Page 31 - Drumul_socialismului_1983_10

# DUMINICĂ, 9 OCTOMBRIE 1983 \ Pag. 3

s şi transparenţa ŞOMAJ voltare a sistemului de comu­
•LE VIZIUNE Cuvîntul i MOZAIC DUMINICAL
PATE DE FICAT SI
a.c., a fost lansat în confor­
mitate cu programul de dez­
iuminica, După cum relatează publi­ nicaţii şi a transmiterii emi­
OCTOMBRIE Dominantă mi se pare a caţia „Tagespiegel", un verita­ siunilor de 1 televiziune în
U.R.S.S. ? La bordul satelitu­
og cu elevul de fi în poezia Nastasiei Maniu bil „război al pateului de lui se găsesc instalaţii pentru
ficat" a izbucnit în Parlamen­
erai capacitatea de a re-propune tul vest-european de la Stras- transmiterea semnalelor tele­
anahul familiei realul pe baza unei viziuni sbourg. Un deputat britanic a fonice şi telegrafice, precum
strajă patriei HUNEDORENE modelatoare a eului poetic. cerut să se interzică creşterea şi a programelor TV.
ariile muzicii (co- gîştelor, din al căror ' ficat
Poezia însăşi devine în acest se prepară faimosul foie gras. ...Un tablou inedit al mare­
a satului (parţial caz o interesantă experienţă Deputaţii din Franţa, ţară re­ lui pictor spaniol Francisco
•) care îşi propune ca finalita­ numită pentru această „deli­ Goya a fost descoperit, r -
iia copiilor grafice, ambele sînt dedica­ catesă", au protestat, văzînd cent, la Zaragoza ? Agenţia
im duminical Din străinătate te constituirea unui univers în această sugestie intenţii EFE, care transmite ştirea,
ial color) te în cea mai mare parte plin de lumină şi de purita­ perfide la adresa aviculturii
precizează că pinza îl înfă­
il ecran pentru aniversării a 300 de ani de te. Spaţiul poeziei se pro­ franceze. In cele din urmă, ţişează pe artist la vîrsta de
•nici (color) la despresurarea Vienei de pune ca un univers transpa­ cu 72 de voturi contra 67, 46 de ani. Tabloul este datat
serial. „Fram“ In zilele acestea am a- proiectul de interzicere a fost 30 aprilie 1792.
or) giale dedicate Eliberării sub asediul turcesc. In cel rent, penetrabil privirii, un respins. Detaliu elocvent :
de seri vut bucuria să primim noi Patriei de sub fascism, Cen­ mai autentic spirit european, univers, cu alte cuvinte, în şedinţa consacrată problemei ...La Berna s-a anunţat ofi­
furnal (parţial co- veşti despre activitatea poe­ tenarului Independenţei, lui animată de cea mai lumi­ care singurătatea devine un şomajului în C.E.E. a reunit cial că, în decurs de un an,
tului Mihail Steriade, neo­ Eminescu, Arghezi, Blaga, noasă tradiţie umanistă, re­ rata şomajului s-a triplat in
rea din grădină mod de existenţă. Singura prezenţa unui număr mai Elveţia 7
mic de deputaţi — doar 60 din
cinemateca (color) bosit propagator al cultu­ antologii de poezie româ­ vista aduce un omagiu Vie­ materialitate în acest univers 434. Aparent, soarta milioa­
il „Mari actori". rii româneşti in occident, nească vin să sporească nei, relevind in acelaşi este cuvîntul, doar în el şi ...Guvernul belgian a declan­
,'itanul“ in ciuda virstei — a împlinit impresionant bibliografia u- timp rolul pe care l-au a- prin el are loc naşterea şi, nelor de persoane rămase fă­ şat o operaţiune radicală de
Zităţi muzicale nu demult 79 de ani - ti­ nui scriitor care, trăind de­ vut românii, cu Şerban Vo­ ră lucru in cele zece ţări combatere şi anihilare a pos­
jurnal (parţial co- firesc, moartea. Să reţinem membre ale Pieţei Comune turilor de radio-pirat ?
