care au mărci de oţeluri elaborate internaţională. Tineretul „Oamenii muncii de la dresat celei de a 38-a se­ 21.05 Va:
alte cuvinte, că exigenţelor determinat restanţele în­ aici,. de oameni care ştiu doreşte pacea ! Sub această întreprinderea Mecanică siuni a Adunării Generale (pa
cuprinse în Decret, noi, cei registrate în planurile oţe- bine rostul şi importanţa deviză, în numele raţiunii, Orăştie îşi unesc glasurile a O.N.U., ambasadelor U- 22,15 Tel
lor
de la serviciul de întreţi­ lăriei — sublinia maistrul ce-o au produsele noastre tinerii din întreprinderea şi eforturile cu ale între­ niunii Sovietice şi Statelor • Spi
neri şi reparaţii a utilaje­ Constantin Mazilu de la în economia naţională, în noastră, alături de toţi ti­ gului popor, în dorinţa Unite, tuturor ambasade­ 22.30 j„i
lor le facem de pe acum sectorul de elaborare. în îndeplinirea sarcinilor de nerii din România, vom fierbinte de a trăi şi mun­ lor europene acreditate la
faţă, iar viitoarele noastre cazul unor asemenea ne­ export — spunea Dumitru acţiona în continuare, la ci în linişte şi pace, de a Bucureşti.
preocupări vor fi îndrepta­ reguli ce nu pot fi înlătu­ Orzan, unul dintre munci­
te numai şl numai în di­ rate doar prin eforturile torii specialişti ai oţelăriei. Angajare unanimă pentru realizarea
recţia unei munci eficiente, colectivului nostru, e de la In această idee aş vrea să BUCU1
de calitate. sine înţeles că aşteptăm ca amintesc despre atenţia program
— Desigur, cele arătate toţi cei direct implicaţi în ritmică a producţiei de ciment La ordii
continuă ce se acordă pre­ tură; 7,i
gătirii profesionale a oame­ Pa pan.
nilor. în timpul trecut din (Urmare din pag. 1) lor care execută însăcuirea zatoarele volumetrice de mim- 11 ;
D e l a 1 octombrie vor beneficia de acest an, întreg personalul varului şi respectarea rigu­ la mori. Această măsură a 8,10
Bul
subunităţii noastre a urmat care, odată finalizată, va roasă a procesului de fa­ condus la posibilitatea vista lit
retribuţie majorată încă 26000 cursuri de perfecţionare a conduce la o mai bună bricaţie — relevă şeful respectării stricte a reţetei Orchcstr
„D
Iară
cunoştinţelor profesionale. omogenizare a făinii, deci atelierului, inginerul Con­ de fabricaţie, deci la ob­ Focşani;
de oameni ai muncii De asemenea, prin măsuri­ la creşterea calităţii ci­ stantin Sireteanu —, pre­ ţinerea unui ciment de ca­ ştiri; 11
le stabilite, problema res­ mentului. în acest scop, au cum şi hărnicia şi buna litate. tr-un gl
(Urmare din pag. 1) ducţiei fizice planificate in pectării disciplinei de pro­ fost reorganizate şi întă­ pregătire profesională a Aşadar, la întreprinderea lctin de
cultural
sortimentele cerute de ne­ ducţie şi-a aflat un făgaş rite echipele de reparaţii unor lucrători ca Ana Ar- de Lianţi Deva, oamenii folclorul
voile economiei şi ale ex­ din atelier. Tot el subli­ dean, Costel Lupu, Otvos micră R
rii în vigoare a decretului bun care ne va permite au înţeles, şi-au demon­ la 1 la
amintit. Eşalonarea aplicării portului, pentru reducerea încadrarea în exigenţele nia că rezultatele bune ob­ Lajos, Mircea Lazăr, Tudo- strat lor înşişi în primul nut cu r
