Page 27 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 27
BĂTĂ, 8 OCTOMBRIE 1983 Pag. 3
MUNCA-UNICUL IZVOR Al PROGRESULUI SOCIAL
- 65 DE ANI C E L A
§1 AL BUNĂSTĂRII GENERALE STATULUI NAŢIONAL UNITAR ROMÂN
i carte a
Rezultatele activităţii depind de contribuţia Momente din lupta pentru
•de de oa-
)
fiecăruia, la locul său d@ muncă
piii
zică unitate naţională
de săp- „La unitatea noastră — tenţie economisirii materii zare şi retribuire. Se ac
(parţial
ne spune tovarăşul Livîu lor prime şi materialelor, ţionează pentru ridicarea (Urmare din pag. 1) fost Mircea cel Bătrîn şi Totodată epoca vestitei
Ienăşoni, preşedintele co folosirii timpului de lucru nivelului de conştiinţă re lancu de Hunedoara, Ştefan domnii a lui Ştefan cel Ma
mitetului sindicatului de la şi a utilajelor, întăririi dis voluţionară şi de creştere a
politică exprimînd astfel înfrăţirea cel Mare şi Mihai Viteazul, re a făcut din’ Moldova cen-
iţific (co* întreprinderea de Construc ciplinei, respectării tuturor pregătirii profesionale, fă- lor cu rîurile şi codrii în Nicolae Bâlcescu şi Alexan trul de atracţie al celor
11
şi natura" ţii Siderurgice din Hune normativelor în vigoare . cîndu-se înţeles faptul că preajma cărora trăiau din dru loan Cuza. lalte ţări româneşti.
i doara— s-a muncit în a- „Toate aceste imperative nerealizarea producţiei fizi moşi strămoşi. însă, sub ra Exprimînd rezultatele stră intuită în mod genial de
par(ial co cord global, cu bune re — conchidea tovarăşul Li ce, a valorii producţiei glo port politic, spre a se deo daniilor sale de a uni pe voievozi şi cronicari, ţara
zultate, la majoritatea locu viu Ienăşoni — stau în a- bale şi nete constituie un
de săp- rilor de muncă, de mai tenţia conducerii unită prejudiciu nu numai pentru sebi de alte popoare, ei toţi românii sub un singur tuturor românilor a fost an
mulţi ani. Drept urmare, ţii,, întregului colectiv al întreprindere ci şi pentru îşi spuneau cu toţii români, sceptru, Mircea cel Bătrîn, ticipată cu putere de legen
(color) fapt care adevereşte, între domnul Ţârii Româneşti, se dă în temerara izbîndă a
episodul 7 în perioada care s-a scurs I.C.S.H., mai ales acum fiecare participant la pro altele, dăinuirea peste intitula în anul 1406 „Mare lui Mihai vodă Viteazul, la
varietăţile din acest cincinal, între cînd noile reglementări pri cesul muncii, deoarece di veacuri a conştiinţei originii voievod şi singur stăpînitor, sfîrşitul secolului al XVI-lea.
