Page 29 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 29
•• joi. tbnte4 thWi
*alA B& UCTURA
încheierea vizitei de prietenie a tovarăşului
Todor Jivkov în tara noastră
Sîmbătă, 8 octombrie, Republicii Populare Bul probleme bilaterale şi in
s-au încheiat convorbirile garia. ternaţionale de interes co
oficiale între tovarăşul de convorbiri, desfăşurate mun. v a r ă ş i i Nicolae
în cadrul ultimei runde
T
o
Nicolae Ceauşescu, secre
S O C I A L I S M U L tar general al Partidului caldă prietenie, de stimă au convenit să continue
Ceauşescu şi Todor Jivkov
în aceeaşi atmosferă de
Comunist Român, preşedin
dialogul fructuos româno-
tele Republicii Socialiste
reciprocă,
înţelegere
şi
bulgar la nivel înalt, care
România, şi
tovarăşul
doi
de
cei
conducători
are un rol esenţial, de
Todor Jivkov, secretar ge-
vat cu satisfacţie caracte
n.eral al Comitetului Cen partid şl de stat au rele terminant, în promovarea
mm AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al rul deosebit de rodnic al largă a bunelor raporturi
1" ‘ tral al Partidului Comu dintre partidele, dintre ţă
l. nist Bulgar, preşedintele schimburilor de păreri
k; s rile şi popoarele noastre,
Consiliului de Stat al avute în aceste zile, în vecine şi prietene.
★ ★ •k
Anul XXXV, nr. 8 059 DUMINICĂ, 9 OCTOMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani Sîmbătă, 8 octombrie, zintă un eveniment de o satisfacţia pentru noul dia
s-a încheiat vizita de prie deosebită semnificaţie în log la nivel înalt româno-
tenie în ţara noastră pe cronica bogată a legături bulgar.
care efectuat-o, la invi lor trainice dintre partide O gardă militară a pre
taţia tovarăşului Nicolae le, ţările şi popoarele zentat onorul. S-au intonat
ÎN ZIARUL DE AZI Ceauşescu, secretar gene noastre. imnurile de stat ale Re
ral al Partidului Comunist Ceremonia plecării înal publicii Populare Bulgaria
Român, preşedintele Re tului oaspete a avut loc şi ' Republicii Socialiste
Să triumfe raţiunea, publicii Socialiste Româ pe aeroportul Otopenl. România. Tovarăşii Nicolae
spre binele omenirii nia, t o v a r ă ş u l Todor Tovarăşul Todor Jivkov Ceauşescu şi Todor Jivkov
Jivkov, secretar general al a sosit la aeroport îm au trecut in revistă garda
g | Preocupare susţinută Comitetului . Central al preună cu t o v a r ă ş u l de onoare.
Partidului Comunist Bul Nicolae Ceauşescu.
/.< pentru aplicarea noii gar, preşedintele Consi La seara avionului, tova
forme de organizare liului de Stat al Repu Oamenii muncii care se răşul Nicolae Ceauşescu
şi retribuire a muncii blicii Populare Bulgaria. aflau pe aeroport au făcut şi tovarăşul Todor Jivkov
ă
ş
t o
r
Nicolae
i l o
r
v
a
Noua întâlnire a condu Ceauşescu şi Todor Jivkov şi-au strîns cu căldură
H Ritmuri hunedorene cătorilor de partid şi de o caldă şi entuziastă mani mîinile, s-au îmbrăţişat
stat ai României şi Bul prieteneşte.
■ Mozaic duminical. gariei, convorbirile purta festare de prietenie, în La ora 11,30 -aeronava
te în aceste zile repre- care şi-a găsit expresie prezidenţială a decolat.
l AW.V,V.V.VAVW.V.V/.VWAT/.VJ .V/.V.WA'JV.*«’.ViW/J AV/WAV.VJV WAV/AM.V.V//.V. .W.WJWI
,
,
,
,
,
iap
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ Sar jele
M
hărniciei
AZI, DUMINICĂ, ZI DE MUNCĂ RECORD PE OGOARE LA
STRÎNGEREA Şl LA (NSĂMÎNŢAREA GRIULUI !
