Page 21 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 21
-
VIZITA DE PRIETENIE A TOVARĂŞULUI
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
TODOR JIVKOV IN ŢARA NOASTRÂ
SOSIREA începerea convorbirilor oficiale
JUOIŢUI HUMEOOftRflg
SOCIALISMIIL Nicolae Ceauşescu, secretar vorbirile oficiale între tova Bulgar, preşedintele Consi
IN CAPITALĂ
La Casa Snagov au înce
tral al Partidului Comunist
put, joi, .6 octombrie, con
La invitaţia tovarăşului
liului de Stat al Republi
cii Populare Bulgaria.
general al Partidului Co
secretar general al Partidu
Participă persoane ofi
munist Român, preşedintele răşul Nicolae Ceauşescu, ciale române' şi bulgare.
lui Comunist Român, pre
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C Republicii Socialiste Româ şedintele Republicii Socia Convorbirile se desfă
nia, joi dimineaţă, a sosit
S L A L C O ILIS III U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
> v r în Capitală, într-o vizită liste România, şi tovarăşul şoară într-o atmosferă de
de prietenie în ţara noas Todor Jivkov, secretar ge caldă prietenie, do stimă
tră, tovarăşul Todor Jivkov, neral al Comitetului Cen şi înţelegere reciprocă.
secretar general al Comite
Anul XXXV, nr. 8 057 VINERI, 7 OCTOMBRIE 1983 4 pcginî - 50 bani tului Central al Partidului IN MARI UNITĂŢI ECONOMICE
Comunist Bulgar, preşedin
tele Consiliului de Stat al' DIN MUNICIPIUL PLOIEŞTI
Republicii Populare Bulga
Trei luni decisive, în care colectivul ria. T O v a r ă ş u 1 Nicolae Ţ o v a r ă ş i i Nicolae
Noul dialog la nivel înalt Ceauşescu, secretar general Ceauşescu şi Todor Jivkov
s-a angajat hotărît pe calea redresării româno-bulgar se înscrie al Partidului Comunist Ro au fost salutaţi de primul
ca un moment de o deose
mân, preşedintele Republi
secretar al Comitetului ju
bită importanţă în tradiţia cii Socialiste România, şi deţean Prahova, al P.C.R.,
raporturilor de prietenie, tovarăşul Todor Jivkov, se preşed I n tele Consiliului
Deşi în ultima vreme se acută problemă cu care se rea de muncitori — releva colaborare şi bună vecină cretar general al Comitetu
observă o îmbunătăţire în confruntă colectivul respec Ioan Lupu, preşedintele tate dintre România şi Bul lui Central al Partidului popular judeţean, de alţi
activitatea întreprinderii tiv. într-adevăr, faţă de e- consiliului oamenilor mun garia, fiind menit să dea Comunist Bulgar, preşedin reprezentanţi ai organelor
•Miniere Dîlja — mai sub fectivul planificat, ia ora cii. De asemenea, am re noi impulsuri extinderii şi tele Consiliului de Stat al locale de partid .şi de stat.
stanţială pe planul calită actuală la I.M'. Dîlja există distribuit oameni care lu Republicii Populare Bul Ministrul industriei chi
ţii cărbunelui extras şi li un minus de 70 de oameni. crau în diferite sectoare la aprofundării relaţiilor din garia, au vizitat, joi di mice, Gheorghe Caranfil, si
vrat — totuşi colectivul de Cum cei care au obligaţia suprafaţă în activitatea din tre partidele şi ţările noas mineaţa, mari unităţi eco directorul '. întreprinderii,
aici n-a reuşit să se ridice şi sînt singurii în măsură subteran. Pentru asigura tre, spre binele celor două nomice din municipiul Alecu Popa, au prezentat
cu realizările zilnice la ni- să-şi rezolve această pro- rea necesarului de munci popoare vecine şl prietene, Ploieşti. etapele dezvoltării acestei
tori calificaţi avem organi în interesul cauzei generale Primul obiectiv vizitat a unităţi reprezentative a
a socialismului, păcii şi
zate cursuri de calificare în
-MM MULT! meseriile de mineri, electri colaborării în Balcani, în fost Combinatul petrochi petrochimiei româneşti, care
prin producţia sa asigură
cieni şi lăcătuşi de mină Europa şi în întreaga lume. mic Brazi. Pe frontispiciul un mare număr de produse
şi de policalificare pentru Ceremonia sosirii înaltu pavilionului central erau necesare atît economiei
an mineri electromecanici. Nu lui oaspete a avut loc pe arborate, în semn de săr naţionale, cît şi exportu
mărul celqr cuprinşi la a- aeroportul Otopeni, împo bătoare, drapelele de stat
velul sarcinilor ce îi revin. ceste cursuri este cu 25 la dobit sărbătoreşte. ale României şi Bulgariei, lui în peste 50 de ţări. De
Aşa se face că la încheierea I.M. DÎLJA sută mai mare decît cel La ora 9,30, aeronava care încadrau portretele asemenea,, sînt relevate
celor nouă luni trecute din prevăzut prin planul de celor doi conducători de bunele relaţii de coopera
acest an, minerii de la Dîl blemă, sînt tocmai cei de şcolarizare. Pe parcurs, ce prezidenţială a aterizat. partid şi de stat.
