Page 45 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 45
Tovafâşul Nicolae Ceauşescu ya efectua,
împreunâ cu tovarăşa Elena Ceauşescu,
o vizită oficială de prietenie în ft.D. Sudan
T o v a r ă ş u l Nicolae răşa Elena Ceauşescu, o Republicii Democratice Su
Ceauşescu, secretar general vizită oficială de prietenie dan, Gaafar Mohamed Ni-
al Partidului Comunist Ro în Republica Democratică meiri, şi a doamnei Bu-
mân, preşedintele Republi Sudan, la invitaţia, pre thayna Nimeiri, în ultima
cii Socialiste România, va şedintelui Uniunii Socialis decadă a lunii octombrie
efectua, împreună cu tova te Sudaneze, preşedintele 1983.
ROMANIA*CEAUŞESCU*PACE!
P 0 P U L A R J U D E T E A I M
Toată suflarea comunei şi-a manifestat voinţa de a
Anul XXXV, nr. 8 063 VINERI, 14 OCTOMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani lucra in linişte, la adăpost de orice ameninţare
i 7
La căminul cultural al cînt, ca educatoare, zilnic, să-mi cresc copilul în pace,
comunei Buceş au venit cu preşcolarii : în linişte, nu cu frica
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA moţii satelor din jur, Priviţi la soare ce auzit glasul nostru la tra
zilei de mîine. Să facem
moţii care cultivă pămînt,
căldură are
care cresc animale, oame Nu-1 bombardaţi cu arme tativele de la Geneva şi
nii ce-şi au aşezările pe nucleare să cerem reprezentanţilor
Mobilizare susţinută la semănat şi stringerea văile şi crestele munţilor, Lasăţi şi stelele sclipind U.R.S.S. şi S.U.A. la aceste
întotdeauna oamenii sa
pe cer
telor îndepărtate au vi Atîta vrem, atîta vă mai negocieri să facă totul
pentru a ajunge la înţe
grabnică a tuturor roadelor ogoarelor brat la evenimentele vre cer“. legeri corespunzătoare, în
mii şi ale ţării. Aşa au vederea neamplasării şi
în unităţile agricole din Tîmpa, Băcia şi Asociaţia rindu-se la calitatea însă- participat ei la atîtea mo opririi desfăşurării de noi
zona Simeriei, lucrările de Economică Intercoopera- mînţării griului, Ioan Igna, mente ale istoriei neamu ADUNĂRI rachete nucleare pe pă-
pe ogoare cunosc o puter tistă de la Bobîlna. în inginerul şef al Consiliului lui. ALE OAMENILOR mînt“.
nică mobilizare de forţe. cele trei zile s-a lucrat Unic Agroindustrial Sime De aceea, deschizînd a-
După încheierea culesului cu 40 de tractoare pînă ria, arăta că în toate dunarea locuitorilor co MUNCII PENTRU „In numele tuturor
la porumb, s-a trecut la aproape de miezul nopţii. unităţile se face o lucra munei, consacrată dezarmă membrilor O.D.U.S. din co
eliberarea rapidă a tere- re de bună calitate, să- rii şi păcii, Viorica Poenar, DEZARMARE Şl PACE muna Buceş — a spus în
nului de coceni. Acest fapt mînţa este introdusă în- preşedinta Comitetului Co cuvîntul său Elena Boc —
a făcut ca suprafeţe ce C.U.A.S.C. SIMERIA tr-un pat germinativ pre munal al Femeilor, a spus: La rîndul său, Maria exprim voinţa neclintită de
au fost cultivate cu po gătit cu grijă şi la densi „La acest început de toam Fruja, ţărancă cu gospo a sprijini, prin faptele
rumb să fie în cea mai tatea corespunzătoare. nă, în această zi de octom dărie individuală, în cu noastre de muncă, strălu
mare parte eliberate, ceea Ziua s-au aflat în lucru Se desfăşoară, cu o pu brie, femeile din locurile vinte simple, pornite din citele iniţiative ale tova
ce a creat front de lucru toate cele nouă maşini de ternică concentrare de for unde altădată Avram Iancu inimă, a spus : „Ne dăm răşului Nicolae Ceauşescu
pentru efectuarea arătu semănat, realizîndu-se o ţe 'umane şi mecanice, făurea planuri de luptă seama că pămîntul, recol ce urmăresc să ferească
rilor, pregătirea terenului viteză zilnică bună. însă recoltarea sfeclei de zahăr. pentru dreptate şi liber tele tot mai bogate se omenirea de primejdia
şi însămînţarea griului. mînţarea griului s-a în Prima unitate ce a înche tate, îşi unesc glasurile obţin prin munca de zi unei catastrofe nucleare,
Pentru a imprima un ritm cheiat deja la C.A.P. iat lucrarea este C.A.P. pentru a-şi exprima dorin cu zi a noastră. Bucuria să asigure condiţii de li
înalt acestei lucrări s-au Bobîlna şi C.A.P. Tîmpa, Băcia — pe o suprafaţă ţa fierbinte de pace. Ală- muncii noastre trebuie nişte şl pace tuturor po
organizat, în zilele de pe o suprafaţă de 140 şi de 10 ha, urmată de turîndu-ne milioanelor de să fie pacea, pacea în poarelor.
