Page 43 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 43
X13 OCTOMBRIE 1983 Pag. 3
Cum poate ajunge o bună
Cînd sala de clasă s-a mutat în cîmp iniţiativă un posibil eşec
cilor Cum era firesc, cursurile sortarea şi încărcarea a porumb, au recoltat 180 885 Cu 15 luni în urmă la paratelor care, pentru o zi,
„Roţile* 1 practice ale liceelor agro 36 000 kg sfeclă roşie. kg legume, din care au I.J.P.I.M.S. Hunedoara-De- două, cinci, le aparţin, in
iodul 6 industriale de la Geoagiu, Colegii lor de la liceele sortat 179 460 kg, au in va, în vederea diversifică tr-un fel, i-au determinat
ic: Simţ Haţeg şi Hi a s-au desfăşu agroindustriale Haţeg şi llia silozat 412 450 kg cartofi şi • Dezbatere. La Ate rii serviciilor unităţii către pe iniţiatorii acestei acti
ii (color) rat, in această toamnă, în n-au fost cu nimic mai au cules 120 000 kg fructe. lierele centrale Haţeg populaţia municipiului, s-a vităţi să renunţe la ea. A-
' ogramu- ale Amenajării Hidro ivit ideea înfiinţării în ca firmaţia o facem în teme
cîmp, pe loturile şcolare şl prejos de toate lucrările Deosebit de frumoasă a
în unităţile agricole de pe care recoltarea la timp fost participarea şi vredni energetice Rîu Mare-Re- drul unui centru de repa iul spuselor şefului dc u~
lorofesio- producţie, acolo unde se şi în bune condiţiuni a le cia elevilor in zona llia, tezat a avut loc o in raţii RTv şi a unui servi nitate şi a unei cititoare a
„Karino“ formează pentru muncă oa gumelor şi fructelor o cere. unde au recoltat 56 000 kg structivă dezbatere pe ciu de închiriere a televi ziarului nostru, care în lo
(color) menii capabili să pregă La I.A.S. Haţeg şi ferma porumb, 94 500 kg fructe, teme de prevenire a zoarelor. Cît de rentabilă cul televizorului solicitat a
ctului tească, mîine, hrana ţării. din Unirea, la I.P.I.L.F., au sortat şi insilozat 50 000 accidentelor la locul de a fost această activitate primit un... categoric refuz.
ogramu- ne-o spun... cifrele: 18 000 în completarea colo»,
Şi s-au desfăşurat bine, or C.A.P. şi C.L.F., liceenilor kg cartofi. De altfel, n-a muncă şi de stingere a
rţlal co- ganizat, iar participarea e- le-au venit in ajutor şi co fost unitate de invăţămînt incendiilor. Organizată lei încasaţi în urma închi scrise mai sus adăugăm
levilor a fost reală, eficien legii din şcolile generale din judeţ care să nu fi pe marginea filmelor do rierii aparatelor. Suma, în intervenţia inginerului şe#
i ccono- sine, nu e fabuloasă, mai al I.J.P.I.M.S., tovarăşul
tă. Locul prim l-au deţinut nr. 1 şi 2 Haţeg. Dar care sprijinit, prin diverse lu cumentare „Instalaţiile
lucrările de recoltare, sor unitate de invăţămînt din crări, campania de toam electrice — un duşman cu seamă ţinînd cont de Ioan Faur.
