Page 25 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 25
VIZITA DE PRIETENIE A TOVARĂŞULUI
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
T0D0R JIVKOV M ŢARA NOASTRĂ
CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE
La Casa Snagov au con ia toate măsurile pentru varăşii Nicolae Ceauşescu
tinuat convorbirile oficia realizarea concretă în via şi Todor Jivkov au reafir
le între tovarăşul Nicolae ţă a celor convenite. mat voinţa Partidului Co
Ceauşescu, secretar gene în continuare, tovarăşii munist Român şi Partidu
ral al Partidului Comunist Nicolae Ceauşescu şi Todor lui Comunist Bulgar de a
Român, preşedintele Repu Jivkov au avut un larg acţiona pentru întărirea în
blicii Socialiste România, şi schimb de păreri în legă continuare a prieteniei şi
tovarăşul Todor Jivkov, se tură cu probleme actuale colaborării dintre ele, în
cretar general al Comite ale vieţii internaţionale şi folosul şi spre binele celor
U L A R J U D E Ţ E A N tului Central al Partidului ale mişcării comuniste şi două popoare, al cauzei
Comunist Bulgar, preşedin muncitoreşti, precum şi cu socialismului, progresului
tele Consiliului de Stat al privire la căile şi mijloa şi păcii în lume.
Republicii Populare Bul cele întăririi în continuare Convorbirile s-au desfă
Anul XXXV, nr. 8 058 SÎMBÂTĂ, 8 OCTOMBRIE 1983 4 pcgini - 50 bani garia. a colaborării şi conlucră şurat într-o atmosferă de
în cadrul noii runde de rii româno-bulgare pe a- caldă prietenie, de deplină
convorbiri, t o v a r ă ş i i rena mondială, înţelegere şi stimă reci
V OT în timpul convorbirii, to- procă.
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ sî§ Nicolae Ceauşescu şi Todor
Jivkov au fost informaţi în
D I N E U
legătură cu activitatea des T o v a r ă ş u l Nicolae dineu. Cu acest prilej a
făşurată de membrii celor Ceauşescu, secretar gene continuat schimbul de pă
Azi şi mîine, ZILE RECORD DE MUNCĂ pentru încheierea re două delegaţii în vederea ral al Partidului Comunist reri într-o serie de proble
promovării de noi forme şi
coltării culturilor de toamnă si însămîntarea griului ! mijloace pentru dezvolta Român, preşedintele Repu me bilaterale, precum şi cu
LUCRĂTORI Al OGOARELOR, ŢĂRANI COOPERATORI Şl ME rea in continuare a cola blicii Socialiste România, privire la aspecte actuale
ale vieţii internaţionale.
şi tovarăşa Elena Ceauşescu
borării şi cooperării reci s-au reîntîlnit, vineri, cu
CANIZATORI I Mobilizaţi întregul potenţial uman al satelor la strîn- proc avantajoase, în spiri tovarăşul Todor Jivkov, Dineul a decurs în aceeaşi
gerea fără pierderi a întregii recolte de porumb. Folosiţi mijloacele tul şi pe baza înţelegeri secretar general al Comite atmosferă de caldă prie
tenie, de înţelegere deplină
mecanizate cu randament maxim ;:entru încheierea însămînţării lor convenite la nivel înalt. tului Central al Partidului şi stimă reciprocă, carac
Cei doi conducători de Comunist Bulgar, pre teristică dialogului româno-
griului. Executînd lucrări de calitate superioară, pregătiţi baze te partid şi de stat au apre şedintele Consiliului de bulgar la nivel înalt, rela
meinice recoltei viitoare. ciat rezultatele la care s-a Stat al Republicii Populare ţiilor dintre partidele, ţă
ajuns şi au indicat să se Bulgaria, în cadrul unui rile şi popoarele noastre.
