Page 39 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 39
RCURI, 12 OCTOMBRIE 1983 Pag. 3
RQMÂNIA«CEAUŞESCU»PACE! „Ne bazăm pe capacitatea DE DOUĂ DECENII 1
profesională şi de dăruire în ‘ IN ACTIVITATEA 1
Cu hotărlre, într-un glas: „DA păcii; \ DIN ZOOTEHNIE j
muncă a colectivelor noastre" | Ferma zootehnică a 1
ii NU cursei înarmărilor!“ ) C.A.P. Lăpuşnic are o ac- /
locxprcs 1 tivitate bună. Acest iapt \
a (Urmare din pag. 1) Prin generalizarea acor } se datorează şi îngrijito- (
ura in „Noul Apel pentru dezar dul şi fapta sa, a înnobi dorinţei fierbinţi a acestui dului global la toate ni 1 rilor de animale care se 1
mare şi pace al Frontului lat lupta pentru pace şi colectiv de a munci şi trăi vederile de plan. Dispu velurile şi sectoarele de ^ străduiesc să asigure o 1
icilor Democraţiei şi Unităţii So dezarmare, semnalînd res într-o lume a păcii, fără nem de efective, de fron activitate, sperăm să se l bună furajare şi îngrijire ţ
cialiste este voinţa noastră ponsabil gravul pericol ce-1 arme distrugătoare, au turi de lucru, de programe îmbunătăţească şi sistemul ) a efectivului de bovine. I
rţial co- de a trăi în linişte şi sigu reprezintă perspectiva am subliniat cerinţa ca oame de măsuri, de un cadru aprovizionării tehnico-ma- \ Printre cei mai vrednici )
ranţă, eliberaţi de spec plasării în cursul acestui nii politici, guvernele, să organizatoric adecvat al teriale, să primim în timp i lucrători ai fermei se nu- \
ire, pen- trul nuclear, exprimă uni an a noi rachete cu rază asculte glasul popoarelor întregii activităţi. în acelaşi util şi în cantităţi nece 1 mără Victoria şi Petru 1
tatea de cugete lucide, măr medie de acţiune în Euro pentru ca toate cuceririle timp, însă, mai avem şl o sare repartiţiile de com
aco serie de lucruri de rezolvat. bustibil, energie şi piese ] Magda, Maxim Cărmăzan, i
econo- turia de suflet a omeniei, pa" — a spus în cuvîntul ştiinţei şi tehnicii să fie ^ Laurian Sorinca şi Dumi- 1
contribuţia consecventă la său inginerul proiectant folosite în slujba progre Mă refer îndeosebi la per de schimb, să ni se asi i tru Haida, care muncesc ţ
>-ideolo- întreţinerea flăcării vii a Nicolae Brusturean. sului şi nu pentru înar fecţionarea metodologiei de gure un transport cores I de peste 20 ani în sec- i
raţiunii de pămînt“ — ros mare. normare strictă a tuturor punzător al personalului \ torul creşterii animalelor. )
„Scliimb tea, în cuvîntul de deschi activităţilor, îmbunătăţirea nostru muncitor la puncte
’rcmicră dere a adunării desfăşura într-o atmosferă en organizării şi disciplinei le de lucru, domeniu defi \ \
) ADUNĂRI tuziastă, participanţii au muncii pe întregul flux de citar la această oră. Co l NOI CONTFINERE 1
rţial co- te la Uzina de Utilaj Mi adoptat o telegramă adre I DE GUNOI ? ţj
nier şi Reparaţii Crişcior. ALE OAMENILOR sată tovarăşului NICOLAE producţie, folosirea mai lectivele noastre lucrează
Cornel Ştefan, reprezentan MUNCII PENTRU CEAUŞESCU, în care se raţională a instalaţiilor de mult în acord global şi i îndreptăţiţi, membrii A- \
tul .Consiliului Orăşenesc spune: „Noi, oameni ai şi utilajelor din dotare, avem convingerea că şi în ? sociaţiei de locatari nr. 4 l
al • F.D.U.S. Brad. DEZARMARE Şl PACE în scopul creşterii pro continuare ne vom putea
muncii din Ţinutul Zaran- 1 din cartierul Aurel Vioi- ,
