Page 5 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 5

aMA CS Ur:1W



                                                                                                ROMÂNI AeCEAUŞESOJg PACE!
                                       PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!

                                                                                                    „Armele  noastre  au fost şi vor
                                                                                                   râmîne tonele de                          minereu peste
                                             sgîi#         © «sasa. .MSU^aT^i                      plan; vrem pace să putem lucra
              SOCIALISMUL                                                                                      mai mult şi mai bine'                      9




                                                                                                                             „Noul  apel  pentru  pace
                                                                                                  Sala  mare  a  Clubului
                 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN                HUNEDOARA AL P.G                   Muncitoresc  din  Gurabar-   şi  dezarmare,  lansat  de   ciind  că  obiectivul  nr.  1  al
                                                                                                                                                                trebuie
                                                                                                                                                                        să
                                                                                                                                                                             fie
                                                                                                                                                       omenirii
                                                                                                                            poporul  român,  care  stră­
                                                                                                 za  a  răsunat  joi  de  su­
                                                                                                                                                       apărarea  dreptului  suprem
                 Şl AL C  O  N  S  I L I U  L U  I    EEB       L A  R    J U  D  E Ţ E A  N    tele  de  glasuri  ale  mineri­  bate  astăzi  toate  orizon­  lâ viaţă, libertate şi pace.
                                                              U
                                                                                                                            turile,  înviofînd  speranţele
                                                                                                 lor  si  preparatorilor  de  la
                                                                                                                                                        „M-am  născut  în  vremea
                                                                                                întreprinderea  Minieră  Bar­  lumii,  este  voinţa  noastră   cind  rănile  primului  război
                                                                                                za,  reuniţi  într-un  mare   de  a  trăi  în  linişte  şi  si­  mondial  încă  nu  erau  vin­
                   Anul XXXV, nr. 8 053   DUMINICĂ, 2 OCTOMBRIE 1983     4 pagini — 50 bani      miting  dedicat  păcii  şi  dez­  guranţă,  eliberaţi  de  spec­  decate  şi  mi-am  petrecut
                                                                                                 armării.  Bărbaţi  şi  femei,   trul   distrugerii   nucleare.   tinereţea  sub  un  cer  plin
                                                                                                 tineri  şi  vîrstnici,  într-o   El  exprimă  unitaţea  de   de  pulbere  de  puşcă,  cernit
                                                                                                 atmosferă  vibrantă,  de  pu­  inimi,  de  cugete  lucide  ale   de  jale  şi  mizerie  socială,
                     Să fie puse în valoare toate posibilităţile                                 ternică   însufleţire,   şi-au   poporului  român,  concepţia   cum   mintea   omenească
                                                                                                                            umanistă  a  preşedintelui
                                                                                                 exprimat  cu  hotărîre  ade­
                                                                                                 ziunea  deplină  la  Apelul   ţării,   tovarăşul   Nicolae   nici  pe  departe  nu-şi  poa­
                                                                                                                                                       te  imagina.  De  aceea,  as­
                           pentru îndeplinirea pianului fizic!                                   pentru  pace  şi  dezarmare   cuvîntul   de  deschidere  a   tăzi,  cind  pămintul  geme