nereţea sa spirituală nu se parte de ţară, şi-a trans­ dă Cantacuzino, in elibe­ că Nastasia Maniu nu se preocupă mai puţin Parla­ Instalaţiile acestor staţii
dezminte. Recent i-a apărut format inima intr-o cutie de rarea ilustrei citadele a ci­ referă la cuvîntul scris cu mentul vest-european decît comerciale sint confiscate sau
10 OCTOMBRIE la Bruxelles volumul La rezonanţă a patriei sale. vilizaţiei europene. Unul majusculă pentru a da pri­ pateul de ficat. puse sub sigiliu. Cea mai
mare staţie-plrat era Raclio—
t poesie pas ă pas cu o pre­ Tot Mihail Steriade este dintre cele două numere lej unor speculaţii mai mult CONDAMNARE... Contact, de 12 kW.
nune în limba faţă de Jehan de Meester. este de fapt o ediţie spe­ sau mai puţin profunde din
îiară (parţial co­ N-ar fi nimic deosebit aici, cială consacrată simpozio­ acest punct de vedere. Este Carolyn Bobb a fost invitată
— poetul a mai publicat nului Cantacuzino care a ca jurat la un tribunal de CEL MAI, CEA MAI
de seri cuvîntul rostit, cuvîntul intrat drept comun din Salinas (Cali­
iurnal (parţial co- pînă acum patruzeci de avui loc cu prilejul festi­ sub zodia devenirii, încălzit fornia, S.U.A.). In timpul Cel mai modern metrou din
cărţi de poezie — dar in ^PRIVEIISTI vităţilor vieneze. „Românii (şi umanizat) de o gură ros­ îndeplinirii formalităţilor Ine­ lume a fost recent dat în
ru dezarmare, cazul acesta ne aflăm în apărători ai Europei prin rente, judecătorul a întrebat-o exploatare In oraşul LiUe, din
ru pace titoare. Dar cuvîntul este în dacă este căsătorită şi, dacă Franţa. Metroul funcţionează
■atriei cinstire — faţa unei culegeri jubiliare. însă şi editorul revistei armele şi singele lor, prin această lume „de sticlă" da, ce este soţul ei. Miss fără conductor, viteza sa de
tune de versuri Miharl Steriade a debutat „L'lndependance Roumaine" spiritul şi cuvîntul lor", iată („Cartea cu pereţi de sticlă") Bobb a fost indignată de fap­ deplasare fiind de 36 km pe
ramic economic in ţară, in 1923, cu volumul care apare la Louvain, sub- o temă nouă, generoasă, tul că 1 se pun astfel de oră. La nevoie însă el poa­
ur folcloric (co- un sîmbure de realitate, toc­ te dezvolta o viteză de 80 km
Pajiştile sufletului. Recenta intitulindu-se „Organ Oficial formulată de însuşi scriito­ mai obstacolul de care fiin­ întrebări, pentru simplul mo­ pe oră Capacitatea de trans­
i în 600 de se- culegere-bilanţ trece deci in al Centrului Cultural Român rul Mihail Steriade şi pe ţa are nevoie în primul rînd tiv că este femeie. Intr-ade­
e revistă, intr-adevăr pas cu in Belgia". Programul pu­ care o dezvoltă cu elegan­ văr, juraţii bărbaţi erau port a modernului metrou
jlura" — episodul pentru a avea garanţia exis­ scutiţi de un asemenea „ches­ este de 12 000 persoane pe
ilor) pas, prin piesele cele mai blicaţiei poate fi dedus fă­ ţă şi răspundere in nume­ tenţei. Nu o dată cuvîntul tionar". Ca răspuns la nemul­ oră, traficul desfăşurîndu-se
urnal (parţial co- reprezentative, şaizeci de ră nici un dubiu din epi­ rele din septembrie ale re­ este căutat ca expresie a ţumirea ei, judecătorul a de- pe o linie cu lungimea de
9 km.
ani închinaţi poeziei. Dar, graful pe oare-/ poartă pe vistei „L'lndependance Rou­ umanului, ca garanţie a clarat-o vinovată de injurii
ca întotdeauna pînă acum, frontispiciu in limbile româ­ maine". Conştiinţa că Mi­ concretului şi a materialului. aduse tribunalului şi a con­ Cea mai veche băutură al­
!
Mihail Steriade n-a despăr­ nă şi franceză : „Creşterea hail Steriade se află in că Construit coerent, pe baza damnat-o la o zi de închi­ coolică descoperită în R. P.
soare ! ...
ţit nici o clipă creaţia poe­ limbii româneşti şi-a Patri­ neclintit la acel post avan­ unei logici interioare, susţi­ Chineză datează de acum
2 300 de ani. Vinul a fost
tică de activitatea de pro­ ei cinstire". Aproape în a- sat al culturii româneşti pe nute de motive ca lumină, OASPEJI NEDORIŢI descoperit în 1977 şi expus
pagandă culturală, sub ce­ celaşi timp cu vestea apa­ care singur şi l-a asumat' transparenţă, cuvînt, universul într-un muzeu din Beijing.