n rcali- tare şi depozitare a produ Jara Haţegului n-a fost nă. Numărul elevilor care de temut“ şi „Nu vă faptul că a fost obţinută — Cinci din cele 10 te
din nişte tarife uşor ac
de oa- selor agricole. La Liceul A- prezentă la sprijinirea cam au fost alături de virstnici jucaţi cu focul în maga ceptabile pentru toţi soli levizoare aflate în admi
nistrarea unităţii au fost
groindustrial Geoagiu - paniei de toamnă I Numai la bătălia recoltei se ridi zii", dezbaterea — la
ale citanţii (8,50 lei pe zi) şi, repartizate noului hotel din
rţial co- fără a se neglija cu nimic în cursul săptâminii trecute că la peste 56 817. Măsu reuşita căreia au cola că în această activitate, Călan, trei aparate se află
munca pe cele 27 ha afe elevii au recoltat 245 500 ra muncii lor ? Porumbul borat ing. Aurel Oprea, s-au folosit doar 10 recep pe teren (a se citi, la * tfc
rente şcolii, ca şi ferma kg legume, 48 000 kg fruc recoltat de ei ar încăpea ing. Zenu Hălmagiu şi toare. care de luni de zile ao
zootehnică cu sute de ca te, 19 300 kg porumb, din într-o garnitură de tren cu tehnicianul Ion Stegă- uitat să le aducă înapoi) şi
pete - ovine, taurine, por care au depănuşat şi de peste 200 de vagoane, iar rescu — s-a bucurat de două se află în unitate. Utt
cine —, zilnic 300 de elevi pozitat mai bine de 6 000 legumele - in 158 de va interesul celor peste televizor — în stare bună»-
au fost forţa de muncă nu kg. Tot ei, elevii din zona goane ! Tot ei au depănu- 250 de muncitori pre-
1,00 Ha — Ce s-a întreprins pî celălalt defect. Nu an*
rţii; 6,30 mărul unu în unităţile agri Haţegului, au sortat intr-o şat şi încărcat peste 1,9 | zenţi la acţiune. ştiut că activitatea de în
agri- cole de producţie din nă acum in această activi
iuxnal ; singură săptămină 140 628 milioane kg porumb, au I • Un nou loc I. So- tate a fost un test — ne chiriere a aparatelor a îv&-
onoare Geoagiu, Aurel Vlaicu şi kg legume şi au insilozat sortat 813 400 kg legume, | lista de muzică popu- spunea Ioan Mateescu, res cetat să mai existe, darş
1
Revista Cigmău. Lucrul la timp şi 245 000 kg cartofi. au insilozat 5 000 tone de asigur cititorii ziarului că
1 mclo- bine făcut pe care-l cer cartofi. In acelaşi timp ei, . Iară Ana Banciu, mun- , ponsabilul unităţii de pe
etin de Responsabilă şi vrednică ' citor zincograf la Tipo- ţ strada Lenin, unde fiinţea vom încerca să reluăm a-
lem as- roadele pămintului în fie a fost participarea din săp- elevii, au colectat mai mult I grafia Deva, a reprezen- . ză centrul de închirieri. cest serviciu.
Bulctln care etapă n-a lipsit o cli tămîna trecută şi a elevilor de 22 000 borcane, venind
ilişti şi pă. Iar acum, în toamnă, şi astfel în sprijinul cămă I tat cu cinste judeţul ' Ar fi putut fi o activitate Neconcordanţa dintre a*
popu- din liceele industriale nr. 1, ' Hunedoara la festivalul- | foarte rentabilă pentru u- firmaţiile celor doi inter
coralc ; de la deschiderea anului 2, 3, 4, 5, ,,Decebal“ şi pe rii iernii. Laudă vredniciei ! i concurs de muzică popu- , nitatea noastră în cazul în locutori n-o discutăm aici,
i ; 11,05 şcolar şi pînă ieri, el s-a dagogic din Deva, ca şi a Şi aşa cum s-a demonstrat care am fi dispus şi de un Sînt probleme care vizea
tarelui ; Iară şi uşoară „Ţară '
i ; 12,05 soldat cu recoltarea a şcolilor generale din muni în „sala de clasă“ din cîmp nouă, cîntec tînăr", or- I electrocar cu care să ză o mai temeinică orga
orului ; 72 000 kg morcovi (din care cipiu la lucrările toamnei să se demonstreze şi in în ganizat la Vaslui, de | transportăm televizorul la nizare a activităţii în sine,
o-ştiin- s-au încărcat 12 000 kg), din I.A.S. Mintia, ferma De suşirea cunoştinţelor din domiciliul solicitantului, sînt aspecte care pot fi lă
la 3 ; 20 000 kg cartofi (după disc, va, fermele nr. 1, 2 şi 3 ale Uniunea Tineretului Co- .