Eforturi susţinute pentru INSĂMlNŢAREA IN ZIARUL DE AZI
GRIULUI RE
ULTIMELE
încheierea cit mai SUPRAFEŢE Ei România • Ceauşescu
. Ieri într-o serie do coo o Pace
grabnică a lucrărilor perative agricole s-a ac Pentru viitorul lumi
nos al patriei, al în
ţionat cu forţe sporite pc
ultimele suprafeţe Ia pre tregii lumi
ie pe ogoare! gătirea terenului şi semă K1 Munca — unicul iz
natul griului. Exemple vor al progresului so
cial şi al bunăstării
Ioan Cîmpureanu, prima recoltat, Iosif Simoc şi bune de urmat în aceas generale.
rul comunei Lăpugiu de Ioan Troznoi la transport, tă privinţă oferă, între li Consfătuirea anuală
Jos, ne spunea că recolta iar Dorel Martinesc la ta- altele, cooperativele ă- de dermatologie
rea porumbului s-a înche sat. Lucrarea se efectuează gricole din Haţeg, Bui- SI’ Pentru realizarea pla
iat în unităţile din Ohaba sub îndrumarea Măriei turi, Şerel, Ilăşdat, Ilă- nului la achiziţii se
şi Teiu şi se apropie de Borza, şefa fermei zooteh rău, Bîrsău, Leşnic etc. cerc o preocupare
sfîi'şit la cooperativa agri nice. în unităţile respective mai intensă din par
colă din Lăsău. Aici, din La Ohaba eliberarea te s-a acordat atenţie spo tea tuturor factorilor
I.M.C. Bîrcea. Secţia premo. Maşinistul Andrei Rus execută
cele 65 ha cultivate cu po renului se apropie de sfîr- rită eliberării cu ope armarea transversală a tuburilor de presiune 0 800. răspunzători.
rumb s-a cules producţia şit. în această toamnă par rativitate a terenurilor
de pe 60 de ha. ticiparea la muncă a coo destinate însămînţărilor
de toamnă, calităţii lu
Le Teiu în aceste zile se peratorilor de aici a fost crărilor de pregătire a RITMICITATE
munceşte, cu aceeaşi pu şi este bună, un merit sub terenului şi scurtării pe ÎN REALIZAREA Calcarul şi bsntonita - resurse
ternică mobilizare de for stanţial în mobilizarea oa rioadei de semănat — PLANULUI
ţe, la tăierea cocenilor, pî menilor avîndu-1 consiliul factori decisivi în ob
nă în prezent fiind elibe popular comunal. ţinerea unor recolte spo Harnicul colectiv de care trebuie valorificate deplin
rată o suprafaţă de 75 ha, în toate unităţile agricole rite do cereale păioase muncă al întreprinderii
din cele 112 ha cîte au fost din comuna Lăpugiu de Jos în anul viitor. De ase Mecanice Orăştie acţio pentru economia naţională
cultivate cu porumb. La trebuie intensificată preda menea, mecanizatorii şi nează cu dăruire şi ab
unitatea din Teiu se lu rea porumbului la fondul specialiştii din unităţi negaţie revoluţionară, în-
crează şi la însilozarea cul de stat întrucît acţiunea s-au preocupat de asigu registrînd depăşiri con Valorificarea deplină a de la Sectorul Gurasada,
turilor duble, din 22 ha rarea unei densităţi co stante ale prevederilor tuturor resurselor locale din cadrul Exploatării Mi
fiind strînsă pînă acum re TRAIAN BONDOR respunzătoare de plante do plan. Printr-o bună este o sarcină economică niere Mintia-Veţel, ne-a
colta de pe 10 ha. Ioan la unitatea de suprafaţă. organizare a muncii în de mare importanţă trasa vorbit despre măsurile în
Căta lucrează pc maşina do (Continuare in pag. o 2-a) tă de către partid oameni treprinse vizînd reorganiza
secţii şi ateliere, prin lor muncii din întreaga ţa
utilizarea raţională a ră. Judeţul Hunedoara dis rea activităţii în carieră, în
scopul creşterii productivi
capacităţilor de produc pune de largi posibilităţi în tăţii muncii.
ţie, motalurgiştii din această privinţă, fiind unul — în acest an am încer
Orăştie au reuşit să-şi dintre cele mai bogate pe cat să schimbăm înfăţişa
depăşească prevederile rimetre în materii prime. rea carierei — arăta inter-
de plan -pe cele trei tri
mestre ale anului la ma
joritatea principalilor in EXPLOATAREA MINIERĂ MINT1A-VETEL
dicatori fizici şi de efi
cienţă economică.