prinderea şi-a realizat şi vind aplicarea acordului mensionarea fondului de
domn a toată ţara Ungro-
[parfial co- depăşit an de an sarcinile global — formă activă de retribuire se face în func şi istoriei lor comune". vlahiei şi a părţilor de peste Moment înălţător, cu va
Vicisitudinile istoriei şi
loare de simbol, fapta lui
de plan la majoritatea in cointeresare materială a co ţie de îndeplinirea indica
releviziunil dicatorilor. Rezultate sem torilor de plan pe formaţii realităţile sociale diferite de munţi, încă şi spre ţările Mihai Viteazul a realizat
lisiune mu- lectivelor de oameni ai la o epocă la alta au fă tătărăşti şi herţeg al Amla- confluenţa destinelor istori
tivă nificative s-a-u înregistrat muncii — trebuie să devină şi locuri de muncă şi pe cut ca poporul român să şului şi Făgăraşului şi domn ce ale celor trei ţări surori,
programu- şi pe primele 9 luni din o pîrghle importantă pen ansamblul întreprinderii. Şi trăiască o vreme în state al Banatului-Severinulu! şi pe baza unor adinei teme
acest an- Producţia globa tru realizarea exemplară a rezultatele acestor preocu
de amîndouă părţile, peste
lă a unităţii a fost reali sarcinilor ce revin fiecărei pări nu se lasă aşteptate, separate. Dar, treptat, sub toată Podunavia, încă pînă iuri, asigurări şi vreri comu
ne. Unirea tuturor români
impulsul unor profunde ce
Ht'WM zată în proporţie de 102,89 unităţi. încă din primele zile ale rinţe economice, social-po- la Marea cea Mare, singur lor într-un singur stat sub
la sută, producţia netă — în zilele care au precedat lunii octombrie la şantie
101,36 la sută, productivita aplicarea acordului global rele amintite, ca şi la al litice şi spirituale, poporul stăpînitor al cetăţii Dîrstor'h conducerea viteazului voie
tea muncii 105,68 la sută şi în prezent, la întreprin tele, depăşirile de plan sînt român a ajuns la conştiin Aceleaşi planuri le avea vod, deşi de scurtă durată,
etc. în aceeaşi perioadă s-a convingătoare, dovadă că ţa necesităţii organizării sa pentru Ţara Românească şi a jucat un rol esenţial în
: 6,00 Ra- realizat un beneficiu în va derea de Construcţii Side le politice într-un singur Transilvania şi un alt dom dezvoltarea conştiinţei poli
nineţii; 6,30 rurgice Hunedoara s-a des noile principii ale acordu stat liber şi independent. nitor muntean, Vlad Ţepeş, tice a poporului nostru, lu-
in agricul- loare de 2,7 milioane lei şi făşurat şi se desfăşoară o lui global âu fost pe de
jurnal; 7,30 o reducere a cheltuielilor la plin înţelese şi sînt apli Conştiinţa unităţii politi cînd scria braşovenilor că mînînd-o cu putere peste
onoare al 1000 lei producţie marfă, susţinută activitate politi ce stăruie şi se întăreşte a sosit timpul „să fim a- veacuri.
ista presei; că în vederea generalizării cate de către toţi oamenii neîncetat în Inima şl lupta cum o singură ţară". Ideea de emancipare na
melodiilor ; cu 0,90 lei faţă de sarcina la toate locurile de muncă muncii. poporului român şi ca urma La rîndul său, marele fiu ţională a românilor s-a în
ştiri ; 9,05 planificată. Sînt rezultate PAUL VALER
10,00 Buic- ale muncii pline de abne a acestei forme de organi re şî în planurile marilor sale al poporului român, neîn scris la loc de frunte in
1,05 Revista personalităţi, pe care ie-a trecutul conducător de oşti, programul răscoalei de sub
1,40 Orches- gaţie a tuturor oamenilor, ridicat şi le-a educat pe lancu de Hunedoara, a rea conducerea lui Horea, Cloş
ă populară aceasta conducînd la obţi
,00 Buletin nerea unor retribuţii con măsura însemnătăţii eveni lizat pe plan politic o strîn- ca şi Crişan, în cel al re
Un univers mentelor istorice concrete. să cooperare sub conduce voluţiei de la 1821, al revo
î; 11,35 Pu- siderabil sporite. Astfel, marea primejdie re rea sa a celor trei ţări ro luţiei de la 1848, culminînd
Buletin de „Cu rezultate din cele
s c-Uural ; mai bune în realizarea sar prezentată de extinderea mâneşti. Este semnificativ, cu Unirea Principatelor Ro
ca îloru- puterii imperiului otoman a în aceeaşi privinţă, faptul mâne ce a avut ample şi
rej. .ă Ra- cinilor ce le--au revenit pe determinat cele trei ţări că în anul 1447, lancu de profunde consecinţe de or
e la 1 la 3; acest an — preciza Ilie
aut cu mi- Ştefăniţă, şeful serviciului româneşti să se apropie şi Hunedoara poartă, pe lin din politic, economic şi so
in de “tirl; normare şi personal din ca să se sprijine tot mai mult gă titlurile sale obişnuite, cial. Ea a constituit adevă
in Şi în lupta lor dreaptă împo şi pe acela de „voievod al rata premisă în lupta popo
Meri jele drul întreprinderii — se
i Orele se- prezintă şantierele IV, I şi triva duşmanului comun. Ţării Româneşti". în acelaşi rului român pentru cîştiga-
urnal; 21,00 electrotehnic, care îşi des Cooperarea lor îmbracă for timp, domnul moldovean rea independenţei în 1877 şi
; 22,00 Ra- me dintre cele mai preg Bogdan al ll-lea îl socotea pîrghia de menţinere a tu
Kîuzică de făşoară activitatea pe raza pe vajnicul luptător român
0 Nmi stop localităţilor Huned'oara, Că- nante mai ales în vremea turor eforturilor spre înfăp
lan, Baru şi Aiud. marilor patrioţi şi conducă împotriva jugului turcesc tuirea statului naţional uni
„Rezultatele noastre vor tori de talie europeană ai drept „părinte"' al său, cele tar român de la 1 Decem
fi şi mai bune — subliniau Orăştie. Sc conturează un nou cartier. poporului român cum au două ţări „fiind una". brie 1918.
