Page 50 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 50
Paq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 064 © Si
Rezultate pe măsura temeinicei pregătiri Ritmicitate, calitate, eficienţă!
i'I'ele^
de aplicare a noii forme de retribuire (Urmore din pag. 1) dam, şeful formaţiei I, de 11.00 Telex
A-
Marian
Maistrul
sară vergelelor de la um la croitorie, arată că în 11.05 Cultivare
Pe primele trei trimes le pe care le folosesc în primă de import pe care bru al colectivului nos brele şi un dispozitiv de luna septembrie colectivul teraturii
şcoală
tre ale anului în curs, activitatea lor productivă. în acest an am întrebuin tru are sarcini bine sta tăiat ţeavă. în lucru se a reuşit să confecţioneze în 11.30 Cinci ni!
meni (ce
colectivul de oameni ai Dacă, spre exemplu, pe ţat-o cu o rigoare gospo bilite de a căror rezol află o maşină pentru tras acest mod cu 2 000 de sa 11,55 Noi in i
muncii ai întreprinderii de perioada la care ne refe dărească deosebită. Toc vare este direct răspunză ţeavă din bandă, care, coşe mai mult decît era 12.10 Ora dc .
-
Blănărie „Vidra * din G- rim ne-am propus ca la o mai în acest sens, al efi-' tor — completa tovarăşa odată pusă în funcţiune, prevăzut. 13.00 La sfîrşii
răştie a depus stăruinţă mie de lei producţie mar cientei întrebuinţări, şi în Lucia Popoviciu — secre va conduce la reducerea La toate aceste reali nă (I) (
* Telespi
deosebită în direcţia spo fă să realizăm, cheltuieli continuare în atenţia con tarul comitetului U.T.C. cheltuielilor materiale, la zări o contribuţie impor 15.00 Fotbal :
ririi cantităţii şi calităţii totale de 721 lei, noi am ducerii întreprinderii şi a al întreprinderii „Vidra" creşterea ritmicităţii . în tantă şi-au adus-o comuniş Mureş i —
articolelor ce se realizea obţinut o economie de 50,50 secţiei noastre a stat per din Orăştie. execuţie şi a calităţii pro tii,, care, aflăm de la Rodi- 17.50 nicu Vile
Columne
ză aici, obţinînd asţtel, atît Tei. La cheltuielile mate manent preocuparea pentru — în ce priveşte aplica duselor. Toate aceste mo ca Avram, numără măi Azi, mun
din partea contractanţilor riale, faţă de planul preli rea în practică a retribui dernizări şi utiiaje noi au mult de jumătate din efec giu
Săptăinîn.
18.05
străini cît şi a beneficia minat — 620,20 lei — am aflarea unor soluţii tehno rii în acord global — fost concepute şi realizate tivul colectivului. Ei ac 18,20 Serial ştii
rilor interni, aprecieri din realizat economii care, tot logice cît mai bune ie completa inginerul Radu de lucrătorii din unitate, ţionează cu promptitudine şi natura*
tre cele mai bune. în cifre transpuse, înseam întrebuinţare a materiale Dobroiu, şef serviciu din rîndul cărora se re şi responsabilitate cînd se 18.50 1001 de 6
Intre rezultatele notabile nă 588,50 lei, deci, econo lor pentru a căror procu O.P.M. — am stabilit sar marcă Livius Boglea, Elena ivesc probleme mai deose 19.00 lor) Telcjurna
ale unităţii un loc aparte mii de 31,70 lei la 1 000 lei rare ţara investeşte sume cini de producţie defal Soba, Ioan Florea şi Mihai bite în procesul de pro 19,25 Actualită
51 deţine realizarea supli producţie marfă. Acestora, importante. Din următoa cate pe fiecare secţie şi Plic. ducţie, fiind un exemplu mie — (
La sfîrşii
mentară faţă de plan a adăugîndu-le alte economii rele zile întreprinderea va formaţie de lucru, tarife — Concomitent cu preo permanent pentru toţi lu 19.40 nă (II) (
unor sortimente de produ pentru toate unităţile de cupările vizînd realizarea crătorii, prin dăruire în 20.00 Teleencic
se cu mare căutare pe pie produse, pentru toate ritmică şi de calitate a muncă şi devotament. Iar 20.40 Film ser
(color) -
ţele de desfacere. Astfel, MUNCA - UNICUL IZVOR sortimentele. De aseme producţiei fizice-sortimen- acum, cînd întregul colec 21.10 o seară
la confecţii din blană na AL PROGRESULUI SOCIAL nea, s-a făcut o strictă tale, la noi se acţionează tiv acţionează cu hotărîre 22,15 Teicjurus
turală, faţă de 137 300 bu precizare a normelor de cu hotărîre — releva Ro- pentru transpunerea cît lor)
căţi preliminate a fi rea SI AL BUNĂSTĂRII GENERALE consum la principalele ma dica Avram, secretarul co * Sport
lizate în răstimpul celor terii prime, materiale, mitetului de partid — în mai temeinică în viaţă a 22.30 Invitaţii
măsurilor stabilite de Co
23.30
închidere
9 luni ale anului, s-au înregistrate la energia e- beneficia de un dispecerat combustibil, energie elec direcţia reducerii consu mitetul Politic Executiv al lui.
