Page 46 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 46
'■'nq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 063 •
Toată suflarea comunei şi-a
Eli TOAMNA
manifestat voinţa de a lucra In
15.00 Telex
linişte, la adăpost de orice 15,05 Politehnica
Emisiune
15.30
germană (pa
I n c ă m ă r ile ameninţare 17,25 Tragerea Ic
17.35
La volan -
pentru corn
z o o t e h n ie i — jHfHl (Urmare din pag. 1) munei a adresat o emo 17.50 auto 1001 de ser
Adunarea locuitorilor co
Telejurnal i
20.00
lor)
ă
a
r
m
c it m a i m u lt e m m tru apărarea dreptului lor ţionantă t c u l e l u g i NICOLAE 20,20 Actualitatea
fMMi1
r
ă
ş
v
t o
a
mic
suprem la viaţă, popoare
CEAUŞESCU, în care se 20.35
le sînt în măsură să spune : 20.50 Cîntece pe
Cadran moi
n u t r e ţ u r i 1 oprească cursa înarmări ,,Cu profunde sentimente 21,15 Film artist
lor. în numele membrilor
poveşti de
O.D.U.S., al tuturor cetă de dragoste şi aleasă pre . (I) - „Bah
ţenilor comunei, spunem ţuire vă adresăm, mult 21.50 Omul şi săi
Bunii gospodari se îngri iubite şi stimate tovarăşe.
jesc din timp pentru ca în Fînarele de la C.A.P. Boşorod adăpostesc 480 tone. un NU hotărît războiului, Nicolae Ceausescu, '-calde 22.00 lor) Seară de o]
perioada de stabulaţie ani cursei înarmărilor, rache mulţumiri pentru neobosi 22.30 Telejurnal (
malele să aibă asigurate telor de orice fel. Nutrim ta dumneavoastră activita lor).
cantităţi suficiente de nu convingerea ca oamenii te pusă în slujba înflori
treţuri, din sortimente di politici vor găsi, prin tra rii patriei, fericirii poporu
ferite şi de bună calitate. tative, cele mai judicioa lui, afirmării mai puter
Aşa se procedează şi la se căi de înţelegere, pu- nice a României în conste
C.A.P. Boşorod. Preocupîn- nînd mai presus de orice laţia ţărilor lumii. Ne
:
BUCUREŞTI
du-se cu răspundere de interesele fundamentale ale alăturăm cu întreaga dioprogramul tlil
strîngcrea şi depozitarea popoarelor". noastră fiinţă strălucitelor La ordinea zilei
tuturor resurselor de nu în cuvîntul său, Ştefan dumneavoastră idei pen tură; 7,00 Rădic
La panoul de
treţuri, cooperatorii şi me Todor, veteran de război, tru oprirea amplasării în muncii; 8,00 Rcv
canizatorii din această a relevat: „Ca participant Europa a rachetelor cu 8,10 Curierul
unitate au recoltat şi adus activ la cel de-al doilea rază medie de 9.00 Buletin de
acţiune, Răspundem ase
în baza de furaje apre război mondial, am cunos pentru retragerea şi dis 10.00 Buletin de
ciabile cantităţi de fin, cut ororile războiului. Mulţi trugerea celor existente, a- ştiinţa şi viaţa;
grosiere şi suculente. din generaţia mea şi-au sigurarea unui climat de folcloric; 10,50 P
ma ţării; 11,00
în vederea bunei păs găsit sfîrşitul pe cîmpul pace şi bună înţelegere ştiri; 11,05 Vrei
trări a nutreţurilor şi evi de luptă, nemaiîntoreîn- între toate naţiunile lumii. 12.00 Buletin de
tării deprecierii fibroase du-se la familiile lor, iar Vă asigurăm că De toate pentru
vom tii; 12,30 Din c<
lor, unitatea dispune de alţii întoreîndu-se mari face totul pentru îndepli clorului; 13,00 D
două fînare în care s-au mutilaţi, aşa cum avem nirea exemplară a sarci 15.00 Student-c
depozitat 480 tone fin. şi în comuna noastră. Am nilor importante ce ne re Buletin do ştiri
Pe lîngă cantitatea respec fost printre milioanele de bateri ideologice
ordonate econor
tivă, cooperatorii au depo răniţi din urgia necruţă vin din planul de dezvol Buletin dc ştiri
zitat în şire importante toare a gloanţelor. La tare economico-socială în tru patriot 17.4S
cantităţi de fin şi paie. C.A.P. Boşorod. Aspect de la aşezarea finului Sn şire. terminarea războiului mii profil teritorial, că ne vom gă, nur ^
Aşa cum se poate vedea de familii se aflau în înzeci eforturile pebtru contemi
serii : * •remi.-U