                                                                                                                            Ceauşescu"  —  spunea  în
                                                                                                 al  Frontului  Democraţiei  şi
                                                                                                                                  1
                                                                                                                                                      de  povara  grea  a  stocurilor
                                                                                                 Unităţii   Socialiste,   şi-au   adunării  Viorica  Almăşan,   de arme din cele mai sofis­
                 In  spiritul  frumoasei  tra­  în intensitate şi. ca realizări   concediile,  am  ajuns  în  si­  spus cu tărie, răspicat, încă   preşedintele  Consiliului  O-   ticate,  cind  o  singură  schi­
               diţii  de  dăruire  şi  abnega­  concrete,  deşi  sarcinile  şi   tuaţia  de  a  nu  putea  plasa   o  dată,  voinţa  de  a  trăi  în   răşenesc  Brad  al  F.D.U.S.   tele  ar  putea  distruge  tot
               ţie  în  muncă,  minerii  din   cerinţele  de  minereu  de  fier   posturile  necesare  în  aba­  pace,  de  a  munci  cu  în­  în  cuvîntul  lor,  vorbitorii   ceea  ce  am  construit  noi  şi
               Poiana  Ruscăi  s-au  mobi­  sînt  tot  mai  mari,  ne-a  de­  taje,  iar  în  septembrie  ne-a   treaga  dăruire  pentru  bine­  Ionel  Lung,  Aurel  Dobîr-   înaintaşii  noştri  pe  planetă,
               lizat  exemplar  în  produc­  terminat  să-i  întrebăm  pe   condus la acelaşi lucru nu­  le  şi  prosperitatea  poporu­  cău  şi  Dănuţ  Sida  şi-au   cer  cu  insistenţă  un  NU
               ţie  şi  în  acest  an,  înregis-   factorii  de  conducere  ai   mărul  mare  de  absenţe  ne­  lui  român.  S-au  scandat   exprimat  unanim  îngrijora­  hotărît  înarmărilor  nuclea­
               trînd  unele  rezultate  nota­  întreprinderii  Miniere  Hu­  motivate,  învoiri  şi  foi  de   lozinci   :   „Ceauşescu   —   rea  faţă  de  agravarea  cli­  re"  —  spunea  economis­
               bile.  După  primul  semes­  nedoara,  care  sînt  cauzele   boală.  Această  stare  de  lu­  pace  !  „Vom  munci  şi   matului  de  încordare  în   tul  Partenie  Grama,  parti­
               tru,  în  bilanţul  realiză­  acestui regres.          cruri  este  însă  pe  cale  de   vom  lupta,  pacea  o  vom   Europa  şi  în  lume,  prin   cipant  la  cel  de-al  doilea
               rilor  au  fost  înscrise  depă­  —  Deşi  unele  sînt  de  na­  rezolvare.       apăra  !“,  „Dezarmare  —•   amplasarea  rachetelor  cu   război mondial.
               şiri  de  plan  la  toţi  indica­  tură  obiectivă,  cum  ar  fi   Accentuând asupra caren­  pace!",  „Stima  noastră  şi   rază  medie  de  acţiune,  ce-   La rîndul său. minerul
               torii fizici şi de eficienţă  funcţionarea defectuoasă a  ţelor  care  le-au  grevat  ac­  mîndria  —  Ceauşescu  —   rînd  încetarea  demenţialei
                                                                      tivitatea  în  lunile  august   România !“.          curse a înarmărilor, apre­  (Continuare în pag. o 2-a)
                    PATRIEI — CÎT Mâl MULT CĂRBUNE,                  şi   septembrie,   tovarăşul
                                                                     Ioan  Bîrnă,  secretarul  co­
                           CÎT Mâl MULT MINEREU!                      mitetului  de  partid  pe  în­    MUNCA - UNICUL IZVOR AL PR06RE8ULUI
                                                                      treprindere,  a  făcut  şi  un
                                                                      calcul  sumar:  dacă  nemo­
                economică.  Şi  în  luna  iulie   puţului  nr.  3  de  la  E.M.   tivaţii  din  luna  septembrie
               s-a  acţionat  cu  insistenţă   Ghelari şi exploatarea sub  erau  prezenţi  la  mină  şi     SOCIAL Şl AL BUNĂSTĂRII BENEftALE
               în abataje, obţinîndu-se noi -   capacitate  a  iazului  de  de­  realizau  numai  o  producti­
               depăşiri  de  plan.  în  conti­  cantare,  decisive  în  neîn-   vitate  de  4  tone  de  mine­
               nuare  însă,  în  lunile  au­  deplinirea  planului  la  mi­  reu  pe  post,  planul  nostru
               gust  şi  septembrie,  efortul   nereul  de  fier  au fost dezor­  fizic  ar  fi  fost  considerabil   Pulsul muncii în prima zi de aplicare
               depus  n-a  mai  fost  la  a-   dinea   şi   indisciplina   în   depăşit.  în  faţa  respective­
               celaşi  nivel,  ajungîndu-se   muncă  —  sublinia  cu  obi­  lor  stări  de  indisciplină  nu       generalizata a acordului global
               ca,  în  luna  recent  încheia­                        am  stat  pasivi  —  spunea
               tă,  planul  la  indicatorul  fi­  ectivitate  şi  justeţe  ing.   interlocutorul.  Am  acţionat   Pe  inginerul  Eugen  Găl-   platforma  furnalelor  face   ce  planificate,  în  condiţii­
               zic  de  bază  —  fierul  în  mi­  Vasile  Golda,  directorul  în­  prin  formele  muncii  poli-   benuşe,  şeful  secţiei  I  fur­  parte  din  programul  ce-1   le de calitate prevăzute.