ţinute de colectivul atelie­
lui cuprinde în sine princi­ consumurilor specifice de stabilite de Decretul prin rului se datoresc în mare rlţa Ştefănel şi alţii, au rînd, apoi şi altora, că de ştiri:
soclal-cc
piile echităţii socialiste, po­ cocs, gaze, energie electri­ care retribuirea personalu­ măsură respectării stricte contribuit la rezultatele printr-o organizare temei­ ridianele
că şi termică pe unitatea
trivit cărora munca este re­ lui muncitor se va face în a tehnologiei de fabricaţie bune obţinute în acest an". nică a activităţii, prin or­ zică ILSO;
de produs - fontă, oţel, la­
tribuită după cantitatea, ca­ minate. Nevoia de a măsu­ raport cu munca prestată şi a parametrilor de func­ La atelierul cuptoare — dine şi disciplină, prin rii * Să]
litatea şi importanţa sa so­ şi rezultatele obţinute, co- ţionare a utilajelor. La sublinia inginerul Dorel respectarea strictă a pro­ ternă şi
Azi, in ţ
cială. ra după criterii superioare relînd astfel obţinerea re­ Sinacl, şeful secţiei fa­ ceselor tehnologice pot ob­ nai Sc
volumul de muncă socială acest lucru contribuie în­ bricaţie —. s-a acţionat în
Peste 26 de mii de oa­ ce urmează a se ingloba în tribuţiilor cu realizarea tregul personal, dar cele ţine rezultate bune în pro­ sugestia
jurnal ;
meni ai muncii din judeţul unitatea de măsură din fie­ producţiei fizice stabilită mai bune rezultate le ob­ vederea instruirii perma­ ducţie, pot cîştiga mai bine. dans ; 2
nostru sînt antrenaţi în pro­ care produs îndeamnă la subunităţii noastre. ţin operatorii Ioan Iancu nente a lucrătorilor în do­ Iar măsurile Comitetului muzical.
meniul conducerii arderii,
ducţia de metal. Prin majo­ preocupări sporite pentru Generalizarea aplicării şi Constantin Paicu, mais­ Politic Executiv al C.C. al
rarea retribuţiei, veniturile c r e ş t e r e a productivită­ noii forme de retribuire va trul Viorel Tăuţan şi ingi­ iar prin lucrările de etan- P.C.R. privind perfecţiona­
şare şi reglare a instalaţii­
lor vor fi mai mari şi, în ţii muncii, prin perfecţiona­ spori, cu siguranţă, cointe­ nerul Eugen Belei. lor s-a reuşit o creştere a rea sistemului de retribuire jCii
consecinţă, nivelul lor de rea tehnologiilor şi elimi­ resarea materială a tuturor în septembrie colectivul Indicelui intensiv de fabri­ a muncii, decretele Consi­
viaţă se va îmbunătăţi sim­ narea verigilor intermediare, oamenilor muncii şi o dată atelierului var înregistrează liului de Stat emise în DEVA:
ţitor. Aplicarea, tot de la pentru uşurarea muncii fizi­ cu aceasta va creşte inte­ un plus de peste 360 tone caţie. Aceleaşi aspecte sînt acest sens au stimulat pu­ Sindromi
valabile şi la atelierul mori
1 octombrie, a noilor prin­ ce. Aceasta implică promo­ resul pentru obţinerea unor la indicatorul producţiei ternic întregul colectiv. (Arta); ]
cipii de acord global creea­ varea cu curaj a cuceriri­ producţii care să aducă în fizice. „Respectarea grafi­ ciment, unde — arăta in­ mobilizîndu-1 la obţinere Vw»r+r "■
ginerul Matei Secula —,
ză posibilităţi neplafonate lor cercetării ştiinţifice şi bugetul fiecăruia venituri celor de revizii şi repara­ s-au îmbunătăţit din punct unor rezultate cît mai bunv.