La
oŞTI J i,00 Ac­ le mai diverse şi inspirate riţiei amintitei culegeri ju­ este reconfortantă. Stărui- \ imaginar propus de poezia Centrul sfîrşitul lunii iulie, la El se afla îmbuteliat in două
britanic
vase
cercetări
în
bronz,
de
mormîn-
de
ul 60 minute; forme, pusă în slujba spi­ biliare, ne parvin acum şi toarei sale strădanii i se cu- * Nastasiei Maniu devine con­ nucleare Oldermaston, din co­
oprogru—ul sate- ritualităţii româneşti. Tradu­ două numere recente din vin respectul şi gratitudinea textul unei profunde meditaţii mitatul Berkshire, a încetat tul unui împărat din perioa­
da Zhongshan (475—221 i.e.n.).
Magazin durnini- orice activitate. O grevă 1
Ue toate pentru ceri din cei mai de seamă „L'lndependance Roumaine". noastră. asupra condiţiei umane. Potrivit veehil literaturi chi­
Radiojurnal; 13,15 poeţi români, volume oma­ Editate in excelente condiţii RADU CIOBANU Nu. O invazie de... purici. neze, consumul vinului a fost
t’is'' orches­ MIRCEA MOT Aceştia au pătruns, pare-se, menţionat lncepind din timpul
prin
centrului
în
localurile
tră a dinastiei Xia, adică acum pes­
13,30 Va- aparatele de condiţionare a te două milenii. Pc vremea
14,00 Unda aerului şi au proliferat gra­ dinastiei Zhou (1066—211 I.e.n.).,
_ste ale şla- ţie bunei temperaturi am­ el devenise deja un obicei.
.esc; 15,00 CIU- 'Zjoomjia biante. A trebuit să se pro­
or; 16,00 Buletin Poşta redacţiei cedeze de urgenţă La dezin- Cel mal mare consum de
6,05 Almanah so- JsWm hunedatean peşte pe locuitor din lume se
I Radiomagazinul secţie. înregistrează In Japonia. Cu
17,30 pivertisment Florin Toma — Hunedoa­ cîţiva ani în urmă, fiecărei
18.00 Buletin de Tu, Transilvanie binecuvântată ra. O grandilocvenţă a ros­ ŞTIAŢI CĂ... familii nipone îi reveneau,
Muzicoteca pen- tirii „ajustată" iei-colo : în medie, 0 kg de peşte pe
10.00 Radiojurnal; Eşti spaţiul meu cutremurat din dor ...Satelitul sovietic de comu­ lună. De asemenea, Japonia
ntiri despre Ion „Nu vreau să fiu un Emi­ nicaţii „Horizont", plasat pe ocupă primul loe in lume şi
îl,00 Turneul me- Iar Hunedoara-i inimă bogată nescu/ şi chiar de-aş vrea, orbita geostaţionară în martie in ceea co priveşte pescuitul.
2.00 Radiojurnal; nu cred că pot/ Tot ceea
loramic sportiv ; în care arde-un foc nemuritor... ce avem comun/ e-naltul
ă de dans; 23,30—
stop muzical. crez de om, de patriot" sau roada viilor (pop.) ; a) Căzu­
Din luminişul seînteierii sale „De-ar fi venit extratereş- NOTE AUTUMNALE te frunze din castani ! — Co­
boară toamna de la munte —
Din purpura oţelului, solară, trii/ Să fi văzut întreg pei­ ORIZONTAL : 1) Toboganul In hambare 1; 9). Variantă,
sajul/ S-ar fi mirat în le­ ploilor autumnale ; 2) Ea pre­ pentru acestea de aici — Mai
Eu scriu poemul demnităţii tale gea lor/ Neîntârziat ar da faţează toamna recolta viitoa­ mare dedt ocaua 1 ; 10) Ii »-
Oraş al meu, eternă primăvară ! mesajul" etc. re ; 3) Călduri autumnale — parţine volumul „Vernisaj de
Dulci cristale mărunte ;
4)
toamnă într-un orăşel" — Ru­
Vasile Truşan — Deva. Printre semănături I — La cu­ biniu autumnal ; 11) Autorul
iscadorul Hooper E ţara-n noi, aici, în fiecare, Aveţi sentimente foarte ge­ les I — „Note autumnale" ; 5) libretului comediei muzicale
Indicator de limită — Autorul
îu, tu şi Ovidiu neroase, dar pînă la poezie poeziei „Toamna" — Prezente „Toamna se culeg roadele".
