Page 49 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 49
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu va efectua,
împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu,
o vizită oficială de prietenie în Cipru
T o v a r ă ş u l Nicolae cu t o v a r ă ş a Elena publicii Cipru, Spyros ICy-
Ceauşescu, preşedintele Re Ceauşescu, o vizită oficială prianu, şi a doamnei Mimi
publicii Socialiste Româ de prietenie în Cipru, la Kyprianu, în ultima deca
nia, va efectua, împreună invitaţia preşedintelui Re dă a lunii octombrie 1983.
ROMÂNIA*CEAUŞESCU«PACE!
Intr-un gind cu fara, ou preşedintele ei
I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
Moţii comunei Bueureşci, în graiul său, fiecare cu locuirea lui cu glasul ra
ca toţi moţii, sînt oameni preocupările sale, ale fa ţiunii şi responsabilităţii,
paşnici, oameni care îşi miliei sau ale celor de-o al înţelegerii, cooperării şi
Anul XXXV, nr. 8 064 SIMBĂTĂ, 15 OCTOMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani
văd de muncă şi de fami ocupaţie cu ei, au urcat prieteniei între toate na
lii, lucrează pămîntul şi cu emoţie la tribuna adu ţiunile globului.
cresc animale. Cred cu nării : veteranul de război Participanţii la adunare
toată fiinţa lor în forţa Nicolae Botici, om care şi-au exprimat solemn şi
JURNALUL ÎNTRECERII SOSjALjSJg muncii şi o apără — cum ştie ce înseamnă distruge hotărît gîndurile şi senti
de atîtea ori
au făcut-o
mentele, adunîndu-le cu
rea şi groaza bombelor şi
în viaţa lor perpetuă pe gloanţelor, pioniera Lenu- emoţie în telegrama adre
locurile de baştină. întot sată secretarului generai
Cinste fruntaşilor în muncă deauna ei s-au ridicat să-şi ADUNĂRI al partidului, preşedintele
liniştea
apere
căminelor
cînd s-au ivit momente ALE OAMENILOR ţării, tovarăşul NICOLAE
CEAUŞESCU, în care se
BILANŢUL PERIOADEI IANUARIE-SEPTEMBRIE 1933 periculoase. Un astfel de spune :
moment îl prezintă conti MUNCII PENTRU „Noi, oamenii muicii
nentul nostru în prezent din această străbună va
Primele nouă luni din Deva, D.J.P.Tc. şi I.M.P. sînt multe unităţi miniere — a spus în adunarea DEZARMARE SI PACE
an s-au încheiat cu re Deva, „Marmura" Sime- din Valea Jiului, C.S.V. pentru dezarmare şi pace, tră a Zarandului, apro
zultate bune din partea ria,: G.I.G.C.L. şi Inspec Călan — rămîn lună de care a avut loc la căminul ţa Demian, care acum îşi băm din toată inima, cu
multor colective din ju toratul Silvic Deva — ca lună datoare economiei cultural din centrul de visează viitorul, Ileana Ba- deplină satisfacţie, preo
deţ, din diverse sectoare să amintim doar citeva — naţionale cu produse de comună, Ioan Iancu, pre diu, preşedinta Comitetu cupările dumneavoastră
de activitate economică. se situează cu consecven strictă necesitate. De ase şedintele C o m i t e t u l u i lui Comunal al Femeilor, consecvente pentru dezar
Cine urmăreşte acest cla ţă pe podiumul fruntaşi menea, mari şi importan O.D.U.S., eontinuînd : Uteeista Mariana Ancăş, mare şi pace, pentru opri
sament ai hărniciei va lor în întrecerea socialis te organizaţii de construc „Locuitorii comunei noas şi dirigintele poştei, Mircea rea amplasării în Europa
constata cu plăcere că o tă pe judeţ şi unele chiar ţii acumulează restanţe, tre, care ştiu că în alte Cor. a noilor rachete cu rază
serie de unităţi cum sint pe ţară, constituind mo deşi au sarcini priorita conflicte munţii erau straja Graiurile diferite s-au medie de acţiune, pentru
minele Deva şi Certej, tive de mîndrie pentru re pentru dezvoltarea e- lor, au conştiinţa că în întrunit şi de această dată, retragerea şi distrugerea
întreprinderea Minieră economia hunedoreană. conomiel naţionale. faţa armelor nucleare nu ca în atîtea alte momente, celor existente.