şi din imaginile alăturate, doliu, era multă durere creşterea puterii economi pentru pace * ]
care au fost surprinse zi rea necesarului de furaje in rîndul populaţiei, nu ce a ţării, educarea în ţii Elcetrecord
lele trecute la această coo- şi substituirea fibroaselor meroşi orfani şi văduve, spirit revoluţionara copii Azi, în ţară ★ :
puri adunate *
lor noştri, conştienţi că în
perativă agricolă, se con în hrana ovinelor, condu care greu îşi agoniseau acest fel contribuim la ri de Eugen Bărbi
diojurna] * Sec
tinuă cu forţe sporite cerile C.A.P. şi fermei zoo cele necesare vieţii. De dicarea scumpei noastre lă ★ La sugesti
transportul din cîmp şi tehnice s-au preocupat de aceea, îmi dau seama că patrii pe Cele mai înalte O zi într-o oră
în condiţiile actuale, izbuc
depozitarea tuturor resur asigurarea frunzarelor. în nirea unui război ar duce trepte ale bunăstării, cul mea capitalului;
selor de nutreţuri. O im scopul economisirii nutre la distrugerea omenirii şi turii şi civilizaţiei". reta „Vraja muz
chard Rodgers
portantă contribuţie la ţurilor aflate în stoc, se a bunurilor materiale, in în acelaşi timp, partici 23,30—3,00 Non
realizarea acţiunilor res acordă atenţie prelungirii totalitate. Pornind de aici, panţii la adunare au adre cal.
pective şi-o aduc mecani perioadei de păşunat, ani îmi exprim adeziunea sat un mesaj preşedinte
zatorii. La transportul şi malele fiind întreţinute în totală faţă de politica de lui celei de a 38-a sesiuni
însilozarea celor peste 350 mod deosebit pe terenurile pace a partidului şi sta a Adunării Generale a îll INEMi
tone nutreţuri obţinute din de pe care .s-a strîns pro tului nostru, al cărui pro O.N.U., precum şi scrisori
culturile duble a fost hotă- ducţia de porumb sau La C.A.P. Boşorod, pînă în prezent s-au însilozat 320 motor este preşedintele ambasadelor Uniunii So DEVA: Mistere:
rîtor aportul lui Lazăr culturile ce au fo’st însi- tone suculente şi 5 tone frunzare. în foto: mecanizatorul ţării, tovarăşul Nicolae vietice şi Statelor Unite ţiului (Patria);
Tămăşoi. Pentru acoperi lozate. Lazăr. Tămaşoi transportă in siloz. Ceausescu". la Bucureşti. la masă (Arta)
DOARA:
Omul
(Flacăra); Haidi
rurgistul) ; Des]
seriile I-II (Ari
Mobilizare Răspunderi sporite pe întregul flux al producţiei materiale tineri pentru ri
structorul) ; PE
Viraj
periculos
Micul lord (7 N
susţinută LUPENI : Meloc
(Cultura
(Urmare din pag. 1) ce au apărut chiar la în chiar la „intervenţii", în răs acesta a acumulat 5-6 ab Ia secţia a ll-a furnale. Spre tlneşti Cafe ' i
CAN:
(Urmare din pag 1) ceput de schimb, este lesne timpul dintre două defecte senţe nemotivate ?). surprinderea noastră, pînă la fărul); LO ;
de calitate. Şi dăm toate de înţeles că ele n-au fost care survin la utilaje, ei pot ...Se cunoaşte destul de jumătatea schimbului a fost tul liniei (î.-.ne
NOASA
:
întur
află recoltarea sfeclei la asigurările că planul va fi remediate de către lăcă să-şi pregătească o serie de bine situaţia forţei de mun efectuată doar o singură (Muncitoresc);
C.A.P. Rapoltu Mare, Bo- realizat şi chiar depăşit". tuşii care au lucrat în tura piese de schimb, să recon că în secţia de cocsificare. descărcare la furnalul 4. Despărţire temi
bîlna, Sîntandrei şi Sime- Insoţindu-ne prin fabrică, de dimineaţă. Spre exemplu, diţioneze altele, să urmă Unele sectoare nu au efec După grafice, la cele două seriile I-II (J
BRAD : Ţapinai
ria. Discutăm cu Mihai inginerul Dorel Sinaci a ţinut maşina de şarjare s-a de rească funcţionarea agrega tivele complete. Insă tot furnale trebuiau realizate Roşie); ORAŞ'l
Popescu, inginerul şef al să concluzioneze : „Avem, fectat înainte de ora 13,30. telor de care răspund şi, atît de adevărat este faptul cel puţin patru descărcări. Ţepeş — seriile