produs 141 700 buc. ; la lectrică şi combustibil, se de sortare, prin interme trică şi a cheltuielilor ma murilor, a recuperării şi C.C. al P.C.R. privind per
articple din blană artifi poate contura şi mai bine diul căruia să poată fi teriale necesare pentru valorificării metalului şi fecţionarea sistemului de
cială, cu 8 000 de bucăţi personalitatea colectivului mai bine urmărit cursul de realizarea planului canti celorlalte materiale ce ne retribuire a muncii şi a
mai mult, la căciuli nostru, care, prin întrea materii prime, să poată fi tativ şi calitativ. rămîn de la confecţionarea prevederilor decretelor Con
154 600 bucăţi faţă de ga sa activitate, a reuşit asigurată, în final, o sor Prin aceste măsuri au umbrelelor şi truselor şco
BUCUREŞTI
142 400 cît se prevăzuse în să asigure condiţiile opti tare perfectă a pieilor şi, fost. pregătite toate con lare. O bună experienţă, siliului de Stat emise în dioprogramul
plan, la mănuşi — 205 000 me în care prevederile ca urmare a acesteia, să diţiile pentru onorarea o- în acest sens, o au lucră acest sens, birourile orga La ordinea zi
faţă de 194 400 perechi, iar Decretului de retribuire în putem crea produse care, bligaţiilor asumate prin toarele din cadrul atelieru nizaţiilor de bază, toţi co tură; 7,00 Rai
la semifabricate 535 000 acord global pot rodi spor livrate la export, să nu contractul de acord global, lui de croitorie, unde se muniştii desfăşoară o in La panoul di
mp, cu 26 100 mp mai mult. nic pentru fiecare formaţie prezinte absolut nici un pentru realizarea produc recuperează, practic, toate tensă activitate . politico- muncii; 8,00il!
8,10 Curierul
E lesne de înţeles că la de lucru, pentru toate motiv de refuz. bucăţile de ţesătură imper organizatorică, menită să 9.00 Buletin; i
temelia acestor succese de secţiile şi atelierele de — Pe lingă aceste im ţiei sortimentale. Cum spu meabilă ce rămîn de la conducă la realizarea rit Audienţa cr.