marţi, miercuri şi joi, respectiv 150 ha, iar la C.A.P. Tîmpa — pe 15 ha. oameni dornici de pace, întreaga lume. Numai a- Organizaţiile de masă
schimburi prelungite la cooperativele agricole din într-un stadiu avansat se femeile de pe aceste me tunci vom putea munci şi obşteşti, toţi oamenii
arat şi discuit la coope Simeria, Sîntandrei şi Ra- TRAIAN BONDOR leaguri moţeşti sîntem re şi îndeplini măreţele o- muncii din comună au
rativele agricole de pro poltu Mare lucrarea se a- cunoscătoare secretarului biective trasate de Con deplina încredere că ac-
ducţie din Sîntandrei, propie de sfîrşit. Refe- (Continuare in pag. o 2-a) general al partidului, tova gresul al XlI-lea al parti ţionînd cu fermitate pen-
răşul Nicolae Ceauşescu, dului. Sînt mamă şi do
pentru înţelepciunea cu rinţa mea fierbinte este (Continuare in pag. o 2-a)
care conduce destinele
ţării, pentru preocuparea
neobosită de a înlătura 65 de ahi de la făurirea statului
primejdiile la adresa păcii. uaţional unitar român .
Toate acestea ne mobili
zează la o luptă şi mai
activă pentru apărarea Unitatea economică şi politică
păcii, pentru înlăturarea
primejdiei nucleare, pentru
a ajunge la eliberarea Eu a ţărilor române în evuî mediu
ropei de armele atomice,
astfel ca toate popoarele Unitatea economică a la Dunăre şi Marea Neagră.
continentului nostru să ţărilor române în evul
Conform acestor relaţii,
poată trăi şi munci în mediu *s-a manifestat în domnii Ţării Româneşti şi
linişte şi pace. Vrem ca condiţiile unităţii geogra
ai Moldovei, căutînd să-şi
din acest colţişor de ţară, fice şi etnice a teritoriu asigure un loc de refugiu în
La C.A.P. Bonpotoc se recoltează, sfecla de zahăr de pe ultimele suprafeţe. La a- încărcat de istorie, să se lui românesc. Carpaţii cazul în care ar fi fost siliţi
ccastă acţiune se evidenţiază cooperatorii Viorica Benţa, Loghin Iovan, Vichente Dehelean audă în întreaga lume acele
Si alţii. minunate versuri ce le .orientali şi meridionali, să-şi părăsească ţara sub
brăzdaţi de trecători şi
» — • — • — • — • — • — • — • — • — • — • — • — păsuri uşor accesibile şi presiunea pericolului oto
man în special, stăpînesc,
principalele rîuri care co aproape în decursul între
Răspunderi sporite pe întregul flux ai producţiei materiale boară radiar ca dintr-o gului ev mediu, impor
adevărată casă a apelor,
tante domenii în Transil
au uşurat contactul dintre vania. Astfel, din Diploma
ştiincioşi : Romulus Petruţ, şeful de schimb Petru Birta. regiunile de munte şi şes cavalerilor loaniţi acordată
Generalizarea, de la 1 octombrie a.c., a acordului Viorica Lucaci, Ioan Vaşniuc, De la începutul acestei luni şi au înlesnit neîncetatele
global - ca formă superioară de organizare şi retribuire Maria Radu, Ioan Biro, nu am înregistrat nici o şi variatele legături din acestora la 2 iunie 1247 de
a muncii — pune în faţa colectivelor din toate domeniile Nicolae Corobea, Dorin Vo- absenţă nemotivată. Cornel tre cele trei ţări române. regele Ungariei, Băla al
de activitate exigenţe sporite, care să determine înde lungan, Constantin Breha. Dascăl, Vasile lanc, Mariana Prin reţeaua sa de dru IV-lea, reiese clar că voie
vodul Litovoi de pe Va
plinirea ritmică şi la înalt nivel calitativ a prevederilor „Se întîmplă, însă, ca din Miron sînt doar cîteva exem muri, datorită configura lea Jiului stăpînea nu nu
de plan. motive obiective — lipsa ma ple de hărnicie şi conştiin ţiei geografice şi intense mai Oltenia ci şi Ţara Ha
Reporteri ai ziarului nostru s-au aflat in ziua de teriilor prime, a gazului me ciozitate în muncă. Ne cu lor legături de schimb, ţegului, cele două regiuni
10 octombrie a.c., dupâ-amiaza, in două unităţi indus tan şi a energiei, defecţiuni noaştem sarcinile, vrem să Transilvania era orienta fiind legate prin trecătoa-
triale reprezentative din judeţ - întreprinderea de Lianţi accidentale - să nu funcţio muncim, să ne realizăm pla tă economic mai puţin rea de la Lainici. Acest