ja au în cont un minus de la Dîlja, mai exact consi lor care se dovedesc dornici La coborîrea din avion, T o v a r ă ş i i Nicolae re cu unităţi' industriale
aproape 48 000 tobe de căr liul oamenilor muncii,, or tovarăşul Todor Jivkov a Ceauşescu şi Todor Jivkov din R.P. Bulgaria.
bune. " ganizaţiile de partid, sin- de a rămîne în întreprin fost salutat cu deosebită în continuare, sînt vizita
au fost întâmpinaţi cu multă
Dintre toate cauzele care. f şl‘U.T.C., am căutat, derea noastră le acordăm căldură de t o v a r ă ş u l căldură de mii de oameni te secţiile de oxid de etile
oemre toate j.un.a,
dica
luate împreună, conduc la - fIP(Ăt S că aflăm cum s-a locuinţe şi toate drepturile
„m,™ „,im «J
fireşte, să
nerealizarea ritmică a sai> acţionat aici' pentru asigu ce li se cuvin. în ultima Nicolae Ceauşescu. ai .muncii, de pe moderna na şi de cauciuc.
cinilor fizice, principală rarea forţei de muncă, pen perioadă, îndeosebi după platformă petrochimică pra
rămîrie — ne spunea ingi măsurile stabilite de Comi (Continuare în pag. a 4-a) hoveana. (Continuate in pag. a 4-a)
nerul Aurel Marhan, direc tru calificarea el, ştiind că tetul Politic Executiv al
torul unităţii —, lipsa de la alte întreprinderi din C.C. al P.C.R., privind per
efectiv, îndeosebi de per Valea Jiului, cum este, de fecţionarea sistemului de
sonal calificat. Celelalte nu exemplu, I.M. Păroşeni, a- retribuire a muncii şi du CU PLANUL ANUAL
sînt de nerezclvat şi au' şl ceastă problemă a fost re pă publicarea decretelor
început a fi rezolvate, o da zolvată. Consiliului de Stat emise ÎNDEPLINIT
tă cu trecerea la progra . — Trimitem permanent
mul de lucru în „foc con recrutori în ţară, în jude M1RCEA LEPADATU Colectivul de oameni
tinuu", dar lipsa de forţă ţele cu excedent de forţă ai muncii de la Şantie
de muncă rămîne cea m a i - de muncă 'pentru recruta (Continuare în pag. a 2-a) rul Construcţii—Montaj
Electrocentrale Deva, ca
re a răspuns mereu cu
responsabilitate maximă
G1AMPANIÂ AGRICOLA DE TOAMNA importantelor sarcini pu
se în faţa energcticie-
nilor de conducerea
partidului şi stalului, a
ŢĂRAN! COOPERATORI, MECANIZATORI, LOCUITORI raportat ieri, 6 octom
Al SATELOR ! brie, un înseninat suc
ces în producţie : înde
Participaţi cu toţii la strîngerea în timpul cel mai scurt a recol plinirea prevederilor pia
tei culturilor de toamnă ! nului anual Tâ principa
lii indicatori economici.
