Page 32 - Drumul_socialismului_1983_10

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 059 ® DUMINICĂ, 9 OCTOMBRIE 1983

| Incredibil, dar adevărat

Este
posibil
sacrat, „brain drain" s-a do­
I de-al optulea ca, in cel vedit o afacere bună pen­
al
deceniu
Schimb de mesaje între tovarăşul Vizita primniui ministru I sec. XX, mai bine de un tru Occident. O adevărată
miliard de fiinţe umane „mină de aur“ această ma­
Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul al Guvernului R.S.R. în Iordania să sufere de malnutriţie ? terie cenuşie drenată ! Pen­
Da, este posibil şi, mai mult tru că miile de specialişti
Gerardo Iglesias, secretar general AMMAN 8 (Agerpres). Regatului Haşemit al Ior­ încă, cifra respectivă va creş­ din „lumea a treia“ atraşi
— Tovarăşul Constantin daniei. te in anii următori. Este în statele occidentale au în­
al PX. din Spania Dăscălescu, prim-ministru Nicolae Ceauşescu, pre­ posibil ca o boală ca palu- semnat pentru acestea, în
Din partea tovarăşului
dismul să ucidă, anual, un
ultimă instanţă,, milioane şi
Guvernului Republicii
al
Socialiste România, a so­ şedintele Republicii Socia­ milion de capii din Africa, milioane _de dolari economi­
MADRID 8 (Agerpres). progresistă a societăţii sit, sîmbătă, la Amman, liste România şl a tovară­ in vîrstă de pină la cinci siţi la capitolul formării
— în cursul vizitei între­ spaniole. unde efectuează o vizită şei Elena Ceauşescu, pri­ ani? Da,' este posibil, aşa după profesionale. Calculele ara­
prinse în Spania, la invi­ Tovarăşul Gerardo Igle- oficială, la invitaţia Guver­ mul ministru al Guvernu­ tă că, intr-un deceniu şi
taţia Fundaţiei de studii sias a rugat să se trans­ nului Regatului Haşemit lui român a transmis re­ cum este posibil ca pe alt jumătate, peste 60 000 de
marxiste, Dumitru Popes- mită tovarăşului Nicolae al Iordaniei. gelui Hussein Ibn Talal şi continent din vasta ,,geo­ medici, profesori, ingineri,
cu, membru al Comite­ Ceauşescu un cald salut La aeroportul militar re­ reginei Noor un cald salut grafie a sărăciei şi foamei". cercetători din Asia, Africa
tului Politic Executiv al tovărăşesc şi cordiale u- gal din capitala Iordania­ prietenesc şi cele mai bune America Latină, 40 la sută sau America Latină au emi­
C.C. al P.C.R., rectorul rări de sănătate, fericire nă, unde a avut loc ce­ urăşi de sănătate şi feri­ din populaţie să nu aibă ac­ grat in Occident, principalele
Academiei „Ştefan Gheor- şi succese în conducerea remonia sosirii, oaspetele cire personală, de pace şi ces la asistenţă medicală. ţâri ,,receptoare“ dovedindu-
Întrebările
şi
răspunsurile
ghiu“, a avut o întrevedere, partidului şi a statului român a fost întîmpinat bunăstare poporului ior­ ar mai putea continua, re- se a fi S.U.A., Marea Brita-
la Comitetul Central al român, a operei de con­ de Mudar Badran, primul danian. lerindu-se la situaţii anacro­ nie, Canada. Numai o sin­
Partidului Comunist din strucţie a societăţii socia­ ministru al Guvernului Re­ Exprimînd vii mulţumiri nice din acest veac XX, gură ţară dezvoltată', re.cur-
Spania, mu tovarăşul Ge­ liste multilateral dezvolta­ gatului Haşemit al Iorda­ pentru mesajul primit, re­ care se mindreşte cu desci­ cjînd.'sistematic. timp de 30
rardo Iglesias, secretar ge­ te. niei, şi de alte persoane gele Hussein Ibn Talal a frarea unor taine ale macro de ani la practicarea „fur-
neral ai P.C.S. De ambele părţi s-a ex­ oficiale iordaniene. rugat să fie transmise, şi microcosmosului. Analfabe­ . tului de creiere", a realizat
Din partea tovarăşului primat satisfacţia pentru ★ din partea sa şi a reginei tismul, foamea cronică, să­ beneficii de aproximativ 100
Nicolae Ceauşescu, secretar bunele relaţii de priete­ AMMAN 8 (Agerpres). Noor, tovarăşului Nicolae răcia, bolile, lipsa de apă miliarde dolari. Evident; ţă­
general al Partidului Co­ nie, colaborare şi solida­ — Primul ministru al gu­ Ceauşescu şi tovarăşei potabilă — toate acestea um­ rile frustrate de aceste creie­