Deva-Chişcădaga şi Combinatul Siderurgic „Victoria" neze unele agregate. Aces nul, mai ales că retribuirea spre vest, şi mai mult fapt dovedeşte că un ho
Câlan -, urmărind modul în care se lucrează in schim te probleme ne depăşesc, în acord global ne avanta spre sud şi est, spre Ţara tar care să despartă pe
bul al ll-lea, în spiritul noilor reglementări privind orga planul este afectat" - a jează. Dar intervin uneori şi Românească şi Moldova. români, fixat pe linia mun
nizarea şi retribuirea muncii, ce factori favorizează ori conchis Nicolae Donovici. cauze obiective. Acum, de Neîntreruptele şi variatele ţilor, n-a exifţtat înainte de
dereglează procesul productiv. exemplu, stăm cu ambele
„De exemplu, acum funcţio legături de natură econo consolidarea dominaţiei ar-
nează numai cuptorul 2, este linii de măcinare pentru că mică existente între cele padiene în Transilvania şi
I. L. DEVA tări din decretele Consiliu adevărat, cu aproape 15 la nu am primit materiile pri trei ţări române au fost de constituirea statelor
lui de Stat, are implicaţii sută peste capacitate, releva me necesare din carieră". consolidate şi lărgite de independente Ţara Româ
ÎNŢELEGERE realista egale din partea întregului şeful de schimb Doru Dan, O situaţie similară am în- raporturile politice foarte nească şi Moldova, cum nu
A SARCINILOR, tîlnit şi la atelierul mori strînse, stabilite şi dezvol aveau să se stabilească
A MĂSURILOR ADOPTATE ciment. „Toţi cei 25 de oa tate pe fundalul unor nici după aceea în tot
meni sînt la lucru, însă din permanenţe istorice, al
La Fabrica de Ciment de cauza lipsei de energie e- continuităţii teritoriale a Prof. ION FRĂŢILĂ
la Chişcădaga, lucrul fusese lectrică funcţionează doar poporului român din inte
preluat, după obişnuinţă, din personal muncitor — releva de la acelaşi atelier. Ca ur două mori din cele cinci — riorul arcului carpatic pînă (Continuare în pag o 3-a)
mers şi părea că totul va Francisc Covaci. Sîntem con mare a calităţii slabe a că ne spunea şeful de schimb
decurge normal. Deşi era a- ştienţi de importănţa sar- rămizilor de şamotă şi ba Marcel Pavel. Sigur, nu stăm.
. cinilor pe care le avem, zice — de la Turda, res
proape de ora 17,00 în uni 'de necesitatea măsurilor a- pectiv de la Dej -, zidă Facem revizii, facem cură
tate se aflau încă directo doptate de partid şi ne stră ria cuptorului 1 s-a uzat ţenie, dar nu ne facem
rul adjunct tehnic, Francisc planul fizic. Dorinţa oame
duim să ne facem datoria. prematur şi a trebuit oprit".
Covaci, şefii secţiei fabri Şeful de schimb, Nicolae „Dar cu ordinea, cu dis nilor noştri - şi i-aş nota
caţie — Dorel Sinaci şi Ser- Donovici, de la atelierul cup ciplina muncii cum se stă în doar pe cîţiva dintre cei
giu Ghizelea —, şeful atelie toare, ne-a spus : „Nu se acest schimb ?" „Lipseşte, mai buni: Ştefan Bolog, Ioan
rului cuptoare, Ionel Bălaj, pune problema că nu ne din motive obiective, Oniţa Petrescu, Valentin Haida, Va-
alte cadre cu funcţii de răs realizăm planul din cauza Dumitrescu, iar cu Cornel nea Corogeanu - este de a
pundere, care începuseră noastră. Se poate spune Moldovan, aflat la a treia primi la timp cantităţile ne
programul de lucru la ora fără teama de a greşi că absenţă nemotivată, vom cesare de energie şi com
7,00. ne-am consolidat de acum discuta la modul cel mai bustibil, de materii prime
colective stabile, că oamenii serios", explică Dan Doru. şi piese de schimb, dar şi
— Răspunderea pentru în au învăţat şi meseria şi dis La un alt atelier impor
deplinirea neabătută a sar C.S. Hunedoara — Strungă ria de cilindri nr. 1. Lăcătuşii
ciplina, iar ca argument a- tant, cel de mori făină, toţi DUMITRU GHEONEA
cinilor de plan, în contex ducem rezultatele bune în cei 14 lucrători din schimb DORIN CORPADE dc întreţinere Horst Schazer (dreapta) şi Ştefan Btişu ve
rifică noile dispozitive de frînare pentru podurile de frî-
tul generalizării acordului producţie". Am notat cîţiva sînt la lucru. „Avem o narc.
global, al noilor reglemen dintre aceşti meseriaşi con punctualitate bună, sublinia (Continuare in pag o 2-a)