C.A.P. Sîntandrei, care intr-adevăr, oameni foarte Dar nu mai avea cine să aşa cum am mai subliniat, că forţa de muncă existen Cauzele neîncadrării în tria); Trepte pe
căra);
GEOAGIl
ne spune: buni, harnici, conştiincioşi, intervină la defect. Cei din să preîntîmpine unele avarii. tă nu este utilizată la copaci- - graficele de evacuare (un miinile curate
— Avem o suprafaţă de care-şi cunosc sarcinile, cu tura de dimineaţă erau la Un alt lucru urmărit cu ta te, că şi în ceea ce pri întreg „lanţ al slăbiciunilor") Cultură); HAŢ
40 ha cu sfeclă de zahăr, nosc şi noile exigenţe ale acea oră pe la vestiare. prilejul acestui raid a fost veşte utilizarea timpului de le-am aflat de la şeful de Mărin miliardar
iar recoltarea a început acordului global şi se stră Acolo i-a întîlnit şeful de prezenţa la program. Pe plat muncă, există încă nume schimb, subinginerul Titus BRAZI : Alexai
fernul ; CALAN
încă cu mai multe zile duiesc să-şi facă datoria. echipă loan Tîmpa la intra forma bateriilor s-au înregis roase rezerve nevalorificate. Preda. tră în acţiune
în urmă, în satele Sîntan Aţi constatat „pe viu" cau rea în schimb. trat în ziua de 10 octom Deocamdată, pe această — Mersul redus al furna Cultură); SIMEH
drei şi Bîrcea. zele care impietează asupra - „Pasarea" defectelor de brie doar două absenţe ne platformă o sursă importan lelor este principalul fac narii (Mureşul
Mult mai de ]
— Cîţi oameni participă realizării planului. Primind la un schimb la altul este motivate. „Zi bună" — con tă pentru îmbunătăţirea în tor care grevează activita blrea (Lumina);
zilnic la această lucrare ? ritmic energie şi combusti o practică mai veche pe la cluzionăm, după ce am vă- tregii activităţi este întărirea tea noastră de producţie. Primăvară penii
— Circa 150, din brigă bil, materiile prime, mate Astăzi, mai mult ca ori- (Minerul).
zile conduse de Sidonia rialele şi piesele de schimb cînd, am întîmplnat mari
Muntean, Băda Zsuzsa şi necesare, realizarea planu greutăţi la maşina de turnat
Maria Mariş. «■ lui nu ne va pune pro fontă pe bandă. VREME
— Ce suprafaţă s-a re bleme, nici pînă la sfîrşi Intr-adevăr, la maşina de
coltat pînă în prezent ? tul anului, nici în conti turnat fontă pe bandă s-a Timpul probai
— Ne apropiem de 25 ha. nuare. Experienţa şi rezulta noi, a continuat maistrul zut foaia de pontaj. în pe disciplinei personalului mun lucrat mai mult la deblo azi, 14 octombrie
— Ce alte lucrări sînt tele de pînă acum au dove Teodor Crişan. Şi păguboa rioada 1—10 octombrie a.c. citor, a conducătorilor direcţi carea cupelor, la înlăturarea mea va fi l’rui
rece noaptea şi
pe agenda de lucru a aces dit cu prisosinţă acest lucru. să pentru toată lumea, am în dreptul unor nume erau ai locurilor de muncă sau a scoarţelor de fontă. Fonta, Cerul va fi mai
tor zile ? completat noi. înscrise însă cam multe proceselor de producţie. fiind rece, n-a blocat nu nin. Vintul va si
— Eliberarea terenului C.S.V. CALAN intr-adevăr, şi la această absenţe nemotivate. Lăcătu mai benzile de turnare, ci şi neral slab. Tei
minime vor fi ci
care se apropie de sfîrşit, dată, la maşinile de şarjare şul Constantin Vieru, spre UN „LANŢ AL oalele. Aşa se face că în tre minus 1 şi i
recoltarea rădăcinoaselor LA COCSERIE SE... se ivesc multe probleme, exemplu, în perioada 1—7 SLĂBICIUNILOR"' FOARTE... ziua de luni la două fur de, iar cele ma
17 şi 22 grade,
şi a merelor, ca şi însă- AGLOMEREAZĂ ABSENTE mai ales la instalaţia hidrau octombrie a fost la lucru REZISTENT nale de mare capacitate local se va prod
mînţarea ultimelor supra lică. Rezolvarea lor ar tre doar o singură zi. Cocsarii se rulau numai trei (!) oale şi ceaţă.
feţe cu grîu. La semănat Schimbul de după-amiază' bui să se facă operativ. Sa, loan Sanda, Gheorghe San Ne-am fi aşteptat ca la de fontă.