JNEDOAP A ; Şa- Ni-i patria pe buze. In tot ce-nfăptuim ! la cramă ! ; 6) Doi din pepeni I VASILE .MOLODEŢ
a) ; C '.arul mai este... — Adunat de pe cîmp — Fel
înfurie , irur- i Partidul comunist e flacăra cea mare TJeorge Constantinescu — . de fel de viţe (sing.) ; 7) A DEZLEGAREA CAREULUI
itembrie (Arta) ; Deva, Mihai Negulescu — APABUT IN ZIARUL NR.
fbună (Construc- DORINA ITUL CRÂNG Iar pacea e metalul ei sublim. compus liedul „Emoţie de 8 05» i
’RQŞANl: Tunu- Hunedoara': versuri con­ toamnă" — In plină toamnă I
1) KISM1S — AZAP ; 2) i-
V - o n e , EUGEN EVU venţionale. — început simbolic ; 8) O ve­ RAN — ETNICA ; 3) RIPARIA
che vistierie — Autorul poe­
CI c a ) ; i ziei „Peisaj de toamnă" ; 9) — COC ; i) UA — ON — SA
NoiemL ); LU- TIBERIU DAION1
indafirul galben. A scris poezia „Afară umblă — E ; 5) AE — AMAN — LA:
VULCAN : B.D. luna" din care cităm : „Ne 6) CSABA — UIAGA ; 7) CR
(Luceafărul) ; afundăm în toamnă. Talange- — NACO — UN ; 8) CUBA -
îspărţire tempo- altfel toată opera filozofu­ publicităţii faţa nevăzută a le străbat / Funinginea pădurii CANURA ; 9) U — URŞI —
ITIN ; 10) F.ISLING — 1DA ;
iile I-II (Mine- lui nostru, este o apologie celor intimplate la centrala pe care-a curs, arama" —
DASA: Ţapinarii umanistă, un elogiu raţiunii atomică din Ventana, are o Ochiuri cu peşte'; 10) Ne-a lă­ 11) AUTOR — CULES
c) ; URICANI : umane, puterii de cunoaşte­ pondere dramatică precisă, sat poezia „Toamna" — Au­
ilos (Retezatul); re şi de realizare ascendentă ea dă măsura unui climat torul piesei corale „Prima zi MAT IH 3 M U T Ă R I
ntunerlcul alb a omului. Astfel, lucrarea al dezumanizării care, de de şcoală" ; 11) Vadul frun­
ie); GURABAR- nalizează peste 400 de dua- este un izvor de optimism, dragul goanei demente după zelor arămii din parcuri — A Controlul poziţiei :
pe cer (Mine- MIRCEA FLORIAN lisme, adică de corelaţii în­ ceea ce o face cu atît mai profit, ignoră interesele vi­ compus piesa vocală „In gră­ Alb i Rea, Defi, Nes.
?TIE : Amnezia tre cîte doi factori în opo­ valoroasă. tale ale omenirii. dină". Negru r Ii ei, pc7.
ea tineri pentru ziţie, care, în totalitatea VICTOR ISAC Travaliul regizoral foarte VERTICAL : 1) Strînsul agu­
căra); GEOA- lor, determină, definesc şi bun pune în valoare o dis­ ridei ; 2) Cules toamna din
’randafirul gal- „Recesivitatea explicitează structura, adică tribuţie de prima mină, în podgorii — Intr-un decor au­ SOLUŢIA PROBLEM EJ
e cultură); HA- modul de existenţă a între­ care Jane Fonda şi Jack tumnal ! ; 3) Recrut — Au­ DIN ZIARUL NU. 8 053
n de Bucureşti gii lumi. Sindromul Lemmon sînt vedete abso­ toarea piesei vocale „Glas de 1. Da5 — 02 c7 — dO
1AZI: Năpasta; Din ansamblul „aspectelor lute. Michael Douglas, Scott toamnă" ; 4) Trei din zece ! 2. Rc5 — dă Rd8 — c8 sau e3
lomando pen- ca structură speciale" ale corelaţiilor tra­ Brady, James Hampton şi — Abundenţă pluvială autum­ 3. Da2 — a» sau g3 mat
grea ( C a s a tate, spre- edificare asupra Turnat m u)m, „Sindromul" Peter Donat oferă, de ase­ nală ; 5) Deosebit de defensiv
remarcabile.