               nereul  marfă  livrat  —  să   treprinderii.  în  luna  au­  tico-ed,ucative, prin măsuri  nale  din  Combinatul  Side­  aplicăm  şi  care  in  această   Aşa  se  explica  de  ce  se
               nu  fie  îndeplinit.  în  an­  gust,  datorită  faptului  că,                    rurgic  Hunedoara  l-am  în-,  situaţie  .se.  referă  la  orga­  acordă  toată  grija  bunei
               samblu,  rezultatele  pe  pri­  la  nivelul  consiliului  oame­  DUMITRU GHEONEA   tîlnit  ieri  la  o  oră  destul  de   nizarea  mai  îndeaproape,   •planificări,  organizări  şi  e-
               mele  trei  trimestre  ale  a-   nilor  muncii,  nu  am  stăpî-                  matinală  pe  platforma  fur­  pe  toate  schimburile,  a  ur­  fectuării  reparaţiilor  curen­
               nului,  la  nivelul  întreprin-  -  nit în mod corespunzător  (Continuare în pag. a 2-a)  nalelor,   între   furnalişti.   măririi  şi  controlului  înde­  te  de  16  ore  prevăzute
               derii  Miniere  Hunedoara,                                                       Pentru  siderurgiştii  hune-   plinirii  sarcinilor  pe  între­  pentru  fiecare'  furnal  în
               sînt  bune  :  producţia  mar­                                                   doreni,  z,iua  avea  o  dublă   gul  flux  tehnologic  şi  la   parte, în fiecare lună.
               fă  a  fost  depăşită  cu  peste                                                 semnificaţie:  prima  zi  de   fiecare loc de muncă.    —  Pentru  luna  octom­
               29  milioane  lei,  producţia                                                    aplicare  a  acordului  global,   Schimbul  C,  condus  do   brie  avem  prevăzute  repa­
               netă  (pe  opt  luni)  cu  mai                                                   prima  zi  a  lunii  în  care  ei   subinginerul  Gustav  Spori   raţii  curente  în  zilele  de  7,
               mult  de  19  milioane  'lei,                                                    urmează  să  beneficieze  de   se  prezintă  lu  datorie.  Nici   14  şi  20  octombrie  —  ne
               cheltuielile la 1 000 lei pro­                                                   majorarea retribuţiei.     o  întîrziere,  nici  o  absenţă   spune  Ilie  Suciu,  şeful  a-
               ducţie  marfă  au  fost  redu­                                                     —  Am  pregătit  temeinic,   nemotivată.  Schimbul  se   telierului  de  întreţinere.  Dar
               se  cu  16,5  lei  la  materiale,                                                cu  toată  grija,  trecerea  la   preia din mers. De la fur-  am  putea  începe  prima  re­
               iar  cele  totale  cu  24,7  lei,                                                generalizarea  aplicării  acor­                       paraţie  chiar  azi,  pentru  că
               s-au  dat  suplimentar  circa                                                    dului  global,  conştienţi  de                        totul  e  pregătit.  Ştim  pre­
               4  400  tone  fier  în  minereu                                                  avantajele  aplicării  acestei   La C.S. Hunedoara    cis  ce  anume  avem  de  în­
               marfă, 123 000 tone dolomi-                                                      forme  superioare  de  orga­                          locuit  si  toate  piesele,  an-
               tă, 2 400 tone talc.                                                             nizare  şi  retribuire  a  mun­                       samblele  şi  subansamblele
                 Faptul  că  în  ultimele                                                       cii  —  ne  spune  şeful  sec­  naliştii  ieşiţi  din  schimbul   sînt  verificate  şi  pregătite
               două  luni  ale  trimestrului   I.M. Barza. Echipa condusă de Gheorghe Ţîroi lucrează la   ţiei.  De  fapt,  şi  prezenţa   III,  de  la  cadre  de  condu­  pentru  a  fi  montate.  Tot