producţie stau preocupa producţie, pentru toţi oa portante măsuri privind neam, temelia asigurării croit, din care se con mică a prevederilor pe Buletin dă
Revista iile
rea, stăruinţa cu care cei menii muncii. calitatea muncii şi a pro unor producţii mari şi a fecţionează sacoşe şi alte acest an, la creşterea ca 10,40 orchcstr
ce alcătuiesc colectivul re — Cu mult înaintea a- duselor noastre, s-au stabi veniturilor pe măsura lor produsă de uz casnic. lităţii şi eficienţei muncii. poţ 4 -iD
din
numitei întreprinderi au plicării acestor prevederi — lit reguli deosebite în ce există. De interesul mem de ştiri ;
acţionat. în afara acesto sublinia Ilie Her, maistru, priveşte organizarea pro brilor colectivului nostru intr-un ghiozi
ra, după cum spunea to şeful atelierului de prelu ducţiei pe temeiuri noi, depinde materializarea a- letin do ştiri
varăşa Elena Brînduşa, crare piei ovine — ne-am determinate după metode cestora. Roadele muncii cultural ; 12,3
ra folclorului
preşedintele consiliului oa preocupat mai îndeaproa ştiinţifice, cît mai eficiente, din primele săptămîni lu 1 la 3 ; 14,55
menilor muncii din între pe de metodele ce le-am al căror rezultat va con crate în spiritul cerinţe cu minut ; 16
prindere, un loc aparte îl putea utiliza atît pentru duce la realizarea unei lor noii forme de retri ştiri ; 10,05 t
jocul pe ini
deţine chibzuiala cu care realizarea unei producţii înalţe productivităţi a buire n-au întîrziat să 16,30 Solişti'
s-a lucrat în răstimpul des superioare din punct de muncii. Aş aminti aici apară. Ele sint concreti 17.00 Buletin
pre care vorbim. vedere calitativ, cît şi măsurile ce s-au luat în zate în realizări care res Cu patria i
faptă; 17,30
— Este vorba de o grijă pentru o mai judicioasă ideea reducerii numărului pectă prevederile planului cin tecului: —
sporită faţă de materia folosire a materiei prime, de personal indirect pro defalcat pe fiecare subuni ră ; 18,00 Orei
primă care se foloseşte în care pentru întreprinderea ductiv şi — în urma cali tate de producţie, ele sînt tămîna politi
internaţionala
unitate. Oamenii tuturor noastră reprezintă o pro ficării prealabile într-una articole a căror calitate nişti ai şla
formaţiilor de lucru din blemă cu totul şi cu totul , sau alta din activităţile nu poate întîmpina refu nesc * A
întreprindere au devenit deosebită, o problemă de ce ţin strict de fluxul zul niciunui cumpărător, Romănia în
ţionuiă; 20,00
mai buni gospodari în acest care în mare parte de tehnologic — trecerea lui oricît de exigent ar fi. Unitatea de Bunuri Metalice Brad. Iată în plină activita * Scară cultt
sens, mai economi cu ma pinde soarta producţiei. Mă în producţie. în momen te harnica echipă de ambalat truse traforaj, condusă de gestla dv. ; !
Elena Marincscu.
teriile prime şi materiale refer îndeosebi la materia tul db faţă fiecare mem C. POPESCU nai ; 22,30 Mi
23,30—G,00 Noi
Implicare mai fermă a Soarta producţiei
Cinste fruntaşilor în munci cadrelor tehnice în agricole
DEVA: Misl
ţiului '°atria
(Urmare din pag. 1) IV. SILVICULTURA i (Urmare din pag. 1) la m r ( A
Locul I: Inspectoratul Silvic Deva j activitatea din sectorul DOAR O
(Flacăra); E
unelte, electrotehnice şi electronice : — 647,8 puncte. ' te pentru fiecare fermă, se rurgistul) ;
Locul I: I.M. Orăştie — 712,8 puncte. V. AGRICULTURA ŞI INDUSTRIE \ zootehnic! impune o grijă sporită faţă seriile I-II
tineri pentru
b în domeniul industriei uşoare: ALIMENTARA ţ de soarta producţiei, în structorul) ;
Locul I: întreprinderea dc Tricotaje în subramura morărit şi panificaţie : i Eslc bine cunoscut faptul că Lulza Lupescu, şeful fermei special a celei de lapte Viraj pericu
Tip Lină Hunedoara — 881 puncte. Locul 1: l.M.P. Deva — 661 puncte. J rezultatele ce se obţin în sec zootehnice de Ia C.A.P. Sar- marfă. Pe lingă asigurarea Micul lord (
• în sectorul industrializării lemnului în subramura industrializării cărnii : ţ torul zootehnic sînt nemijlocit mizegetusa, nu s-a preocupat unei bune furajări a ani LUPENI : M
tineşti (Cui
de
şi materialelor de construcţii : Locui I: 1.1.0. Deva — 509,4 puncte. 1 condiţionate de modul cum îşi cu răspunderea cuvenită vizînd malelor prin prelungirea CAN: Cafe E
problemelor
rezolvarea
Locul I: „Marmura" Simeria îndeplinesc atribuţiile încre iernatul animalelor şi buna cît mai mult posibil a pe fărul); LON
— 525 puncte. VI. GOSPODĂRIE COMUNALĂ I dinţate toţi lucrătorii din fer gospodărire a nutreţurilor în rioadei de păşunat, se cere tul liniei (l\
ŞI PRESTĂRI SERVICII 1 me. Fireşte, un rol de maxi să fie intensificate acţiu NOASA: t
(Muncitoresc
baza furajeră. Deficienţe inad
II. CONSTRUCŢII In subramura gospodărie comunală : ţ mă însemnătate in organiza misibile s-au semnalat şi în nile pentru transportul şi Despărţire
• în subranuirn construcţii industriale : Locul I: G.I.G.C.L. Deva ( rea şi conducerea întregii ac activitatea şefilor de ferme. depozitarea în bazele fura seriile I-II
tivităţi a fermelor îl au şefii
BRAD : Ţaţ
Locui I: I.C.S. Hunedoara — 519 puncte, i fermelor şi cadrele tehnice Maria Licescu (C.A.P. Pricaz), jere a întregii cantităţi de Roşie); ORĂ
Vaţa),
(C.A.P.