S-au adunat în imensa dului, aprobăm din toată ductivităţii muncii, îndeo mobiliza, îneît să ne în | cu, oraşul Haţeg, au so- I
sală de festivităţi cîteva inima, cu deplină satisfac sebi a vitezelor de avan deplinim exemplar toate i licitat în repetate rinduri i
sute de participanţi repre- Maistrul Ioan Ciocan, ţie, preocupările dumnea sare la foraje şi la în sarcinile de plan, să ne 1 revizuirea conductelor de i
3,00 Ra- zentînd colectivul celor după ce a relevat că stră cadrarea riguroasă în con menţinem între unităţile
eţii; 6,30 lucitele iniţiative şi ac voastră consecvente pentru sumuri. de profil fruntaşe pe ţară. \ apă potabilă, din zona 1
agricul- peste 1300 de oameni ai dezarmare şi pace, pentru 1 unde locuiesc. Cei in mă- ţ
îal; 7,30 muncii — lăcătuşi, sudori, ţiuni întreprinse de tova stoparea amplasării în Eu
loarc al strungari, frezori,- turnă răşul Nicolae Ceauşescu pe / sură să se ocupe de a- i
ita pre- plan internaţional se bucu ropa a noilor rachete cu 1 ceste servicii şi-au făcut /
1 meto tori, forjori, bobinatori, e- rază medie de acţiune, ^ datoria, locatarii blocuri- j
de ştiri; lectricieni, tîmplari, mode- ră de un larg ecou în lu
icuitato- me, a spus : „Ne angajăm pentru retragerea şi distru
de ştiri; lori — din secţiile şl ate gerea celor existente. Sîn- \
muzicii lierele uzinei, uniţi de a- să muncim cu mai multă tem conştienţi de pericolul
n ţările celaşi ideal, animaţi de dăruire, ca prin activita m m
onccrtul tea noastră să contribuim grav pe care îl prezintă i
viziunii; aceeaşi vie dorinţă : înfăp la progresul economic al intensificarea cursei înar s
:i ; 11,05 tuirea pe planeta noastră a mărilor, suplimentarea ar
ililor... ; liniştii şi păcii. în numele patriei, să demonstrăm că senalelor militare, a rache \
ri ; 12,05 voinţa noastră permanentă
C. Ener- colectivului unităţii, parti este de a munci mai bine, telor nucleare pe teritoriul | lor din amintitul cartier l
; ]■"- cipanţii scandau la unison Europei. De aceea, ne ri
lor*-' „NU rachete în Europa", în linişte şi bună înţele dicăm cu hotărîre glasul, \ sint mulţumiţi de pre- - s
; i-. ; „Pace şi securitate", „Parti gere". i siunea apei care urcă
; 16,00 alături de întregul popor, i pînă la nivelele superioa- \
6.05 Re dul — Ceauşescu — Pace". Toţi cei care au mai vor împotriva războiului şi ce
da Stan „Exprimîndu-ne adeziunea bit — Victor Almăşan, se ) re ale imobilelor. Dacă \
stantin ; cretarul comitetului de rem cu fermitate să nu se ţ toate sint bune şi fru- .
de de deplină faţă de politica in mai amplaseze noi rachete 1 moaşe pînă aici, care ar )
10 Coor- ternă şi externă a parti partid, lăcătuşul Viorel nucleare pe continentul
; 17,00 dului şi statului nostru, Begu, macaragista Maria nostru". i fi scopul semnalului de 1
1.05 Tri- ) faţă ? Nu altul decît 1
0 Corul subliniem cu mîndrie şi sa Muştiu, maistrul Petru Tod, l simplul motiv că, din ne- »
in Con- tisfacţie meritul de excep subinginerul Alexandra
1 limbii ţie al tovarăşului Nicolae Chiş, strungarul Iosif Si- / glijenţa instalatorilor şi a \
e serii ; ) locatarilor deopotrivă, şan- 1
e, vpen- Ceauşescu, care, prin gîn- coe ş.a. — au dat expresie e t a p e i (j (urile cu conductele ră- J
Azi, în
pentru îngrijorătoare, cu cit Dinamo mare atenţie meciul dificil cu i mase descoperite au fost \
Bemnifi- 1 transformate în... contei- ţ
11 b a 1 : a întîlnit abia duminică Steaua. Corvinul trece prin- \ nere de gunoi.