               al  III-lea  activitatea  la  ex­  sectorul Musariu II. Lunar depăşeşte planul cu 20 Ia sută.  mea,  a  celorlalţi  tovarăşi   cere  aflăm  că  imediat  ce   ce  am  gîndit  în  privinţa
               tracţia minereului a scăzut                                                      din conducerea secţiei pe  s-a  anunţat  trecerea  la  a-   efectuării  unor  reparaţii  de
                                                                                                                           plicarea  acordului  global,   calitate  înaltă,  într-un  timp
                                                                                                                           comitetul  de  partid  şi  con­  redus,  printr-o  organizare
                                                                                                                           ducerea  secţiei  au  iniţiat   superioară  a  muncii  are
                                                                                                                           un  program  de  măsuri  care   drept  scop  scurtarea  dura­
                    CAMPANIA AGRICOLĂ.DE                                                                                   să  asigure,  în  conformita­  tei  de  reparaţii  şi  creşterea
                                                                                                                                                      indicilor  de  utilizare  a  fur­
                                                                                                                           te  cu  prevederile  legii,  din
                                                                                          - •                              prima  zi  de  lucru  realiza­  nalului,  ceea  ce  de  fapt
                                                                                                                           rea  ritmică  a  sarcinilor  de   înseamnă producţie de fon­
                               La strînsul recoltei şi Ia însâmînţarea                                                     plan.  Problema  principală   tă  mai  mare  şi  implicit  cîş-
                                                                                                                           ce  se  pune  de  acum  îna­
                                                                                                                                                      tiguri  mai  mari.  Aş  mal
                             griului să participe toate forţele satelor!                                                   inte  în  faţa  furnaliştilor  —   menţiona  şi  o  altă  cale  de
                                                                                                                           ne  spun  interlocutorii  noş­
                                                                                                                                                      realizare  a  unor  însemnate
                                                                                                                           tri  —  este  asigurarea  unei   economii  de  piese  şi  sub-
                 La  C.A.P.  Geoagiu  se  lu­                                                   n-a început încă. Recoltarea   activităţi  calitative  noi  pe   ansamble  :  recondiţionarea
               crează  la  culesul  porumbu­    RADIOGRAFIA UNEI ZILE DE MUNCĂ                  trebuia  să  înceapă  vineri,   toate  planurile  de  acţiune,   în  atelierele  proprii  a  unui
               lui,  fiind  recoltate  pînă  a-                                                 dar  faptul  nu  s-a  întîm-   între acestea se înscrie pre­  mare  volum  de  piese  de