) ; 16,00 sala de clasă-laborator, ca munist. Cu cintezele' să executăm deci, un ser murite de cei direct im
,05 Ciu- din care s-au încărcat A.E.C.S.H. Ei au recoltat, binet, atelier-şcoală I populare culese de pe | viciu complet. Şi, nu în plicaţi în rezolvarea lor.
muzică 8 000 kg), 134 000 kg po depănuşat şi încărcat în ultimul rînd, eficienţa a- Ce ne rămîne nouă de
16,20 Valea Almaşului „De j
m năs- rumb, 8 000 kg mere şi cu numai şapte zile 209 250 kg LUCIA LICIU n-ar avea nimen-n lu cestei activităţi s-ar fi con spus este faptul că iniţie
îporan; me" şi „Dragu-mi în I turat mai bine dacă cei rea activităţii a fost o do
onomi- care solicitau astfel de în vadă a preocupării celor
s ştiri : sat să joc", Ana Ban- j
aţelor ciu a cucerit locul I. j chirieri ar fi dat dovadă ce se ocupă de sporirea
int, p de mai multă grijă în în numărului serviciilor către
i ruizi- Este cel de-al III-lea j treţinerea aparatelor. Pen populaţie, a fost un fapt
* Rc- loc fruntaş cucerit de \
rartlo ★ Ana Banciu în acest j tru că, numai în repara mulţumitor pentru solici
h Sem- rea televizoarelor închiria tanţi, şi tocmai din acest
terjudeţene de muzică i s
cliojur- an la festivalurile in- te s-au investit circa 8 000 motiv trebuie depusă stă
:Iu. va- ruinţă mai mare pentru
e; 22,00 populară. lei.
0 Biju- ...Neglijenţa, indiferenţa ca iniţiativa să nu devină
,2IK*-5,00 ® „Toamna se nuniă- cetăţenilor în păstrarea a- un eşec sigur.
mără... melodiile" este
titlul spectacolului An ŞTIRI SPORTIVE
samblului artistic al U-
niunii Tineretului Co SLATINA 12 (Agerpres). gol fiind înscris de Vigno-
munist pe care îl va — Pe stadionul „1 Mai" din la (min. 60).
BUcu- găzdui, sîmbătă, oraşul Slatina, în prezenţa a peste -k
op ca- 10 000 de spectatori, s-a CĂLIMĂNEŞTI 12 (Ager
) I-IU- Deva. Ne vor demon pres). — Turneul interna
timbra stra cum se numără disputat meciul dintre se
(Sidc- toamna... melodiile Co- lecţionatele României şi ţional de şah „Călimăne.ştl
ea — Italiei, contînd pentru cam ’83“ s-a încheiat cu victo
ETRO- rina Chiriac, Mirabela ria maestrului român Iulitj
3 (Uni- Dauer, Jeanina Matei, pionatul european de fot
Voiem- Victor Socaciu, formaţia Armaş, care a totalizat 10,5
odii la bal rezervat echipelor de puncte din 14 posibile. Pe*
: VUL- Savoy şi alţi mesageri i tineret. locurile următoare s-au
galben ai muzicii uşoare ro- Partida s-a încheiat cu
{ E A : clasat C. Rădulcscu, Gb.
■e (Mi- mâneşti. scorul de 1—0 (0—0) în fa Erdeuş, şi P. Orev (Bulga
Raidul l ria) — cu eîte 10 puncte.
i URI- voarea oaspeţilor, unicul
inchisc
ABB/
5 T>
-..iui Un proces penal care sâ Obolul lui Luca P. Ion, pen
?TIE : antreneze în iţele lui zeci Pe gheaţa înşelătoare a infracţiunii, tru o adeverinţă cu 8 ani
: (Pa- de oameni te duce cu gîndul vechime, a fost de 8 000 lei.