omănia. CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ Individualizată prin prima prima echipă mai solidă, tr-o perioadă grea, conse
â de la înfrîngere pe teren pro înaintea meciului cu Ham- cinţă a slabei pregătiri dina \ Să mai conteste cineva
o.iurnal; lipsa locurilor de depo- \
Ure de- priu a Universităţii Craiova burger S. V. intea sezonului oficial, care \ zitare a .resturilor mena- i
23,30 — Eforturi deosebite la msămînţări după trei ani, etapa de Şi, îngrijorarea continuă nu poate fi ştearsă in 2-3
ical. duminică mai are, totuşi, privind subsolul clasamentu săptămîni. Important este \ iere in oraşul Haţeg ! ^
şi alte particularităţi ce pun că în prezent se acţionează \
(Urmare dir, pag. 1) portul lor la buna desfă pe gînduri... Să începem tot lui, unde se află F.C. Ar TONUL FACE... \
şurare a lucrărilor din ac geş şi F.C. Corvinul, două ferm pentru recuperarea \ TELEFONUL ? ţ
stat. Ieri s-a organizat tuala campanie concreti- cu Craiova. înfrîngerea celei echipe neobişnuite pe acele timpului pierdut, pentru adu
mai bune echipe de club din
transportul a 40 de tone zîndu-se în cele peste 110 ţară pare o consecinţă a locuri. După două depla cerea tuturor jucătorilor în i Din titlul acestei note \
porumb la baza de recep ha cultivate pînă acum cu sări consecutive, la laşi şi forma competiţională nece 1 s-ar putea înţelege că l
sară.
îl Mai- ţie, care se adaugă la alte grîu. unor indisponibilităţi de mar Rm. Vîlcea, suporterii hune- Tot între supărări trebuie \ urmează cîteva critici la 1
Patria); peste 70 de tone predate Cu importante sarcini la că. Cu o săptămînă înainte doreni îşi văd neîmplinite l adresa celor de la )
T-II în zilele precedente. De a- strîngerea recoltei de sfeclă însă oltenii învinseseră pe speranţele în redresarea echi menţionat egalul Jiului cu / P.T.Tc. pentru lipsa înde- \
L O- Steaua tot fără 5-6 titulari, Rapidul, ca rezultat al trată
laeara) ; semenea, s-au predat peste şi legume continuă să fie pei. Sigur, ei aşteptau mă rii de sus a adversarului, al j lungată a tonului de la t
Siderur- 360 tone sfeclă de zahăr, confruntaţi cooperatorii din ca apoi să piardă cu Bălăci car un punct din aceste de i unele telefoane. Nu este >
munţii în teren. Poate că aici desconsiderării şi neluării / însă aşa. Nu tonul lip- ţ
i aven- trebuie căutate explicaţiile plasări şi neobţinerea lui a jocului în serios. Euforia
’oseidon reînsămînţat. îndoiala. Dintr-o „post-Hunedoara" nu se t seşte, ci... telefoanele (!?).
PETRO- crizei echipei -craiovene, ale discuţie cu antrenorul Ladis- \ In cartierul O. M. din .
vinde cărei semne au apărut de stinge, deşi echipa a cu I Hunedoara, unde pe un \
:ul lord la începutul acestui cam lau Vlad, rezultă că, cel noscut şi duşul de la Ora
JPENI: puţin la Rîmnicu Vîlcea, hu- dea... I perimetru foarte larg, e l
Itural) ; pionat.^ Sigur, nu e treaba nedorenii meritau cu prisosin Singurul loc unde lucrurile ■ drept, se aflau montate (
ii oase- noastră, nu e problema \ nu mai puţin de 5 (cinci)
.ONEA : noastră; noi avem pe ale ţă un punct, pentru care merg bine e la Deva, Mu 1 aparate, astăzi nu mai *
imbare au luptat exemplar, cu ar reşul Explorări fiind singura
V : Rai- noastre, cu Corvinul şi Jiul. doare şi angajare, cu în echipă din cele trei divizii 1 găseşti nici cel puţir. ^
orcsc) ; Dar, o criză a echipei Cra- J unul. Au fost demontate i
ia — iovei ar fi total neavenită credere în şansa ior. Şansa care n-a cunoscut încă înfrîn 1 pentru a li înlocuite cu y
orcsc) ; a depins însă esenţial de gerea I Duminică, la Con
\ altele noi
uşii in- în preajma examenelor de arbitrul Cr. Teodorescu, care structorul Timişoara, devenii ^ altele noi acum patru- i
dar se pare 1
l
BRAD : toamnă ale echipei naţio au obţinut un punct aproape ţ cinci luni, cinci luni, aar se pi
-•) ; GU- nale, din Cipru şi Ceho n-a lăsat nici o speranţă / că... încă n-au lost la- \
ciul de Corvinului. Dacă poate exis cît... două. Căci, greu le va ) ferica fe. t
ORAŞ- slovacia. Şi atunci, proble fi constructorilor să cedeze
le (Pa- mele Craiovei sînt ale fotba ta o consolare în regretele şi duminică în faţa echipei ţ Dacă intr-adevăr tonul ?