Cele opi cuptoare de
Lucrători ai ogoarelor, locuitori ai satelor, ţărani cooperatori şi cîte 400 de tone ale ce
lei mai mari oţel arii' hu
mecanizatori ! Participaţi cu toate forţele şi mijloacele la acţiunile nedorene luncfioncază în
organizate astăzi pe ogoare pentru strîngerea grabnică a întregii plin. Schimburile se pre
I.U.M. Petroşani. tu liula de monta.) complexe mecani dau şi se preiau din mers,
zate, maistrul Constantin Ivan -ji mentorii complexe Jan Cre- recolte şi onorarea prevederilor la fondul de stat, pentru încheierea fără nici cea meii mică
1» şi Tiberiu Dineţ finisează un nou complex. dereglare a uriaşelor a-
în cele mai bune condiţii a însămînţării griului pe întreaga supra
gregate. „De acum ■ nu se
De pe acum—la nivelul faţă planificată. mai poate organizare a
decit
printr-o
perlectă
prin
muncii,
exploatarea
planului din anul viitor Puternică mobilizare de forţe şi mijloace mecanice raţională a agregatelor şi
respectarea cu cea mai
mare rigurozitate a teh
Interviu cu ing. lOAN STÂNCULESCU, nologiilor de elaborare,
directorul E. M. Deva pentru terminarea lucrărilor pe ogoare! printr-o desăvîrşită disci
plină a muncii, releva
— Deţinem informaţia că gramului continuu de lu Lucrările din campania perativele agricole din De maistrul Mircea Ungurea-
minerii de la Deva, Mun cru în toate, secţiile ex agricolă de toamnă se a- va, Bîrcea, Crlstur, '-Veţel, nu, secretarul organizaţiei
co! şi Troiţa au încheiat cu ploatării — Deva, Muncel, NUMEROASE propie cu paşi repezi de Leşnic, Şoimuş, Birsău şi de partid din schimbul A.
rezultate bune primele trei Troiţa —, cît şi la uzina COOPERATIVE final în toate unităţile Con Banpotoc, iar ieri s-a strîns Dar oţelarii de la O.S.M.
trimestre alo anului, înre de preparare, care a deter siliului Unic Agroindustrial producţia de pe ultimele li ştiu să se mobilizeze,
gistrând depăşiri de plan minat o activitate mai or AGRICOLE AU Deva. Acest fapt se dato- suprafeţe la unităţile din ştiu să-şi Iacă datoria
Ia majoritatea indicatorilor donată, mai susţinută, mai ÎNCHEIAT reşte hărniciei cu care Brănişca şi Popeşti. Vor-
fizici şi de eficienţă. Vreţi responsabilă. O preocupa muncesc cooperatorii, me blndu-ne despre modul Se lucrează „cu toate
să le consemnaţi şi pentru re constantă a constituit-o RECOLTATUL canizatorii şi specialiştii, cum a decurs culesul, Ele motoarele în plin" - cum
cititorii noştri, tovarăşe di întreţinerea şi exploatarea PORUMBULUI care se preocupă cu răs na Gros, preşedinta C.A.P. se zice, la cea mai înal
rector ? utilajelor şi instalaţiilor din pundere .şi conştiinciozitate din Deva, a avut cuvinte tă temperatură a muncii,
— Cu plăcere. Am extras dotare, perfecţionarea me Mobilizîndu-.şi exem de strîngerea grabnică a de laudă la adresa elevi la propriu şi la figurat.
Maiştrii Ion Crişan şi Con
suplimentar planului 24 200 todelor de lucru de înaltă plar forţele de care dis roadelor ogoarelor şi de lor Liceului de Chimie si stantin Corlaciu urmăresc
tone de mine productivitate pun, numeroase coope cu atenţie introducerea în
reu cuprifer şi • promova rative agricole au reti“R ÎN C.U.A.S.C. DEVA cărcăturii metalice in cup
şi 13 200 - tone BILANŢ Şl rea unor teh să încheie, în ultimele torul nr. 4, topitorii Emil
de minereu PERSPECTIVE nologii noi de zile, strîngerea recoltei punerea unor baze temei ai Liceului Energetic care Florea şi Dorin Tănase
complex, am exploatare şi de porumb de pe toate nice recoltei de cereale au muncit cu spor şi hăr
depăşit pre DUPĂ TREI preparare. Pe supra?eţele planificate. păioase a anului viitor. nicie — cîte 400—500 pe privesc prin lentilele de
vederile sorti TRIMESTRE aceste căi am între aceste unităţi a- Prima unitate care a ter zi — l strîngerea recol cobalt zbuciumul incan
a
mentale la reuşit să spo mintim cooperativele a- minat culesul porumbului tei de porumb. descent al oţelului în cup