Florea
Florin
— 337,1 puncte. în subramura transport orăşenesc : > veterinare, care au datoria să Florin Boşorogan (C.A.P. Au nutreţuri. Exemple bune oaselor (P:
Locul I: J.J.T.L. Deva ţ se preocupe cu întreaga răs rel viaicu), Ion Rusan (C.A.P. de urmat în această pri pe cer (Fia
III. TRANSIV,.. X URI ŞI pundere dc înfăptuirea obiec Dine) şl Ion Ştefan (C.A.P. vinţă oferă cooperativele GIU-BAI: C
TELECOMUNICAŢII — 393 puncte. ( tivelor cuprinse in programul rate (Casa
în subramura industrie mică şi preş- ^ Turdaş), care nu au manifes agricole din Turdaş, Liva- HAŢEG : Ne;
• In subramura poştă şi telecomunicaţii: ţări servicii: i judeţean dc dezvoltare a zoo tat exigenţă şi răspundere dea, Cărăstău, Peştişu Ma dar (Dacia):
tehnici. pentru ca în fermele respec lexandra şi
Locul I: D.J.P.Tc. Deva Locul I: l.J.P.'I.M.P.S. Deva J Dacă marca majoritate a şe tive să se realizeze toţi in re, Strei şi altele, unde se LAN : B. L
— 209 puncte. — 852 puncte, ţ filor de ferme, medicilor şi dicatorii de plan la efective şi asigură un însemnat exce ţiune (Casa
tehnicienilor veterinari îşi ig producţii, să se întroneze or dent la sortimentul de fi SIMERIA : ’
Au mai rămas două lectiv muncitoresc să poa ficientă reclamă ordine şi norează cu cinste şi mîndric dinea şi disciplina. broase. Există însă şi coo rcşul); ILIA
luni şi jumătate pînă la tă raporta realizarea pla disciplină desăvîrşite în profesională sarcinile încredin De asemenea, datorită unor perative agricole, între care preţ e iubir
sfîrşitul anului. Sarcinile nului. Se Impune ca la întreaga activitate econo- ţate, există şi situaţii cînd u- neajunsuri ce şi-au făcut loc cele din Sarmizegetusa,
de plan în toate dome nivelul organelor şi or mico-socială, la toate ni neie cadre ignorează îndepli în activitatea unor cadre teh Sîntandrei, Unirea, Ohaba,
niile sînt în continuare ganizaţiilor de partid, al velurile de organizare şi nirea atribuţiilor ce le revin, nice veterinare, cum sînt lo- Deva, Simeria şi altele,
mobilizatoare. Mai sînt consiliilor oamenilor mun conducere a producţiei. ceea ce se repercutează nega sif Cocoş (Dispensarul veteri unde trebuie întreprinse
tiv asupra realizării indicato nar Vet el), Aurelia Avram
probleme de rezolvat, mai cii să crească exigenţa şi Eforturi susţinute se im neîntîrziat măsuri pentru Rezultatele
Aurel
(Şoimuş),
Perian
(Cris-
sînt greutăţi obiective, în responsabilitatea în mo pun deopotrivă pentru rilor de plan şi fructificării tur), Petru Cialma (Brad), acoperirea deficitului de octombrie ÎS
mod deosebit în sectoa bilizarea dinamică a ma îndeplinirea producţiei fi depline a potenţialului zoo Cornel Cioflica (Cri.şcior), Ale ordinul sutelor de tone în Extr. I: 3f
rele de aprovizionare teh- selor pentru înfăptuirea^ zice şi nete, a exportului tehnic de care dispun unită xandru Todea (Simeria), Xit registrat în balanţele fura 57, 45, 59, 6'
nico-materială şi de trans ritmică a sarcinilor eco şi investiţiilor, pentru a- ţile agricole şi gospodăriile Mimtcanu (Băcia), Ştefan Mi- jere. De asemenea, pentru Extr. a II-