itcăra) ; lului nostru. jucătorilor nu ştim, dar ştim t face telefonul, cetăţenii 1
ăjitorul U.M.T., contracandidata Mu
rltură); In aceeaşi ordine de idei, că antrenorul L. Vlad este reşului la promovare. Ori 1 ce locuiesc in acest mare \
tr 1 000 înfrîngerea campionilor la convins că jucătorii săi se cum, Mureşul Explorări Deva ) cartier hunedorearr ne-au i
1RAZI : află într-o revenire promi l snl iritnt cr»-/ nt&nfinnnm.. »
l solicitat să-i atenţionăm...
Alan: Slatina se înscrie în rîn- are +6 în clasamentul ade
roman dul aceloraşi îngrijorări, Di- ţătoare, în frunte cu Petcu, vărului şi faptul este dătă ' printr-un apel pe cei de \
sa de namo furnizînd acum 4—5 că eşecul nemeritat de la tor de încredere. Tot aşa, \ la P.T.Tc. Hunedoara \
Arane- l pentru a îndrepta aceas- )
oameni lotului naţional. Şi Vîlcea i-a fortificat în am înainte...
cu atît mai mult înfrîngerea biţia lor de redresare şi, ca ! tă situaţie. Noi ne-am I
sa în faţa lui F.C. Olt este atare, pregătesc cu cea mai NICOLAE STANCIU ) conformat.
precum şi 120 tone fructe. satul Aurel Vlaicu. Este CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL | MODĂ ÎNVECHIT/ |
Deoarece unitatea mai are imperios necesar ca şi a- \ Se cunoaşte că servi- i
de recoltat şi valorificat o ceste lucrări să fie înche SERIA VALEA MUREŞULUI SERIA VALEA JIULUI i rea promptă şi de colita- l
pentru însemnată cantitate de le iate cît mai repede posi 5— REZULTATE : Minerul Teliuc — Unirea Zara REZULTATE : Preparatorul Lupeni — Avîn- ) te este datoria liecărui ţ
1 ; Oxigenul Hunedoara — Streiul Boşorod
1983 : gume rădăcinoase. şi sfeclă bil. 6— 0 ; Mureşul Pricaz — Streiul Simeria Veche tul Haţeg 4—2 ; Sănătatea Vulcan — Minerul
nstabi- de zahăr — peste 600 to 1—3 ; Metalul Crişcior — Dacia Service Huned. Uricani 0—2 ; C.F.R. Petroşani — Minerul Băr- j cooperator case lucrează i
1. Vor în T?eea ce priveşte în- 4—0 ; X. M. C. Bîrcea — Constructorul Huned. băteni 1—2 ; Autobuzul Petroşani — Minerul ( în unităţi prestatoa- }
izolate ne — se impune ca la ac silozarea furajelor se re 1—1 ; C.F.R. Simeria — Recolta Băcia 5- -1 ! Bolţa 4—2 ; Preparatorul Pctrilă — Hidromin ! re de servicii ce vin )
şi a- ţiunile respective să fie marcă acţiunile organizate Foresta Orăştie — Voinţa Ilia 1— 2. Petroşani 1—0 ; Parîngul Lonea — Măgura Pui
tul va folosite judicios toate for la C.A.P. Geoagiu, unde nu s-a jucat. i în relaţie directă cu ce- ^
?le in- CLASAMENTUL ţ tăţenii. La coaforul din i
;empo- ţele şi mijloacele de care tractoriştii Cornel Beca, 1. C.F.R. simeria 6 6 0 0 21— 3 12 CLASAMENTUL 1 oraşul Brad se întîmplă j
km/h dispune cooperativa agrico Aurel Ciucean şi Teodor 2. Constructorul Huned. 6 3 3 0 17- 3 9 I insă altfel. Clientele care \
aturile lă. La ferma de legume Olea au recoltat şi depo 3. Voinţa Ilia e 3 2 1 5— 3 e 1. Minerul Uricani 6 6 0 0 23— 2 12
.se în- continuă cultivarea arpagi zitat sub această formă, nu 4. Foresta Orăştie 6 3 1 2 11— 6 7 2. Preparatorul Lupeni G G 0 0 22— 8 12 1 intră în atelierul de coa- l
r cel o 5. Streiul Simeria Veche 6 3 1 2 9— 5 7 3. Parîngul Lonea i 5 4 0 1 19— 6 8 i lat sînt lăsate să aştep- ?