munist Român, au fost ritate dintre P.C.R. şi vernului Republicii So­ Elena Ceauşescu un cordial bresc o perioadă de mare re au rămas pradă sărăci­
transmise secretarului ge­ P.C.S. S-a manifestat ho- cialiste România, tovarăşul salut de prietenie, precum efervescenţă creatoare din ei, subdezvoltării, foamei şi
neral ai Partidului Comu­ tărîrea celor două partide Constantin Dăscălescu, a- şi cele mai bune urări de istoria civilizaţiei. Ei bine, bolilor._ Şi . atunci' din nou
nist din Spania, Gerardo de a milita în continua­ flat în vizită oficială în sănătate, fericire perso­ da, intr-o serie de ţări să­ afirmi - incredibil, dar ade­
nală şi succes, de progres
Iglesias. conducerii parti­ re pentru întronarea a- Iordania, a fost primit şl prosperitate ~ poporului race. din Asia există un me­ vărat : ţările. in curs de dez­
sîmbătă de maiestatea sa
voltare,. care in mod logic
dului. un salut comunist cestor principii în mişca­ regele Husein Tbn Talal al român. dic la 60 000 pină la 120 000 ar tiebui să beneficieze de
si cele mal bune urări de rea comunistă şi muncito- de locuitori; in - Africa, unde ajutoare, sint cele ce finan­
i-ească internaţională, pen­ se înregistrează printre cele
succese tot mai mari în gg MADRID, - Partidul ţează, şi pe această cale,
tru întărirea pe această mai ridicate rate ale mor­
lupta pentru interesele bază a unităţii şi solida­ Comunist din Spania a dat talităţii pe plan mondial, un dezvoltarea şi bogăţia Occi­
dentului.
celor ce muncesc, pentru rităţii partidelor- comu­ publicităţii un raport în medic revine la 33 000 de
dezvoltarea democratică. niste. favoarea promovării de că­ locuitori. O situaţie la fel , Indeosebj in ultimii. ani,
„brgin drain". s-a dovedit o
tre Spania a unei politici de îngrijorătoare - se intil- metodă deosebit de • eficien­
H WASHINGTON. - La de neutralitate în dome­
întîlîiiri de lucru ale şefului Institutul Internaţional din niul apărării' şi de neali­ neşte şi in sfera invăţămîn- tă prin care „lumea a treia"
tului; „lumea a treia" - are
cea mai mare masă de să poată fi jefuită sistema­
Detroit (statul Michigan - niere pe arena internaţio­
delegaţiei române S.U.A.) a fost deschisă ex­ nală. D o c u m e n t u l , analfabeţi, dar. şi cel mai tic, într-o manieră tipic neo-
valori
de
ex­
poziţia de artă contempo­ scăzut număr de cadre di­ colonialistă, importante pentru
trem
de
îa Adunarea Generală a O.N.U. rană românească organi­ subliniază că aparte­ dactice. propria dezvoltare. Prin ra­
nenţa Spaniei la N.A.T.O.
zată de Uniunea Artiştilor Deşi datele amintite pai colarea competenţelor, de­
NAŢIUNILE UNITE 8 totodată, un schimb de Plastici din România în .limitează suveranitatea na­ greu de crezul, ele sînt, calajele dintre „lumea a
(Agerpres). — Tovarăşul păreri asupra probleme­ colaborare cu Ambasada ţională a ţării şi consti­ totuşi, teribil de adevărate. treia" şi „startul bogat" al
Ştefan Andrei, ministrul lor internaţionale aflate ţării noastre la Washin­ tuie o încălcare a acordu­
afacerilor externe, şeful pe agenda actualei sesiuni gton. La festivitatea deschi­ rilor de la Helsinki, întru- Se pune insă şi o altă în­ omenirii nu încetează să se
delegaţiei române la cea a Adunării Generale. derii expoziţiei au fost cît - se apreciază - ba­ trebare, care ne-ar putea da adinceascâ. lată o mărturie
de-a 38-a sesiune a Adu­ prezenţi critici de artă, ar­ zele militare americane de cheia pentru a descifra ade­ elocventă in acest sens : un
nării Generale a O.N.U., a ★ tişti plastici americani, pe teritoriul spaniol pot fi vărurile ce se ascund in studiu întocmit de UNESCO
avut intîlnirl de lucru cu Ministrul de externe profesori, studenţi, repre­ folosite în cazul izbucnirii spatele cifrelor seci. Anume: afirma că, in condiţiile revo­
miniştrii de externe ai român s-a întîlnit la New zentanţi ai radioteleviziu- unor conflicte internaţio­ unde sînt medicii sau profe­ luţiei tehnico-ştiinţifice, fie­
Algeriei, Angolei, Iugosla­ York cu secretarul de nii şi mijloacelor de infor­ nale. sorii formaţi la facultăţile care ţară ar avea nevoie —
mare în masă.