port. Totodată; se ştie că nomie®, cu accent pe pla sigurarea îndeplinirii ne populaţiei. Iată cîteva exemple ron (Ribiţa), Elena Fulda (Ra- buna iernare a animalelor 13, 30, 10, 3:
există mari disponibili abătute a planului la pro care atestă lipsa de interes şi poit), Paula Zuberecz (Hune este necesar să fie urgen lei. Fond de el
tăţi tehnice şi umane in nul fizic, sortimental, pe ducţia de materii prime superficialitatea în muncă dc doara), Ioan Pop (Gholari), tat ritmul la lucrările de
suficient puse în valoare. calitatea produselor, . pe şi resurse energetice, în care dau dovadă unii şefi de Aurel Angliei (Călan) şi a al modernizare, atît în C.A.P.
Este timpul — timp încă diminuarea sub toate for corelaţie deplină cu înca fermă, medici şi tehnicieni ve tor cadre din unităţi de ace cît şi în fermele comple
profil,
s-au
laşi
înregistrat
destul de prielnic — pen mele a consumurilor de drarea riguroasă în con terinari. pierderi din efectivele do ani xelor intercooperatiste.
tru soluţionarea stărilor materii prime, materiale, sumuri. Iar în paralel cu Medicul veterinar Constan male, iar reproducţia nu _s-a
de lucruri, negative, eli combustibil şi energie. eforturile pentru îndepli tin Cucoş, de la circumscrip realizat in mod corespunzător. Punerea deplină în va Timpul pr
minarea carenţelor de or De la începutul acestei nirea planului pe acest ţia agrozooveterinară Lunca Pentru abaterile săvîrşite au loare a potenţialului pro azi, 15 octorr
mea va fi fr
ganizare şi■■ disciplină a luni s-a trecut la aplica an, se impune acţionat e- Cernii, nu s-a preocupat cu fost stabilite sancţiuni mate ductiv al fiecărei unităţi variabil, ma
muncii, mobilizarea mai rea hotărîrilor şi măsuri nergic în vederea pregă consecvenţă dc evidenţa co riale în vederea recuperării agricole Impune ca organi Vîntul va s
fermă la îndeplinirea pre lor privind perfecţiona tirii temeinice a produc rectă a mişcării efectivului dc pagubelor, precum şl sancţiuni zaţiile de partid de la sate din sud-est
râturile min
disciplinare, în raport de vi
vederilor de plan. Succe rea organizării şi retri ţiei anului viitor — an animale şi de controlul trata novăţia fiecăruia. Este necesar să situeze în centrul preo prinse între
sele de pînă acum tre buirii muncii, a celorlal hotărîtor pentru înfăptui mentelor stabilite, iar Elvira ca toţi cci in cauză să ma cupărilor actuale mobilizar de, iar cele
buie majorate, restanţele te prevederi din decrete rea integrală a prevede Szabo, şeful fermei zootehni nifeste exigenţă şi răspundere rea cooperatorilor şi meca 17 şi 22 gr(
local, se va
recuperate, pentru ca la le Consiliului de Stat. A- rilor cincinalului calităţii ce a C.A.P. Unirea, nu urmă in întreaga activitate, să asi nizatorilor la realizarea e- şi izolat bri
finele anului fiecare co plicarea lor corectă şi e- şi eficientei economice reşte situaţia livrării produc gure îndeplinirea in condiţii xemplară a tuturor acţiu (Meteorolog
ţiei şl gospodărirea judicioasă nilor decisive pentru soar A, Pronccnt
ireproşabile a sarcinilor ce Ie
a furajelor. De asemenea, revin. ta producţie# agricole.