               cum 35 ha, şi la scosul sfe­             ÎN COMUNA GEOAGIU                       plat, deoarece combina des­  ocuparea  de  căpetenie  ce   schimb.  în  paranteză  fie
               clei  de  zahăr.  La  recoltatul                                                 tinată  acestei  lucrări  a  fost   există  aici  pentru  asigura­  spus,  numai  în  acest  an
               sfeclei  au  participat  vineri                                                  folosită  anterior  la  strîri-   rea unui mers constant, fă­  am recondiţionat 67,3 tone
               65  de  cooperatori,  printre   întocmit,  trei  zile  pe  săptă-   turile  personale  şi  de  pe   gerea seminţelor de trifoi,  ră  nici  o  dereglare,  a  fie­
               cei  mai  harnici  numărîn-   mînă  venim  cu  100  .elevi,   suprafeţele  de  teren  luate                 cărui  furnal,  ceea  ce  con­          C. SANDU
               du-se  Ioan  Murgu,  Maria   iar  în  celelalte  trei  cu  cîte   „în  parte"  de  la  cetăţenii   T. BONDOR  stituie  singurul  factor  de
               Crişan,  Gheorghiţa  Chere-   50.  E  greu  să  fac  evidenţi­  din  ITomorod,  sat  necoope-               realizare a producţiei fizi­  (Continuare in pag. o 2-a)
               cheş,  Maria  Ştef,  Viorica   eri,  dar  se  pot  spune  cîteva   rativizat.  Aşa  au  procedat,   (Continuare in pag. a 2-a)
               Cioantă şi mulţi alţii.    nume  :  Marioara  Ardeau,   de  pildă,  Ioan  şi  Maria
               '  La-strînsul  recoltei  parti­  Dana  Grecu,  Daniela  Ilieş,   Borza  care,  în  loc  să  cu­
               cipă  şi  elevi  ai  Liceului  A-   Elena Dan, Dorin Todea.  leagă  porumbul  unităţii  a-
               groindustrial  din  Geoagiu.   în  satul  Aurel  Vlaicu  re­  gricole  ai  cărei  membri
               Vineri,  în  grădina  de  legu­  coltarea  cartofilor  —  deşi   sînt,  au  muncit  pe  lotul  u-
               me  a  C.A.P.  Geoagiu  mun­  unfîatea  a  avut  numai  30   nui  homorodean.  Eufimia
               ceau  elevii  din  trei  clase   ha  cu  această  cultură  —•   Ştefan,  pe  care  am  întîî-
               la  recoltarea  sfeclei  roşii,   s-a întins pe aproape 10 zi­  nit-o  venind  de  la  lotul
               sub  îndrumarea  prof.  ing.   le.  Culesul  porumbului  a   luat  de  la  un  cetăţean  din
               Aneta  Lefter  şi  prof.  Ma-   început  doar  vinerea  trecu­  ITomorod,  ne  spunea  că  nu
               rioâra  Banu.  Zilnic  iau   tă,  iar  pînă  în  prezent,  din   a  chemat-o  nimeni  la  cu­
               parte  la  strîngerea  recoltei,   suprafaţa  de  113  ha,  s-au   les  pe  terenurile  C.A.P.
               în  cele  trei  cooperative  din   recoltat abia 15 ha, cu com­  Remus  Borză,  lucrător  la
               comuna  Geoagiu,  circa  300   bina.  Manual  nu  s-a  cules   Şantierul  Nr.  5  din  Orăş-
               de  elevi.  La  grădina  C.A.P.   nici  un  ştiulete.  Aurel  Ma-   tie  al  T.C.  Hunedoara—De­
               Aurel  Vlaicu  discutăm  .cu   riş,   preşedintele   unităţii,   via,  şi-a  luat  concediu  de
               maistrul  instructor  Maria­  spunea  că  n-a  început  cu­  odihnă,  dar  nu  pentru  a
               na  Popa  şi  tehniciană  Ghi-   lesul  manual  al  porumbu­  participa  la  culesul  porum­
               ţă Mihălţan.               lui  deoarece  abia  s-a  ter­  bului C.A.P.
                 —  Am  venit  astăzi  cu  50   minat  recoltarea  cartofilor.   Nici  la  Cooperativa  Agri­
               de  elevi;  ne  spunea  Maria­  Cooperatorii   au   trecut   colă  de  Producţie  din  Cig-   C.A.P. Dobra. Echipa tovarăşei Letiţia Oprean lucrîutl la culesul vinctclor.
               na P. Conform graficului   la strînsul recoltei de £>e io­  mău recoltatul porumbului
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10