creaţii
menea,
; SIMERIA : conţinutului volumului, de a înregistrat în scurt timp — Toamna pe răbojul vremii 1.....................Rd8 — dl sau e7
urcşul); ILIA : a lumii" importanţă deosebită sînt: in- Un succes de excepţie in lu­ Categoric, „Sindromul" e un — Sînt în mişcare ! ; 6) Pre­ 2. Da2 — f? -f- Rd7 - d8
Bucureşti (Lu- dividual-general, compus-sim- me. Reacţia pozitivă a pu­ film cu un mesaj major, ac­ gătite din toamnă pentru re­ 3. Df7 — eO mat
LARI: Ochi de plu, calitate-cantitate, mate- blicului şi a opiniei de spe­ tual, coltele viitoare — Un bec 1........ ... c7 *— c6
cialitate este uşor de expli­
1 ) . Cultura noastră naţională rie-formă, timp-eternitate, e- AL. COVACI chior ! ; 7) Iar s-a încurcat I 2. Da2 — efl Rd3 — c7
s-a îmbogăţit, în acest an, xistenţă-cunoaştere, raţio- cat : filmul pime în discu­ — Buchet autumnal cules din 3. De6 — c# mat
prin apariţia primului volum nal-iraţional, existenţă-ncant, ţie o problemă care preocu­
al operei postume a unuia materie-spirit şi individ-so- pă contemporaneitatea : c-
dintre marii noştri filozofi. cietate. Tratarea tuturor pro­ nergia nucleară, folosirea ei
Mircea Florian (1888—1960), blemelor ce le ridică aceste raţională. La prima impre­
personalitate proeminentă a corelaţii ridică lucrarea Ia sie parc fantastică alterna­ 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Facultăţii de Filozofie din nivelul unei enciclopedii. In tiva că manipularea irespon­ w
Bucureşti, cu o erudiţie rdr consecinţă, lectura lucrării sabilă a energiei atomice 2
robabil pentru intîlnită, rămîne cu contri­ nu este una obişnuită, ci ri­ poate să ducă la o explozie
imbrie 1983 : buţii valoroase în istoria fi­ na do studiu. Pentru specia­ atlt de puternică, incit să
fi în general lozofiei, în epistemologie şi lişti, lectura ne conduce perforeze globul pămîntesc, 3
rul va fi va- logică. spre aspecte noi ale lumii, f.ăcînd ravagii în partea o-
rar noros în „Recesivitatea ca structură susţinute cu argumente ori­ pusă a planetei. Dacă ne 4
rdică a zonei, a lumii" este opera repre­ ginale, proprii unei noi con­ gîndim bine, posibilitatea u- M
ua. Vintul va zentativă a concepţiei filo­ cepţii filozofice. Pentru citi­ nei astfel de catastrofe nu 5
înă la mode- zofico a autorului, ’a realis­ torii obişnuiţi, lectura va este o ficţiune.
şi sud-est la mului raţionalist ce-1 consa­ conduce spre o lărgire de o- James Bridges tratează te­ 6
din sectorul cră în istoria filozofiei. Pre­ rizont şi o creştere a pute­ ma secretelor de culise din
seraturile mi- ocupat de „structura lumii" rii de înţelegere a lumii ce lumea marelui capital într-o 7
cuprinse între Şi pătrunzînd în intimitatea ne înconjoară. manieră atractivă. Dincolo
, mai scăzute ei, autorul a realizat o ope­ Incontestabil că lucrarea de atmosfera tensionată, re- 8
le intramon- ră antologică, printr-o vi­ reprezintă, în primul rînd, zultind din imensa presiune
1 şi 3 grade, ziune nouă asupra existenţei o contribuţie filozofică, rea­ psihologică exercitată asupra 9
me vor fi cu- lumii sub aspectele ei esen­ lizată în spirit dialectic, pri­ oamenilor de bună credinţă, il
18 şi 23 de ţiale. Principiul fundamental vind structura complexă a acţiunea trepidantă cucereş­ 1 0
ineaţa, izolat, al acestei viziuni este rece­ lumii. Acest fapt nu ne te. Este de remarcat insă că
rolog de ser- sivitatea sau dualismul re* poate face să pierdem din suita de crime ce însoţeşte
tlt Iuliu). ccsiv, prin care autorul a* vedere că lucrarea, ca de tentativa Iui Bodell de a da 1 1
'