Acţionaţi cu toate forţele la eliberarea terenului ! Deci, după cum ne-a
Folosiţi cu randament maxim tractoarele şi maşinile de semă informat inginerul A-
drian Rovinaru, şeful
nat, pentru încheierea neîntîrziată a însămînţării griului pe întrea şantierului, cu aproape
I.p.M. Petroşani. Muncitorii Nicolae Dragomiroiu, Ale
ga suprafaţă planificată ! xandru Delamer şi Ion Nicolae deservesc maşina de sudat trei luni mai devreme,
cap Ja cap grinzile articulate pentru susţineri individuale în tînărul colectiv de la
abataj. Mintia a reuşit să-şi rea
Se impun măsuri energice pentru încheierea grabnică lizeze sarcinile de plan
Pe acest an la activita
C.A.P. BURJUC A TERMINAT tea de construcţii-mon-
taj, a cărei valoare se
a recoltării porumbului şi insăminţării griului! ÎNSĂMÎNŢAREA GRIULUI ridică la peste 53 mili
Tovarăşul Tibcriu Burza, primarul comunei Bur- oane lei. De asemenea,
CONSILIUL TOPULAR — la strînşul recoltei. în cam lucrează in Călan, la com juc, ne-a informat că, ieri, Ia cooperativa agricolă din Ia prestaţii, valoarea e-
IMPLICAT IN pania de toamnă am an binatul siderurgic sau în localitate s-a încheiat însămînţarea griului pe în xecuţiilor din cele trei
COORDONAREA grenat şi elevii liceului in alte întreprinderi. Pînă a- treaga suprafaţă planificată— 180 hectare. Succesul se trimestre se ridică la
ÎNTREGII ACTIVITĂŢI dustrial şi ai celorlalte şcoli eum a fost strînsă recolta datoreşte hărniciei şi răspunderii în muncă de care peste 28 milioane Iei, a-
din oraş. De asemenea, de pe 50 de hectare, în au dat dovadă cooperatorii la eliberarea terenului, pre dică cu 7,1 milioane Iei
Dionisie Frenţoni, vicepre combinatul siderurgic, ex fruntea lucrării situîndu^se cum şi abnegaţiei cu care au lucrat mecanizatorii mai mult decît prevede
şedinte al Biroului Executiv ploatarea de gospodărie co cooperatorii Silvia Balog, Gheorghe Peica, Iosif Or.şa, Virgil Dodosin, Iacob Ru rile planului pe întregul
al Consiliului Popular Oră munală şi locativă, între TRAIAN BONDOR bin, Teofil Suba, Crăciun Cioază, Eugen Han şi Petru an. Remarcabil este fap
şenesc Călan, ne spunea : prinderea comercială mixtă, Petraşca, în frunte cu şeful secţiei de mecanizare, tul că toate aceste depă
— Membrii Biroului Exe Cooperativa Meşteşugăreas (Continuare în pag. a 2-a) Ştefan Herbei. şiri s-au obţinut în con
cutiv al Consiliului Popu că „Streiul" şi altele au diţiile reducerii cheltuie
lar al Oraşului Călan şi luat fiecare suprafeţe de lilor de producţie, caro
deputaţii au fost repartizaţi porumb de cules şi-şi res în perioada amintită au
pe unităţi agricole, pe for- pectă angajamentul, în sen-, fost cu 14,5 Iei sub cele
r
maţii de lucru, cu sarcina sjfcil că au terminat recol planificate. Printre cei
de a ajuta la organizarea tatul şi au trecut la elibe care şi-au adus o contri
muncii pe ogoare şi în spe rarea terenului. buţie deosebită Ia reali
cial la mobilizarea coope Din cele 234 ha cîte au zările amintite se numă
ratorilor. a tuturor locuito fost cultivate cu porumb la ră muncitorii din forma
rilor satelor la strîngerea Cooperativa Agricolă de ţiile conduse de Alexan
roadelor toamnei. Am or Producţie din Batiz, pînă dru Olteanu, Vasile Ila-
ganizat .adunări generale cu acum a fost strînsă pro pa, Moise Biro, Artenie
cetăţenii, am purtat discu ducţia de pe aproape 200 Negrea, Gheorghe FIo-
ţii cu oamenii pe tema ne ha. Cornelia Barbu, briga rea, Gheorghe Bădău,
cesităţii de a lua parte cu dieră la Sîntămăria de Pia Ijak Branislav, electri
toţii la recoltarea cartofi tră, ne-a vorbit despre mo cianul Kollo Bela, sudo
lor, porumbului şi sfeclei. rii Ioan Jurca, Pecsi Ar-
Ca urmare am înregistrat dul cum a fost organizată pad, Mihai Molnar, Ca-
o numeroasă participare. La şi cum se desfăşoară lu rol Olarii, maiştrii Ser-
crarea.
Batiz şi Nădăştie; în spe giu Nicolau, Aurel A-
— Zilnic avem la recoltat runcutoanu şi Constan
Imediat ce a fost eliberat terenul de sfeclă de zahăr, de la C.A.P. Deva, s-a trecut la
cial, dar şi în celelalte sa cîte 150—200 cooperatori. pregătirea pentru semănat. tin Mursa.
te, am avut sute de oameni După-amiază, vin şi cei ce