23 de cului, mecanizatorul ion mai în ultimele zile, peste 6. Recolta Băcia 6 3 1 2 17—14 7 4, Avîntul Haţeg 6 4 0 2 17— 8 8 ! te, fără să li se pună )
5. Preparatorul Petrila
3 0 3 17—10 6
Bocci efectuînd, pînă acum, 600 tone nutreţuri. O altă 7. Minerul Teliuc 6 2 3 1 9— 7 7 6 6. Autobuzul Petroşani 6 3 0 3 8—11 G 1 cuvenita întrebare : „ce ţ
6
6 3 0 3 16— 6
8. Metalul Crişcior
lucrarea pe aproape 10 formaţie, din care fac par 9. Oxigenul Hunedoara 6 7. Hidromin Petroşani 6 2 1 3 8— 6 5
ea va 6 2 2 2 13— 9 ^ doriţi ?“. Fac excepţie cu- ,
ilă cu hectare. te mecanizatorii Nicolae 10. Dacia Service Huned. 6 2 2 2 7—12 6 8. Sănătatea Vulcan G 2 0 4 8—19 4 i noştinţcle, care se adre- )
Voi Pentru eforturile depuse Gavrca, Ton TOşa şi Iosif 11. Unirea Zam 6 2 1 3 8—13 5 9. C.F.R. Petroşani G 1 1 4 1—21 3
se de 12. I.M.C. Bîrcea 6 0 2 4 2—14 2 10. Măgura Pui 5 1 0 4 7—13 2 / sează direct uneia sau *
a mo- şi conştiinciozitatea cu ca Ponoran a încheiat însilo- 13. Mureşul Pricaz 6 1 0 5 3—22 2 11. Minerul Bărbătcni 6 1 0 5 G—22 2 \ alteia dintre lucrătoare.
porare re au lucrat la pregătirea zatul furajelor la C.A.P. 14. Streiul Boşorod 6 0 0 6 3—24 0 12. Minerul Boiţr. G 1 0 5 5—18 2
vest. terenului şi la semănat me Pişchinţi, iar Doru Cibian ETAPA VIITOARE : Unirea Zam — Voiri (a Pe cînd se va schimba i
ETAPA VIITOARE : Avîntul
viciu : rită laude şi tractoriştii şi Ion Ciolan lucrează pen Ilia ; Recolta Băcia — Foresta ; Constr. Iluned. dromin — Parîngul ; Min . Boiţa - Măgura ; Eli- i această... modă : clienta i
Prep. Petri-
Nicolae Tirănescu. Aurei tru însilozări la C.A.P. din — C.F.R. ; Dacia Service — I.M.C. ; Streiul S.V. la ; Min. Bărbătcni — Autobuzul ; Min. Uri- mea - coafeza mea ?
— Met. Crişcior ; Streiul Boşorod — Mureşul ;
Ştefan şi Ion Oprea, a- satul'Aurel Vlaicu. Minerul T. — Oxigenul. câni — C.F.R. ; Prep. Lupeni — Sănătatea.