(Fla- la afaceri în stil mare,
bAi : Simţind că se apropie fur
sa dc desfăşurate pe o perioadă „dansatorii" nu mai cunoşteau oprelişte tuna, Luca a distrus adeve
Anna largă de timp, cu mijloace rinţa respectivă. Banii însă
acia); infracţionale din cele mai s-au dus pe apa sîmbeteî.
e I-Il;
periu- rafinate. Cazul la care ne mai bună reiese că în toţi fuseseră, adică, înscrise în Un an şi ceva a încasat Cu Aurel Cazan, „firma" Şirul profitorilor de pen
e I-II oprim în rîndurile de faţă cei treizeci de ani, cît ă cărţile de muncă ale celor pensie fără să-i tremure a fost mai indulgentă. Nu sii şi vechime în muncă
3IME- conţine în el asemenea lucrat la Exploatarea Minie care le obţinuseră plătind mîna, deşi în viaţa lui nu i-a pretins decît 5 000 pen necuvenite nu se încheie aici.
oşul);
avenit elemente. ră Certej-Săcărîmb, ocupînd bani după tariful „anul şi fusese încadrat în muncă. tru opt ani. E drept, şi el Mai există în „cazul Spi
Ede Afacerea a început prin funcţii de conducere şi răs mia", iar poştaşul ducea Contribuţia lui Constan mai lucrase la E. M. Certej, ciuc" şi un al doilea dosar
Pri- vara anului 1967, cînd lui pundere în cadrul compar la multe adrese pensii necu tin Moga la prosperitatea iar pensionarea era doar o penal, incluzînd alţi şi alţi
t (Mi- Ioan Danciu din satul Roşia, timentelor plan-organizarea venite, aşa că dansul pe cuplului infracţional Spiciuc— perspectivă. profitori. Prejudiciul creat
comuna Balşa, i s-au trezit muncii, plan-organizare-retri- gheaţa subţire a infracţiunii Danciu trebuia să fie de Intr-un fel şi Ion Marc, statului prin activitatea sa
sentimente de solidaritate buire-personal şi-a făcut da nu-i mai părea lui Spiciuc 5 000 lei. N-a contribuit decît din Orăştie, a plătit pielea Infracţională în strînsă le
faţă de consăteanul său toria fără posibilitate de re şi complicilor săi deloc pe cu 1 000 lei, pe care i-a în ursului din pădure: 6 000 gătură cu „colaboratorii*
Simion Boca. „Cum de n-ai proş, singura lui meteahnă - riculos. casat „racolerul" Danciu. A de lei pentru o adeverinţă săi apropiaţi se ridică, îm
tu, Simioane, pensie pînă care nu impieta asupra „Indulgenţele" lui Spiciuc încasat în schimb el pensie preună cu dobînzile legale,
din acum ? ; că de lucrat ai calităţii muncii sale — fiind cu 10 ani de vechime în la aproape un milion lei.
muncă. Şi la el pensiona
lucrat, vîrstă de pensie o anume aplecare către
40 44. rea era doar o perspectivă. Faptele — şi nu le-am
5, 25, ai...". „Uite că n-am pen pahar... Vînzâtori de false adeverinţe de vechime Asemănător a păţit-o Romulus putut prezenta pe toate în
tru că-mi lipsesc vreo patru Cameleonismul e o însu spaţiul unui articol — în
;url : şi clienţii lor - amatori de pîine fără muncă Marc, aruneînd pe apa sîm-
04 759 ani la vechimea în muncă". şire umană doar în înţele betei 4 500 lei, dar benefi-' deamnă la chibzuinţă, Io
1 I. „Ştiu eu o persoană care sul figurat al cuvîntului. Se cinste, la atitudine corectă
ţi-ar putea da adeverinţă pare că-i era proprie şi lui ciind, pînă la data desco în toate relaţiile. Viaţa a do
pentru anii ăştia. Numai că T. A. Spiciuc, pentru că, includeau de regulă pe de la stat, fără să aibă peririi infracţiunii, doar de vedit, nu o dată, că orice
trebuie să dai nişte bani". paralel cu activitatea co rioade nebuloase în eviden dreptul la ea, timp de peste zile de concediu în plus. act de necinste, de înşelă
„Mai încape vorbă ?". Şi rectă în serviciu, el şi com ţa Exploatării Miniere Cer- 11 ani, creînd un prejudi Ce să-i faci, loteria aceas ciune, este pînă la urmă do
cam aşa s-a trezit Simion plicii săi desfăşurau şi o tej-Săcărîmb, anterioare da ciu de peste 78 000 lei, la ta avea şi riscuri.