pentru sporirea acestor ve­ ale ingineriei tehnologice, pe măsura efortului depus. ţii, suplimentarea formaţii­ de vedere constructiv do­ în producţie. fetul, a
nituri, căci economia are implică în esenţă o mai (Arta) ;
(Construe
nevoie de metal de calita­ bună organizare ă produc­ ŞANI : 1
te superioară, are nevoie ţiei şi a muncii. (Unirea);
de fontă pentru oţel, de Răspunzînd acestor co­ Nici o îngăduinţă bă Neagi
fontă cenuşie, de cocs me­ mandamente, siderurgiştii CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA LUPENI :
-
varone
talurgic. hunedoreni vor putea crea faţă de cei ce se tural); Vi
Aplicarea simultană a acel plus de valoare nece­ înfruptă din munca re tempo
(Luceafăr
prevederilor celor două de­ sar acoperirii creşterii veni­ Şîrîngerea cit mai grabnică a recoltelor Escapada
crete, de majorare a retri­ turilor lor personale cit şi agricultorilor ! NOASA:
buţiei şi de extindere şi ge­ necesităţilor dezvoltării în (Urmare din pag. 1) hai Corciorvă şi Adrian Olăresc execută lucrări de ţiune (M
Pi
CÂNI:
neralizare a acordului glo­ continuare a societăţii, vor Viţionescu, iar la semănat bună calitate la pregătirea în timp ce lucrătorii o- a r d e 1 e
bal, va trebui să determine da mai multă concreteţe recolta de pe 73 ha, cei Viorel Vlăiconi şi inginera patului germinativ şi la goarelor muncesc cu răs­ BRAD:
(Steaua 1
şi în sectorul metalurgic, o conceptului de autocondu- din Ciula Mare de pe 60 şefă Eufrosina Bufnea. La semănat. „Noi — spunea pundere pentru strîngerea Mult mai
seamă de preocupări spo­ cere şi autogestiune munci­ ha, iar la Rîu de Mori de Rîu Alb i-am găsit lucrînd mecanizatorul Simion Ni- roadelor toamnei, se găsesc rea (Pati
rite pentru realizarea pro­ torească. pe 40 ha. La Densuş şi pe mecanizatorii I. Farcaş, hăiescu, care se afla la a- şi unii care se înfruptă ne­ căra); G
Peşteana s-au recoltat în­ A. Codea, S. Maţi, I. Doru rat cu colegii săi Lauren- meritat din producţia rea­ spaţiu (C
HAfEG :
tre 10 şl 20 ha. In această şi F. Bardan, inginer şef. ţiu Blentean şi Iacob Va- lizată cu trudă de coopera­ ardelenii
săptămînă — ne relata to­ în consiliul Toteşti, un­ siloni, am semănat la tori şi mecanizatori. Aşa a Tn arşiţa
varăşul Iustin Vasiu, ingi­ de, de asemenea, s-a termi­ C.A.P. Densuş peste 30 ha procedat Augustin Luncan, Escapada
SIMERIA
ner şef al I.A.S. Haţeg — nat însămînţarea orzului, cu grîu". La C.A.P. Unirea care a sustras 400 kg car­ reşul):
au terminat recoltarea car­ s-au semănat cu grîu a- lucrau la semănat Ioan tofi de pe terenul C.A.P. bune moi
tofilor toate fermele, iar proape 400 ha. La C.A.P. Voiconi, Constantin Cosa şi Dobra. La fel de „strîngă- Bran (Lu
porumbul, folosind atît Ciula stăm de vorbă cu inginerul şef Petru Băra. tor" s-a dovedit a fi şi A-
combinele cît şi forţele ma­ Ioan Ivan, inginer şef, ca­ Suprafeţe cuprinse între 20 lexandru Covaci, care a
nuale, a fost cules de pe re relatează că, după ce s-a şi 40 ha au mai semănat „agonisit" 400 kg porumb
aproape 750 ha din 1 024. terminat semănatul orzului C.A.P. Sarmizegetusa, To­ ştiuleţi din lanurile A.E.I.