ing. Victor Bucaleţ, şeful
şantierului IV, Doru Gaiţa,
şeful şantierului I şi Au- Pentru realizarea planului
relian Oprea, şeful şantie Bogăţia de marfă să fie pusă operativ
orul HOoper rului electrotehnic dacă —
i şi Ovidiu
io AR A: Şa- aşa cum se precizează în la achiziţii se cere o
Comisarul noile măsuri legislative pri şi civilizat la dispoziţia cumpărătorilor
•ie (Siderur- vind retribuirea muncii —
arie (Arta) ; vom acorda mai multă a mai intensă din partea
i (Construc-
Aglomeraţia din pieţe şi în strada Republicii. Cum „Zilnic — ne spunea A-
ANI: Tunu- magazinele de legume-fruc- părători nu sînt. Nici n-ar lexandru Popa, lucrător
a v a r o n e, răspunzători
;U n i r e a) ; te este justificată, în fieca avea pentru ce intra în gestionar, descărcăm o ma-
mbric); Lu re toamnă, de preocuparea magazin. Slaba aprovizio şină-două de marfă pentru
tul oaselor cetăţenilor de a se aprovi nare cu legume şi aspectul oare ne deplasăm în dife La o privire de ansamblu rie modernă care va asi
.CAN : B.D. ziona pentru iarnă. Magazi merelor şi strugurilor ofe rite părţi ale judeţului. A- asupra activităţii Coopera gura aprovizionarea opera
juceafă- ') ; NU STRIVIŢI IARBA ! rite cumpărătorilor aici şi vem grijă să consultăm şi tivei de Producţie, Achiziţii tivă a cetăţenilor comunei.
rţire t j- In jurul parcării din spatele nul C.L.F. nr. 4 din Brad, —
I-II (h..ae- Casei de Cultură din Deva situat în piaţă — este foarte prin cele două puncte stra sugestiile gospodinelor pen şi Desfacerea Mărfurilor Unele rezultate bune
A: Ţapinarii sînt intercalate, între trotuare bine aprovizionat cantita dale ale aceluiaşi magazin tru a yeni în întîmpinarea din Orăştioara de Sţis se au fost obţinute şi in
A NI :
şi alei, zone In care iarba tiv şi sortimental. Numai că explică şi lipsa de solici lor cu legumele cele mai poate aprecia că aici se de d o m e n i u l achiziţiilor.