viei şi Nţauritaniei. stat al S.U.A. George Comuniştii spanioli cer din ţările in curs de dez­ pentru a-şi asigura mersul
Numărul mare de parti­ organizarea unui referen­
în cadrul convorbirilor Shultz. Cu acest prilej, voltare, ori - cu mari sacri­ spre progres - de minimum
cipanţi Ia festivitatea de dum naţional în problema
care au avut loc au fost au fost discutate aspecte deschidere ca şi cel al vi­ participării ţării la N.A.T.O. ficii materiale - in centre o mie de oameni de ştiinţă
discutate aspecte ale dez­ privind dezvoltarea rela­ zitatorilor din zilele ur­ şi se pronunţă pentru li­ de invăţâmint din străină­ la un milion de locuitori.
voltării în continuare, pe ţiilor bilaterale româno- mătoare, demonstrează suc­ chidarea bazelor militare tate ? Or, acest barem este cu
cesul deosebit de care . se
multiple planuri, a rela­ amerieane, precum şi une­ Răspunsul la această pro­ mult depăşit în S.U.A., Ja­
bucură această expoziţie americane de pe terito­
ţiilor României cu ţările le probleme ale vieţii în S.U.A. riul spaniol. blemă legitimă este invaria­ ponia sau Europa Occiden­
respective. S-a efectuat, internaţionale actuale. bil - majoritatea specialişti­ tală, In schimb, pentru nu­
lor intr-un domeniu sau al­ meroase ţări in curs de dez­
C e r c e t a r e î n a r m a r e tul, proveniţi din diverse zo­ voltare acest raport este de
ne ale „lumii a treia" au
nici 100 de oameni de ştiin­
fost racolaţi de ţările capi­ ţă la un milion de locuitori,
„Fizicienii, care au contribuit la construirea anne. Şi aşa mai de­ iraţională „competiţie" in
celei mai formidabile şi periculoase a r m e , sini parte, într-un cerc vicios, cursul anilor ’70. taliste dezvoltate. „Drenarea Incredibil, dar foarte ade­
trămîntaţi astăzi de sentimentul răspunderii, ca să care sporeşte gradul de Anumiţi analişti susţin creiereior“ sau, cum i se vărat...
nu spunem de cel al culpabilităţii../*, spunea, prin insecuritate : al tuturor că, sub influenţa dinami­ spune printr-un limbaj con­ A. R.
anul 1945, Einstein. La rîndul său, fizicianul ame­ popoarelor, al tuturor cii sale interne, în care
rican Opponheimer recunoştea că „prin sporirea pu­ statelor de pe Terra. esenţială este inovaţia
terii bombelor capacitatea dc a ucide civilizaţia spo­ Cercetarea tehnologică ■tehnologică, cursa înarmă­
reşte de asemenea". ■ pentru proiectarea şi pro­ rilor se dezvoltă ca o AZI, ÎN DIVIZIA A
ducerea armelor absoarbe „realitate independentă",
Aceste elocvente afir­ tot acest îndelungat răs­ sume uriaşe — ele depă­ scăpată practic de sub laţi — A.S.A. Tg. Mureş;
maţii, făcute în deplină timp, superioritatea teh­ şesc’în întreaga lume 35 controlul forţelor politice. Steaua Bucureşti — S.C.
cunoştinţă de cauză, pun nică a reuşit, în general, j miliarde dolari anual. A- . Nimic mai fals şl mai pe-, Bacău (stadion Steaua) ;
în lumina un aspect im­ să încline cumpăna răz­ eeastă cifră reprezintă o • riculos ! Acest lucru este Astăzi se vor desfăşu- F.C. Baia Mare — C.S.
portant al cursei pentru boiului. Astăzi, cînd dez­ pătrime din sumele gene­ evidenţiat cu tărie de . ra meciurile etapei a 7-a Tîrgovişte; Jiul Petroşani
noi arme şi anume res­ voltarea ştiinţei şi tehni­ rale destinate ansamblului . toţi aceia care militează a campionatului diviziei A — Rapid Bucureşti; F.C.