Dan Cristescu, Câlan : Materialele igienico-sani- Sînt însă greutăţi cu trans­ s-a trecut la însămînţarea teşti, Peşteana şi Clopotiva. Simeria. Nu mai puţin re­ Rezultaţi
probabilă este şi fapta lui
Persoanelor încadrate în tare ce se atribuie pentru portul recoltei deoarece griului, lucrare realizată în fermele I.A.S. Haţeg, din Cornel Gelu, muncitor la septembrie
Extr. I :
muncă cu contract pe du­ activităţi în cursul cărora se I.T.A. nu asigură din ca­ pînă ieri pe mai bine de cele 650 ha cu grîu prevă­ C.S.H. El a fost prins în 28, 10, 52,
rată nedeterminată, cu o produce contaminarea pielii pacitatea zilnică de trans­ 100 ha din 190. Mecaniza­ zute, s-au însămînţat 120 timp ce fura porumb din Extr. a 1
vechime de 4 ani şi 8 luni sînt cuprinse în prevederile \ port planificată de 70 tone torii Constantin Lăsconi, ha. în zilele următoare se lanul C.A.P. Strei. în urma 44, 55, 51,
Extr. a
li se plăteşte, în caz de in­ Decretului 304/1975 şi a decît 25 tone. Mihuţ Bolduş, Siminic Flu- va ajunge la o viteză zil­ cercetărilor s-a stabilit că a Fond de
capacitate de muncă din normelor Ministerului Sănă­ ÎNSÂMÎNTAREA GRIULUI ieraş, Romuluţ şi Siminic nică de 90 ha. mai furat şi alte peste 200 Ici.
cauză de boală, 70 la su­ tăţii. £ \ — LA TIMP ŞI LA ÎNALT kg cereale păioase în tim­
tă din retribuţia tarifară de Pentru celelalte două în­ NIVEL CALITATIV iliilpliiilil' pul secerişului. Fiind ares­
încadrare. trebări vă sfătuim să vă a.- «MiiiSl tat, va da socoteală pentru
Persoana care a lucrat cel dresaţi direct Consiliului furturile comise. Vinovaţi
puţin 20 de ani în locuri Popular Călan şi Oficiului în centrul atenţiei tutu­ B de aşa-zisa „mică ciupea­
Timpul i
de muncă ce se încadrează de poştă şi telecomunicaţii ror factorilor de răspun­ lă" se fac şi Ion Grigoraş, azi, 1 i
dere — specialişti şi meca­
în grupa I poate cere pen­ din localitate. nizatori — aşa cum am con­ Alexandru Pal, Traian Vremea vi
sionarea la vîrsta de 50 Viorel Jurca, Blăjeni : Po­ statat, stă realizarea unor Muntean, Emil Cristian şi bilă. Cerul
de ani. Dacă a lucrat în a- trivit legislaţiei în vigoare, lucrări de calitate la arat, Pavel Nichiteanu, care au noros. Izol:
Vîntul va £
ceastă grupă intre 15 şi 20 orice om al muncii care a pregătirea terenului şi semă­ sustras porumb, cartofi sau vest. Temp
de ani, vîrsta de pensiona­ lucrat minim 30 de ani în nat. în Consiliul Unic Agro­ legume de pe terenurile vor fi cur
re se reduce proporţional, locuri de muncă ce se în­ industrial Haţeg, unde s-a C.A.P. Vaţa de Jos, Sîn- 10 grade, i
între 20 şi
potrivit precizărilor Ministe­ cadrează în grupa a lll-a terminat semănatul orzului, crai sau Sîntandrei. Fireşte, mineaţa lo
rului Muncii. Răspunsul poate cere pensionarea la culturilor de masă verde celor în cauză li s-au în­ nala ceaţă.
La munte
exact cu cît se reduce îl împlinirea vîrstei de 60 de şi legume, însămînţarea tocmit dosare de cercetare, în general
putem da doar dacă cu­ ani. Este şi cazul dumnea­ griului s-a realizat pe a- urmînd ca, în conformitate va fi temp
noaştem cîţi ani a lucrat o voastră, care, la data res­ proape 600 ha din cele cu prevederile Decretului cădea ploi.
persoană în grupa I, între pectivă veţi totaliza 34 de 1 855 ha planificate. La 306/1981, să-şi primească caracter de
rolog de si
La C.A.P. Vaţa de Jos, mecanizatorul pavel Basa lucrează
aceste limite. ani de activitate. \ C.A.P. Haţeg lucrau la arat cu multă conştiinciozitate la semănatul griului. sancţiunile cuvenite, pe Dorel Oani
şi pregătirea terenului Mi- măsura faptelor comise.