•este Încă verde şi ar fi chiar vînzarea gogoşarilor creează tudine. solicitate în scopul conser pune mult interes, că preo La diverse produse cum
frumoasă dacă n-ar fi căl
ORAŞTIE : cată în picioare. nemulţumiri. Doar un sin — Am făcut referat că vării. Ne-am depăşit planul cuparea conducerii şi a tu sînt carnea de ovine, pla
a); Prea ti- Grupuri de elevi mari se gur lucrător care serveşte tre C.L.F. în care am ară do desfacere pe luna sep turor lucrătorilor cooperati nul pe întregul an (242 ca
luri (Flacă- îndreaptă, în fiecare dimi la punctul de desfacere or tat că am în stoc 250 kg tembrie 'cu 400 000 lei“. vei este orientată spre asi pete) a fost depăşit încă la
neaţă, din centru spre liceele
-BAl: Tran- ganizat afară, este mult de prune depreciate, dar Faţă de situaţia întîlnită gurarea satisfacerii cît mai sfîrşitul lunii august, la
ICasa de Cul- industriale de pe strada Mi depline a cerinţelor popu seminţe de dovleac sarci
Buletin de nerului — pe aici. Dar, în prea puţin faţă de marile la magazinul nr. 2 — unde
a); BRAZI : loc să meargă pe trotuarele solicitări. Cumpărătorii nu este prima dată că sem laţiei. Drept urmare, în 9 nile ce reveneau coopera
asfaltate, îşi fac drum exact
IN: Un co- devin nerăbdători, se voci nalăm o asemenea stare de luni cîte au trecut din a- tivei s-au realizat în pro
prin mijlocul spaţiilor semă
i apa grea nate, strivind firele verzi de ferează, iar vînzătorul, Tn cîteva lucruri — l-am întrebat pe cest an au fost desfăcute porţie de 136 la sută, la
iltură); SI- iarbă şi bătătorind locul. In magazine de mărfuri industriale şi ali fasole 103 la sută, fructe
s (Mureşul); tenţia unor cetăţeni de a le despre care am aflat ulte Teodor Roşea, şeful birou
ie Bucureşti arăta pe unde trebuie să cal rior că se numeşte Gheor- legume şi fructe lui comercial al C.L.F. II ia mentare în valoare de 14,2 104 la sută, metale vechi
ce a rămas fără rezultat, ■ghe Dadiciu — nu purta din Brad — depozitul Brad, de ce se milioane lei, cu peste 145 la sută, hîrtie 123 la
situaţia repetîndu-se zilnic. 140 000 lei mai mult decît sută, sticle şi borcane 105
Cine-i învaţă pe unde se ecuson — în loc să se poar îngrămădesc toate mărfuri în aceeaşi perioadă a anu la sută etc. Dar,. în timp ce
circulă ? Să nu le fi spus ni te civilizat, adresa oameni le în unităţile diri piaţă, în
meni acestor liceeni că şi ei lor cuvinte de apostrofare timp ce spaţii comerciale lui 1982, realizările cele la unele sortimente s-au a-
au datoria să contribuie — cu un ton mult prea ridicat. nu s-a luat nici o măsură. mai de seamă fiind obţi chiziţionat cantităţi mari,
chiar prin atitudinea lor pe Cartofi nu am de alaltăieri, din oraş, care permit o ser nute de către unităţile din ceea ce desigur e un fapt
stradă — la păstrarea înfăţi Faţă de această situaţie, iar gogoşari n-am primit vire civilizată, stau goale ? satele Bucium şi Costeşti,
şării civilizate a municipiului ? pozitiv, la altele, precum
‘ragerii din îl invităm pe Avram Ivaş- deloc — ne explică Rusalim Iată ce ne-a răspuns : precum şi de magazinul ouă, iepuri de casă, porcif
3 : PE CIND PLATA ca, administratorul pieţei, Margea, lucrător gestionar. — Fiecare lucrător ges
1, 55, 8, 82, OBLIGAŢIILOR ? forestier de la punctul Ani- ne, lapte de vacă şi de oaie
83. De citeva luni, întreprinde să-şi spună părerea : Mal erau cîteva minute tionar, ou sprijinul nostru, neşu, magazine ale căror realizările sînt sub nivelul
51, 14 , 9, rea Judeţeană de Producţie — Am recomandat lucră pînă a se deschide, conform se îngrijeşte de aprovizio gestionari (Maria Moranta, posibilităţilor.