La munte, vi
lucrăm cu- două agregate, de la cele două baterii de mai mult, printr-o suprave du şi Romică Vida „ţin cele două furnale de mare Numărul mic de oale de mai ales noapte
iar mecanizatorii Aurel cocsificare ale Combinatului ghere atentă a acestora în pasul" alături de el. Ei au capacitate de pe noua plat turnare, turnarea greoaie la neaţa. Cer mai r
Costina şi Pavel Cutinici Siderurgic „Victoria" Călan timpul funcţionării pot fi pre- acumulat în această scurtă formă siderurgică a Cola bandă au condiţionat mer Vîntul va sufla
muncesc cu multă con nu a început aşa cum ar fi întîmpinate multe defecte şi perioadă de la începutul nului întreaga activitate de sul furnalelor. : In plus, ca din sectorul vesi
ştiinciozitate. fost de dorit. Din cauza chiar redus timpul de sta lunii între două şi cinci producţie să decurgă în mod litatea cocsului şi aglomera tensilicări locale
50—80 km/h. Dim
Se acţionează cu hărni unor defecţiuni mecanice ţionare. Nu se întîmplă aşa, absenţe nemotivate. Alţi doi normal. Nu se mai poate tului a influenţat, la rîndul cal ceaţă pe văl
cie şi la recoltarea sfeclei ivite la vagonul de cocs şi pentru că şi în echipa lui cocsari, Emil Bordea şi spune despre furnalişti că său, calitatea fontei. Pro Pentru următo;
furajere. La Asociaţia E- la maşinile de şarjare, ac loan Tîmpa, între două inter Alexandru lordăchescu au n-ar avea experienţă. De centul crescut de sulf în zile : Vremea se
conomică Intercooperatistă tivitatea pe platforma ba venţii, lăcătuşi! găseau multe cite o absenţă nemotlvatâ. prea mult timp funcţionează fontă conduce Ia alte blo treptat. Cerul vs
de la Bobîlna s-a sţrîns teriilor a fost întreruptă a- momente pentru cite o şuetă, Lor li se alătură şi loan aceste furnale. Cu altceva se cări (în special a rinelor) pe bil. Spre sfîrşiti
şi s-a depozitat în bune proape două ore, timp în întrebaţi dacă ei sînt retri Tîmpa, care în seara zilei platforma furnalelor. Blocă lului, local va p
tul va sufla sla
condiţiuni toată recolta de care s-au pierdut aproxima buiţi pentru... şuete, loan de 9 octombrie nu s-a pre confruntă ei în această pe rile de rine solicită un mare moderat, predom
sfeclă furajeră. în toate tiv 60 tone de cocs, canti Timpa ne-a răspuns cam zentat la lucru. (Ne între rioadă : nerealizarea numă volum de muncă. De multe sud şi sud-est. 1
unităţile agricole se lu tate care, aşa cum aprecio tăios: „Atîta timp cit cei de băm ce exemplu poate oferi rului de descărcări în con ori din această cauză se rile minime înti
7 grade, iar cel
crează la recoltarea meca maistrul de tură de la „ex la întreţinere stau, înseam un şef de echipă atunci cînd formitate cu graficele de depăşeşte durata dintre două între 17 şi 25' gri
nică a cocenilor de porumb ploatare", Teodor Crişan, nu nă că merge bine treaba nu vine la serviciu ? Şi maî evacuare. în aceeaşi după- descărcări. neaţa, local ceaţ
care sînt însilozaţi în mai putea fi recuperată pînă la exploatare". întrebăm cum poate să-l amiază a zilei de 10 oc Cine şi cînd va... rupe ma parte a ir
(
izolat
brumă.
vederea introducerii lor la sfîrşitul schimbului. Ciudată optică, deoarece tragă la răspundere pe Vieru, tombrie am urmărit şi felul acest „lanţ al slăbiciunilor" de serviciu: I. V
în hrana animalelor. Dacă defecţiunile mecani- chiar pe schimburi fiind şi muncilor în echipa sa, cînd în care decurge activitatea pe platforma furnalelor mari?