toate metalele aferente mi rim indicii de utilizare a J gricole din Zam, Gnra- a fost C.A.P. Hărău. Aici Ladislau Szabo, preşedin tor, inginerul Milrai Che-
nereurilor extrase, iar la maşinilor de încărcat cC sada, Teiu, Dobra, Lă- merită subliniat sprijinul tele C.A.P. Cristur, ne spu ţan — de 20 de ani în
producţia marfă avem un siloz, în abataje, de la 78 său, Sîntandrei, Ruşi, substanţial dat la buna nea : „Am recoltat cu com oţelărie - priveşte atent
plus de 21,6 milioane lei. la sută la 86 la sută, iar a Bretea Streiului, Turdaş, desfăşurare a recoltării de bina şl cu membrii coope diagramele, pentru ca şar
Aş mai menţiona faptul că, maşinilor de încărcat in Romos, Zdrapţi, Mestea lucrătorii Grupului între ratori. Apreciez că Gheor- jele să se in ser ie perfect
prin preocuparea constan galerii de la 78 la sută la căn şi altele. Acum coo prinderilor de Gospodărie ghe Beteag, cel ce a efec în cotele calitative pre
tă a colectivelor noastre 81 la sută, să amplificăm peratorii şi mecanizato Comunală şi Locativă, ca tuat culesul mecanic, a scrise. „Facem oţeluri
pentru economisirea mate productîvităţile fizice în a- rii din unităţile respec re au participat în număr lucrat cu răspundere, iar slab aliate, oţeluri pen
rialelor, la capitolul recu bataje de la 16 tone pe tive se preocupă de e- mare, multe iile la rînd, dintre culegători s-au evi tru aeronautică şi pentru
perare - recondiţionare-refo- post la 17,6 tone pe post — liberarea cu operativi la strîngerea porumbului, denţiat cooperatorii Buda centralele nucleare,. pen
losire avem o economie de la secţia mină Deva şi de tate a suprafeţelor şi de transportul recoltei spre Irma, Papp Rozalia, Furca tru alte industrii de virl
peste 2 milioane lei. la 4,5 tone pe post la 6,7 transportul produselor locurile de depozitare şi e- şi nu ne putem permite
— Vă rugăm să vă refe tone pe post la secţia mină destinate fondului cen liberarea terenului. De a- TRAIAN BONDOR nici un rabat de la ca
riţi la principalii factori Muncel. în acelaşi timp, tralizai al statului. semenea, au încheiat re litatea oţelului produs,
care au condus la obţine randamentele de extracţie la coltarea porumbului şi coo- ne-a spus Mihai Cheţan.
rea acestor importante rea (Continuare în pag. a 2-a) Oamenii sînt harnici, se
lizări. uzina de preparare au cres străduiesc să inscrie fie
— în primul rînd aş re cut la 72 la sută faţă de care şarjă in timpul pro
marca dăruirea în muncă 67 la sută — la plumb, la gramat, chiar să reducă
din partea întregului co- - 82 la sută faţă de 78 la su durata şarjelor, şi, ceea ca
lectiv al exploatării, care tă — la zinc şi la 81 la este deosebit de impor
1
a înţeles să răspundă ‘ exi sută faţă de 80 la sută- — tant — in condiţiile apli
genţelor sporite puse de la cupru. cării noilor reglementări
partid în faţa industriei ex —Tje colective s-au evi de organizare şi retribui
tractive prin angajare fer denţiat în mod deosebit în re a muncii —, să produ
mă în producţie, prin ac muncă ? că întreaga gamă sorti
tivitate fructuoasă la fie — în prim-plan se situ mentală de oţeluri, ştiut
care loc de muncă atît ează cel al secţiei mină fiind că un produs nerea
din subteVan, cît şi de la Deva, iar de aici mai mul lizat nu mai poate li com
suprafaţă. Apoi ar trebui te formaţii, care-şi depăşesc pensat cu altul dat peste
relevat spiritul de bună constant normele, planul plan".
organizare, de ordine şi fizic sortimental. Aşa sînt La O.S.M. II, şarjele
disciplină în activitatea brigăzile conduse de Iulian hărniciei se măsoară de
productivă, chiar dacă la Dota, cu depăşiri ale nor acum in oţel de cea mai
acest capitol mal avem u- mei de 10 la sută şi ale bună calitale, fără nici o
nele deficienţe. Ca element abatere sortimentală.
favorizant al rezultatelor DUMITRU GHEONEA
noastre de pînă acum aş Mecanizatorii Muntean Victor, F finiş Viorel, Ioan Radu, ajutaţi de cooperatoarea Susa- G. DINU
menţiona generalizarea pro (Continuare in pag. a 2-a) na Mlgnea, seamănii griul pc o tarla de 18 ha. Ia C.A.P. Boşorod.