Barza şi Exploatarea Mi Alte colective de muncă există apărare. De aceea, într-un singur şuvoi de Ne angajăm in faţa dum
nieră Cimpu lui Neag, în desfăşoară însă o activi Dar să trecem la con răspundem şi trebuie să voinţă — menţinerea şi neavoastră, mult iubite şi
treprinderile „Mecanica" tate fluctuantă, iar un cret şi să vedem cum se răspundem acţiunilor şi in stimate tovarăşe Nicolae
şi „Chimica" Orăştie, număr de întreprinderi, prezintă bilanţul hărni tervenţiilor în apărarea consolidarea păcii — şi Ceauşescu, ca prin faptele
intr-o hotărîre unanimă de
I.P.E.G. Deva şi I.U.M. cu mare pondere în eco ciei muncitoreşti pe cele păcii, întreprinse de pre noastre de muncă să ne
Petroşani, I.R.E. şi I.E. nomia judeţului — cum trei trimestre ale anului : a face fiecare ce omeneşte aducem contribuţia la în
şedintele ţării noastre, to este posibil pentru oprirea făptuirea idealurilor şi as
I. INDUSTRIE Locul I: I.P.E.G. Deva — 656,3 puncte. varăşul Nicolae Ceauşescu, amplasării noilor rachete piraţiilor de a trăi în
In activitatea de exploatare şi prepa • în domeniul metalurgiei, subramura eu angajare, cu fapte de nucleare pe pămîntul Euro colaborare şi înţelegere
rare a cărbunelui: produse refractare : muncă". pei, pentru oprirea graiu într-o lume a păcii şi
Locul I; l.P.C.V.J. Petroşani Locul I: „Refractara" Baru Rînd pe rînd, fiecare lui armelor în lume si în progresului".
— 4 003,5 puncte; — 518 puncte.
Locul II : E.M. Cîmpu lui Neag • în domeniul energiei electrice :
— 2 103,7 puncte, Locul I: I.R.E. Deva — 368 puncte; DE „ZIUA ENERGETICtÂNUlUI"
în activitatea de extracţie şi prepa Locul II: I.E. Deva — 122,4 puncte.
rare a minereurilor : • în domeniul construcţiilor de maşini:
Locul I : E.M. Deva — 896,9 puncte; Locul I: I.U.M. Petroşani REALIZĂRI DEOSEBITE IN PRODUCŢIE Adunare
Locul II: E.M. Certej — 768,3 puncte; — 269,2 puncte.
Locul III: I.M. Barza — 544,1 puncte. • în domeniul construcţiilor de maşini- Angajaţi plenar pentru La rîndul lor, oamenii
In ramura prospectării şl explorării îndeplinirea mobilizatoa- muncii de la Uzina Elec- festivă
geologice : rContinuare Ir» oaq a 2-a) relor sarcini pe care Ie trică Paroşeni au realizat
pune azi partidul în faţa peste/ţilan o producţie in- Ieri a avut loc la Casa de
induslriei energetice, oa- dustrială în valoare de Cultură din Deva o adunare
menii muncii din judeţul 6,5 milioane Iei şi o pro festivă consacrată sărbători
nostru, care acţionează pe ducţie marfă însumi nd rii „Zilei energeticianului". Au
magistralele producerii, peste 2 milioane Iei. participat oameni ai muncii
transportului şi distribu de la C.T.E. Mintia, I.R.E. De
ţiei energiei electrice, ra Un alt puternic colec va, de la şantierele „Energo-
portează, în cinstea „Zi tiv de energeticieni — cel construcţia' şi „Energomon-
1
lei energeticiaiuihii", re al I. R. E. Deva — în taj" Mintia, elevi de la liceul
zultate deosebite în pro registrează o depăşire a de profil din Deva şi repre
ducţie. producţiei marfă cu 13,7 zentanţi ai organelor locale
Colectivul Centralei Ia sută şi a productivi de partid şi de stat, ai orga
Termoelectrice Mintia în- tăţii muncii Ia construc- nizaţiilor de masă şi obşteşti.
scrie în bilanţul pe nouă ţi de maşini de aproape Despre semnificaţia eveni
a
luni şi jumătate din an 7 Ia sută, o economie de mentului — înaltă preţuire pe
o producţie marfă supli- . „ ... . , , care partidul şi statul nostru
ot n n
mentară de 2,5 milioane 214000 Iei la bugetul de o dau celor ce asigură ţării
lei şi o economie de cir cheltuieli al întreprinde lumină şi forţă, elemente de
ca 1 800 tone combustibil rii, alte frumoase reali
„„.AI. Petroşani — unitate fruntaşă. Hala montaj combine. Lăcătuşul mecanic Glicor- terminante ale dezvoltării e-
glie Iga montează combina C.A.-2. convenţional. zări. conomico-sociale a patriei —,
ca şi despre rezultatele obţi
nute în producţie în acest
Dezideratele efortului colectiv; an, au vorbit ing. Ieronim
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA Rusan şi ing. loan Haţega-
nu, directorii întreprinderii
Ritmicitate, calitate, electrocentrale, respectiv în
în toate unităţile — răspundere deosebită treprinderii de reţele electri
ce Deva.