ponsabilitatea oamenilor cii este vertiginoasă, per­ cercetare-dezvoltare din pentru pace, pentru dez­ la fotbal, după urmă­ Bihor Oradea — Petrolul
de ştiinţă faţă de spirala fecţionarea armelor are lume. Dacă, înainte de armare, în primul rînd torul program : Sportul Ploieşti; F.C. Olt — Dina-
înarmărilor. Intr-adevăr, loc într-un timp foarte cel de-al doilea război • pentru dezarmare nuclea­ studenţesc — F.C. Argeş mo Bucureşti; Universita­
problema nu poate fi ne­ scurt. în numai cîţiva mondial, cercetarea şi ră. Sînt milioane glasu­ Piteşti (stadionul Poli­ tea Craiova — Politeh­
glijată, de vreme ce mii ani, panoplia războinică dezvoltarea înglobau doar rile ce pun în evidenţă tehnica); Chimia Km. Vîl- nica Iaşi.
de cercetători şi tehno­ a lumii s-a îmbogăţit cu un procent din cheltuieli­ imperativul trecerii ur­ cea — Corvinul Hunedoa­ Ora de începere a
logi lucrează la proiecte noi mijloace de distruge­ le cu, caracter militar, în gente la dezamorsarea te­ ra; Dunărea C.S.U. Ga- partidelor este 15,00.
pentru noi mijloace de re în masă, din ce în ce 1980, ele însumau 10—15 ribilelor arsenale răspîn- I
distrugere, a căror acu­ mai sofisticate şi mai cos­ la sută din costul înar­ dite pe planeta noastră.
mulare contribuie la de­ tisitoare. mărilor. în 1980, cheltuie- Iar între aceste milioane
teriorarea climatului in­ Progresele înregistrate . liie mondiale pentru de „glasuri ale păcii" tul" Haţeg . sint alături de
toată
exprimă
ternaţional, făcînd ca pa­ pe plan tehnico-militar cercetare-dezvoltare mili­ multe sînt cele ale oa­ familie şi îşi pentru pierde­
compasiunea
cea şi securitatea să de­ determină o nouă accen- 4 tară le egalau pe cele menilor de ştiinţă, con­ p u b lic ita te rea colul drag
vină mai precare. Core­ tuare a cursei înarmări­ repartizate cercetărilor ştienţi de riscurile cursei
de
Tocmai
înarmărilor.
laţia dintre -evoluţia teh­ lor; se'ţinregistrează, de fundamentale în domenii aceea, ei sînt ferm decişi COSTEA EUGEN,
nică a armamentelor şi fapt, o cursă contra-cro- paşnice vitale, ca energia, să se alăture uriaşei miş­ 1 VlNZARI in vîrstă de 34 ani. (2538)
cea a tacticii de răz­ nometru în domenii va­ sănătatea, transporturile, cări declanşate în lume în
casă,
Vînd
boi nu este o caracte­ riate de perfecţionare a agricultura etc. Din trei favoarea instaurării unui Mică, nr. 1G, Informaţii, Deva, COMEMORARE
Bîrcea
sat
•
ristică a ultimilor 50 de armamentelor, mergînd milioane de cercetători climat de pace şi secu­ strada Emincscu, nr. G2, tele­ 0 Cu aceeaşi durere fami­
ani. Peste trei milenii pînă la crearea unor noi si ingineri ce lucrează în ritate, pentru eliminarea fon 11984. (2542) lia anunţă împlinirea a zece
separă victoriile militare tipuri de arme din „ge­ laboratoarele ştiinţifice et Vind Lada 1 500, stare ani de la încetarea din via­
ale hittiţilor şi asirieni- neraţiile viitorului". Ori­ ale lumii, 500 000 se preo­ pericolului unui nou răz­ perfectă. Crişcior, nr. 73, te­ ţă a celei ce a fost o bună
lor, primii care au folo­ ce armă nouă antrenează, cupă de punerea la punct boi capabil să transfor­ lefon 235, după orele 15. soţie, mamă şi bunică.
sit armele de fier, de ex­ imediat, şi /„antidotul" ei, a unor noi sisteme de me Terra într-un pustiu (2541) MARINA BARBESCU, din
ploziile nucleare de la ceea ce împinge la des­ arme, 20 la sută dintre ei radioactiv. DECES Toteşti.
Hiroşima şi Nagasaki; în coperirea altor şi altor au fost angajaţi în această E. M. $ Colegii de serviciu din Ii vom păstra o vie amin­
cadrul Cooperativei „Reteza­ tire. „
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucio Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA) 2 700 Deva, str. Dr. Petru Sroza, nr. 35 Telefoane) 11275, 11585, 12157. Telex 1 72288. TIPARULi Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.