intru tei la care o catastrofă a care se adaugă dobînzi de Cînd a auzit că se fac vedit, iar vinovaţii îşi pri
Vre- Boca prins în avalanşa in activitate infracţională des peste 23 000 lei. mesc pedeapsa meritată.
?a 15 fracţiunii în care Tiberiu tul de abil mascată. Prin distrus o parte din arhiva cercetări în problema pen In societatea noastră ni
{idea Alexandru Spiciuc şi com el au reuşit să obţină de la acesteia. Astfel au ajuns Dionisie Belea este şi el siilor calculate pe baza
avea plicele său Ioan Danciu să beneficieze de pensie unul dintre cei care nu căl adeverinţelor eliberate de mănui nu-i este permis să
Vln- stat pensii necuvenite peste obţină venituri fără muncă,
todc- aveau să tîrască, de-a lun 35 de cetăţeni din zona de asigurări sociale şi oa case niciodată în incinta Spiciuc, pe Vasile Moga l-a să se înfrupte din truda al
tem- gul a 16 ani, o mulţime de Munţilor Apuseni, trimişi meni care în viaţa lor nu E. M. Certei. Pentru 7 000 apucat frica şi a refuzat tora. Pentru că banii ne
apoi oameni dornici de venituri acum în judecată alături de călcaseră în incinta exploa de lei a obţinut o adeve pensia. Prea tîrziu I Vreme
mi- tării respective, ba chiar şi de peste 5 ani, cît o primise, meritaţi primiţi de benefi
între necuvenite. La peste 100 000 Spiciuc şi de Danciu, pen rinţă de vechime de şapte ciarii adeverinţelor false au
ma- lei se ridică prejudiciul creat tru uz de fals şi înşelăciune alţii care nu au fost nici ani. Neavînd yîrsta pensio crease statului un prejudi
rade. de Simion Boca statului de-a în paguba avutului obştesc. nării, Belea plătise „bani fost practic furaţi din mun
umă. odată încadraţi în muncă. ciu de peste " 51 000 lei. ca noastră, a tuturor, a so
e cu lungul anilor cît a încasat Intraţi în „horă" ca nişte Cu 12 000 de lei a „coti negri" pentru „zile albe" „Nănaşul", adică Cornel Tru- cietăţii — act grav, în fla
Vor pensie necuvenită. abili dansatori, infractorii zat" Solomon Giurgiu la mai tîrziu, la bătrîneţe. Şap ţa, naşul lui Danciu, a fost grantă contradicţie cu prin
sub Cine este T. A. Spiciuc? nu mai cunoşteau oprelişte. „firma Spiciuc—Danciu" pen te ani de vechime în sub lăsat mai ieftin de către
pe- cipiile eticii şi echităţii socio-
îţiile Din filele dosarului de ur Cîteva din „adeverinţele de tru a obţine o adeverinţă teran aduc mari avantaje fin pentru cei 8 ani de liste.
nin- mărire penală a afacerii pe vechime" eliberate de „fir de vechime de peste 12 ani la pensionare. Ghinionul lui vechime pe care-i făcea „ca Procuror
scr- care el a patronat-o cu o ma Spiciuc et Co" trecuse în baza căreia i s-a întoc a fost că Spiciuc a forţat dou" Spiciuc : numai cu
abilitate demnă de o cauză ră „proba de autenticitate", mit decizie de pensionare. prea tare mîna „norocului". 3 600 lei. De, nănaşu'... ALEXANDRU IOTOVICI,
ION CIOCLEI