eficienţa! în cadrul adunării, energe-
faţă de soarta producţiei agricole ticienilor le-au fost adresate
Colectivul Unităţii de fizice, amintesc reorgani din partea comitetelor jude
Bunuri Metalice Brad s-a zarea spaţiilor de produc ţean şi municipal de partid
remarcat prin realizarea ţie şi a fluxului tehnolo înfăptuirea în cele mai agricole de producţie din tractoare, urmărind ca o- calde felicitări cu prilejul
ritmică încă din luna ia gic la activitatea de truse bune condiţii a prevederi Rapoltu Mare, Haţeg, Os goarele să fie făcute la a- „Zilei energeticianului" şi u-
nuarie a sarcinilor ce-i re şcolare, constituirea unor lor programului de auto- trov, Deva, Cigmău şi a al dîncimile stabilite, închein- rarea de noi succese în acti
vin în producţie. La înche formaţii specializate pentru aprovizionare teritorială tor unităţi care în acest an du-se bine fiecare tarla. în vitatea productivă.
ierea celor trei trimestre producţia de export, cum impune ca lucrătorii ogoa au obţinut producţii supe acelaşi timp, formaţiile de
din an, oamenii muncii sînt cele conduse de mais relor să se preocupe cu rioare la culturile de po mecanizatori sînt confrun Adunarea festivă s-a des
de aici au raportat depă trul Gheorghe Oniţă, la întreaga răspundere de va rumb, cartofi sau sfeclă, re tate cu sarcina să facă o făşurat într-o vibrantă atmo
şiri de plan la toţi indi atelierul prelucrări meca lorificarea deplină a po liefează necesitatea ca me bună fertilizare a terenu sferă de entuziasm şi anga
catorii. nice, şi de maistrul Marian tenţialului de care dispu canizatorii şi cadrele teh rilor. Pentru economisirea jare muncitorească, revoluţio
— Mai precis — sublinia Adam, la atelierul j de ne agricultura judeţului nice să se preocupe cu răs carburanţilor trebuie folo nară a energeticienilor din
inginerul loan Faur, şeful croitorie. nostru. în acest context, o pundere şi exigenţă de e- site cu randament sporit şi judeţ pentru îndeplinirea e-
unităţii — în acest an noi importanţă deosebită pre fectuarea la timp şi de ca atelajele de care dispun u- xemplară a Programului e-
am produs aproape 302 000 Cî? urmări dintre cele zintă eliberarea cu opera litatea arăturilor de toam nităţile agricole. nergetic adoptat de Congre
umbrele, cu 600 mai mult mai bune în producţie s-au tivitate a tuturor terenu nă pe toate suprafeţele Eforturi susţinute se im sul al Xll-lea şi Conferinţa
decît prevederile. 30 000 dovedit a fi preocupările rilor în vederea efectuării planificate. In acest scop pun în sectorul zootehnic. Naţională ale partidului, pen
de bucăţi au fost livrate pentru modernizarea proce ogoarelor de toamnă pe este necesar să fie folosit Pe lingă realizarea efecti tru asigurarea economiei na
la export. De fapt, în lu sului tehnologic, moderni toate suprafeţele planifica judicios, luerîndu-se în velor de animale planifica- ţionale cu cantităţi sporite de
na septembrie, colectivul zare ce se realizează prin te, aplicarea întregii canti schimburi prelungite şi în energie electrică, adueîndu-şi
nostru şi-a onorat integral forţe proprii, prin auto- tăţi de îngrăşăminte orga două schimburi, parcul de (Continuore în pag. a 2-a) astfel mai din plin contri
sarcinile la export aferen dotare. Astfel, au fost nice pe suprafeţele ce ur buţia la dezvoltarea econo-
te acestui an. De asemenea, confecţionate seturi noi de mează să fie însămînţate în mico-socială a patriei.
am executat peste 114 000 ştanţe şi matriţe pentru primăvară şi realizarea în ELEVI Şl PIONIERI ! In încheierea adunării fes
truse şcolare şi alte pro prelucrarea reperelor la totalitate a lucrărilor me tive, formaţiile celor două u-
duse. Dintre măsurile lua trusele şcolare, o maşină nite să contribuie la ridi TINERI DE LA SATE ! nităţi energetice din judeţ şi
te pe linie tehnlco-organi- de îndreptat sîrmă nece- carea potenţialului produc ansamblul folcloric „Haţega-
zatorică, care au asigurat tiv al pămîntului, în sco Participaţi în număr cil mai mare, sîinbătă şi du na" din Hunedoara, au pre
buna desfăşurare a proce MIRCEA LEPADATU pul asigurării unor recolte, minică, Ia acţiunile organizate pentru strîngerea fruc zentat un program artistic,
sului de producţie şi rea sigure şi stabile. telor de pădure 1 care s-a bucurat de apre^
lizarea ritmică a sarcinilor (Continuare In pag. a 2-a) Experienţa cooperativelor ciere din partea publicului.