Astfel, planul produc Pe lîngă cărbune, minereuri locutoarea. Acum, evacua
ţiei industriale prezintă de fier, cuprifere, complexe, rea sterilului se face prin
o depăşire de 36,6 mi din această zonă se extrag, trepte si tot la fel va avea
lioane lei, cel al pro pentru nevoile economiei, loc şi exploatarea. Este
ducţiei marfă de 31,5 rezerve semnificative de mai avantajos din multe
milioane lei, iar cel al calcită şi bentonită de bu puncte de vedere. De ase
producţiei nete (pe opt nă calitate. menea, am trecut de la pro
luni) de 16,4 milioane Gurasada este renumită cedeul clasic la dislocarea
lei. în acelaşi timp au mai ales prin bentonită sa. bentonitei prin puşcare. în
fost construite peste sar Anual, de aici se extrag acest fel, lună de lună
cinile de plan 31 de peste 70 000 tone bentonită ne-am îndeplinit planul. în
strunguri şi 190 tone de brută. Subinginera Laura septembrie am avut ceva
piese turnate din fontă. Marian, şeful carierei şi se probleme, dar pînă la urmă
Iosif Mutuluca lucrează la însăminţarca griului la C.A.P. Lăsau. cretarul organizaţiei U.T.C. le-am rezolvat. Dacă utila
jele ar funcţiona mai bine,
producţia ar creşte consi
Momente din lupta pentru unitate naţională derabil. ziua documentării
în
noastre, în carieră nu lucra
Ideea unităţii politice a culare izvorăsc şi îşi sorb poporului român a fost aşe Burebista şi neînfricatul De- Renumitul nostru istoric, nici un utilaj. Se conta
tuturor românilor este la fel uriaşa lor putere din mă zată trainic de făuritorii cebal, spre Dacia Traiană Nicolae lorga, în cursul său (peste o oră-două) pe por
de veche şi de durabilă ca reaţa epopee scrisă de statului dac, ai căror înain şi spre primele voievodate intitulat „Dezvoltarea ideii nirea unui excavator, la
însuşi poporul care a ză- româneşti de sub conduce unităţii politice a români oare reparaţia era pe ter
mislit-o, care i-a fost lea poporul român în lupta sa taşi au fost descoperiţi aici lor", precizează câ poporul minate. în rest, cu excep
găn şi apoi scut, şi care i-a necurmată „pentru păstra- de istoria omenirii în mer- rea vitejilor Gelu, Glad şi român a luat fiinţă „pe în ţia forezei, utilaje oprite.
chezăşult strălucita împlini treg cuprinsul Daciei, pe
re de astăzi. Făurirea sta care a transformat-o, astfel, Deşi cariera şi-a realizat
tului naţional român unitar, în pămînt românesc unic, planul de la începutul a-
nului, situaţia producţiei în
liber şi independent, a con unde şi-a înfiripat primele viitorul apropiat este în
stituit pe drept cuvînt o comunităţi conduse de cneji grijorătoare, deoarece nu
„aspiraţie seculară a popo şi voievozi viteji. Locuitorii sînt asigurate rezerve des
rului român, o necesitate rea fiinţei naţionale, pentru sul ei fără istov pe cărările Menumorut. Căci imaginea acestor comunităţi se nu chise pentru 1984, iar cele
legică a dezvoltării socie afirmarea de sine stătătoa timpului. Apoi, acest temei vechii Dacii, a unei orga meau moldoveni sau olteni, existente sînt destul de să
tăţii româneşti", cum re re, pentru egalitatea în a fost întărit cu forţe noi nizări politice unitare s-a birsani sau iaiomiţeni, ar race. Soluţia cu exploata
marca tovarăşul Nicolae drepturi cu toate popoarele care i-au adăugat măreţia întipărit adine în conştiinţa geşeni sau maramureşeni... rea rezervelor de sub dru
Ceauşescu, secretarul gene şi gloria Romei. poporului, tocmai pentru că mul de acces în carieră
ra! al partidului. lumii". Istoria a ţesut, cu forţa oglindea sintetic cerinţele Prof. ADRIANA RUSU
Geneza, temeiurile şi Cea dinţii cărămidă la ei irezistibilă, o legătură obiective ale progresului so LIVIU BRAICA
triumful acestei aspiraţii se- temelia unităţii politice a trainică, neîntreruptă, de la cietăţii româneşti. (Continuare în pag. a 3-a)
(Continuare în pag. a 2-a)