Bl, 89. Industrială Mică şi Prestări torului gestionar al unităţii narea unităţii, deci felul în Sion Gridan şi Maria Se
Servicii a deschis, la Deva, să organizeze desfacerea în orarului de după-amiază, care magazinul îşi întîmpi- cui) se ocupă cu deosebită Cum spuneam la început,
strada Lenin, nr. 10, un ate magazinul Gostat. Marfa la. cooperativa din Orăs-
lier de depanare Radio-Tv. mai multe puncte. Urmea sosită înainte cu cîteva nă cumpărătorii ţine şi de răspundere pentru a asigu tioana de Sus (preşedinte
EA! Prin unitatea respectivă se a- ză să se ocupe de acest ore — respectiv ardei gras, preocuparea şi spiritul de ra o aprovizionare cît mai Matei Miron) — lucruri le
chiziţionează de la populaţie lucru în minutele următoare. gospodar al celui care îl bună şi o desfacere ia ni
aparate Tv., casetofoane, mag- capia, varză roşie, ţelină, conduce. Mărfurile merg sînt în general bune, dar...
netofoane, se închiriază cetă — Oamenii nu înţeleg să mere, cartofi — era deja velul cerinţelor. Au fost minusurile di» cele cîteva
ţenilor televizoare şi alt apa- 'Ţ’păstreze rîndul. — comple direct în magazin, nu trec înfiinţate noi secţii de pro
pabil pentru rataj electronic. In baza con sortată, rînduită în lădiţe, direcţii de activitate gre
ibric, 1983 : tractelor încheiate, contrac tează Ilie Diaconu, lucrăto magazinul era proaspăt mă prin depozit, dar atunci ducţie între care şi secţia vează încă asupra realiză
a răci uşor. tanţii trebuie să plătească taxa rul gestionar. Marfă avem. turat. Reţinem din discu cînd cantitatea aproviziona de confecţionat cozi pentru rii integrale a sarcinilor de
schimbător, cuvenită pentru folosirea lor. Numai azi am aprovizionat tă depăşeşte posibilităţile unelte agricole de la Orăş
s, in a doua Acest lucru îl cunosc bine şi ţia purtată cu cîţiva tioara de Sus, care chiar plan. Cu o mai susţinută
valului, cînd Vaslle Balaj din cartierul punctele noastre de desfa cetăţeni care, dorind să de valorificare printr-un strădanie din partea con
ea ploi care „Dacia", bl. 24, ap. 2, Cornel cere cu 11 tone de gogo- fie primii cumpărători, au singur magazin, ea este re din prima lună de activi ducerii cooperativei, eu u»
caracter de Nicoară din cartierul „Gojdu", şari, alte două tone de ca- ajuns înaintea deschiderii distribuită şi la alte uni tate şi-a depăşit sarcinile
va sufla slab bloc O 4, ap. 29, Viorica Ma- ce-i reveneau dind peste sprijin mai substanţial din
intensificări tală, locatară la bl. nr. 6, ap. 1 pia, cu cinci tone de stru unităţii — Simion Toma, me tăţi. Vom avea în atenţie partea organelor locale de
nord-vest şi din Aleea Romanilor ş.a. Cei guri... La întrebarea de ce canic la atelierul de repa ca astfel de situaţii să nu plan o producţie în valoare partid şi de stat, predarea
a 40—60 km/ amintiţi uită însă că sînt obli nu a organizat mai multe raţii auto Brad, Marla Va se mai repete, ca şi la ma de aproape 20 000 lei, o integrală la fond»! de stat
.turile minl- gaţi să-şi achite îndatoririle puncte de desfacere, nu are gazinul central să se dis secţie de tăiat geamuri în
rlnse intre 4 ce le revin. Vasile Balaj, da lea, casnică şi Petru Fodor, a cantităţilor planificate
ar cele ma torează unităţii amintite — însă răspuns. pensionar — că prin preo tribuie mai prompt mărfu satul Ludeşti, care, de a- din produsele amintite
ţi 23 de gra- drept chirie — 1 428 lei, Cornel în continuarea raidului cuparea colectivului acestui rile aduse de la furnizori. semenea, a obţinut rezul poate fi realizată.
og de servl- Nicoară 1071 lei, Viorica Ma« tate bune, iar în prezent se
')• tală 1 050 lei... Pe cînd plata nostru intrăm la magazinul magazin găsesc aici produ VASILE PAJ AN
obligaţiilor ? G.L.F. nr. 2, situat central, sele cele mai diferite. — estera şina află în construcţie o brută
