Page 53 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 53
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE,UNIŢI VĂ! românia*ceauşescu»pace;
jN
„Pacea este certitudinea viitoarelor noastre împliniri"
în Piaţa Unirii din tragerea celor existente* „Consjderăm că nu este
1
Haţeg — devenită o mare — arăta în cuvîntul de prea tîrziu a fi evitat un
S O C I A L I S M U L lore, de pancarte, lozinci ria Medrea, Orăşenesc al în puterea popoarelor de
de steaguri roşii şi trico
deschidere a adunării Ma-
cataclism nuclear, că stă
preşedintele
şi portrete ale tovarăşului
Consiliului
a impune victoria raţiu
Nicolae Ceauşescu, — s-au
F.D.U.S.
nii. Sîntem hotărîţi să ac
întrunit peste 800 de oa
După ce au reliefat ac
meni ai muncii din uni
bilitatea pentru a apăra
tăţile economice ale ora tivitatea neobosită a pre ţionăm cu toată responsa
şedintelui Republicii So-
tot
ceea ce am
făurit
m H jH i ji| |H J r n i\\ij fiV B ! m 3 iiim 3 1 i& > llîlll şului — reprezentanţi ai prin munca noastră, viaţa
organizaţiilor componente şi viitorul copiilor noştri"
■ ™ i» im iiiiin iiijn rn !iii J U D E Ţ E A N i 1 ale Frontului Democraţiei — spunea în cuvîntul său
Şi Unităţii Socialiste, elevi ADUNĂRI muncitorul Băiuţ Oprişoni.
ai şcolilor generale şi ALE OAMENILOR Reluînd aceeaşi idee,
liceului agroindustrial, pen
Anul XXXV, nr. 8 065 DUMINICĂ, 16 OCTOMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani MUNCII PENTRU Constanţa Baciu sublinia :
tru a ridica chemarea la „Cerem cu fermitate să se
pace la rangul de dorin DEZARMARE Ş! PACE facă apel la raţiune, să nu
ţă unanimă, de condiţie existe pentru viitorul pla
fundamentală a vieţii şi cialiste România, tovarăşul netei noastre altă alterna
„ Z I U A E N E R G E T I C l A N U L U r „în numele vieţii, sus Nicolae Ceauşescu, pusă în tivă decît pacea — ţelul
civilizaţiei.
popoarelor
al
suprem
slujba păcii şi s-au pro
ţinem intru totul poziţia
exprimată de tovarăşul nunţat ferm in favoarea lumii". în numele
Exprimînd,
Nicolae Ceauşescu în le destinderii, păcii şi dezar pionierilor şi uteeiştilor
Omagiu celor ce dau ţării gătură cu tratativele de la mării, purtătorii de cuvint din şcolile oraşului, op
Geneva dintre Uniunea ai diferitelor categorii de ţiunea pentru pace, eleva
forţă si lumină Sovietică şi Statele Unite oameni ai muncii — Băiuţ Waidinger Gunde a spus :
Constanţa
Be-
Oprişoni.
ale Americii şi ne mani
festăm speranţa că realis ciu, Maria Pătraţi, Corne- „Cuvîntul nostru de pace
• Simfonia luminii străbate producţia pe locuitor abia evocă zborul temerar al
azi. ţara de-a lungul şi depăşea 129 kWh pe an, mul şi luciditatea, spiritul liu Ariene, Aneta Florea, unui porumbel alb spre
de înaltă responsabilitate
Steluţa Rădoni, Ioan -Cata-
de-a latul. Sărbătorim, ca azi producţia de energie pentru viaţa şi pacea po nă, Teofil Neiconi, Elena nesfîrşitul albastrei zări,
în fiecare an, în a treia electrică la nivel naţional poarelor continentului şi Bursescu, Nicolae Mărgi- zîmbetul cald al unui copil,
duminică a lunii octom a ajuns la 69 miliarde ale întregii lumi vor învin neanu — s-au angajat ca cîntecul duios al mamei.
brie, ,,Ziua energeticianu- kWh, iar consumul pe locui ge, că se va ajunge la prin muncă, prin acţiuni Pacea este oceanul gîndu-
lui" - simbol al preţuirii tor depăşeşte cifra de 3 000 înţelegerea de a se opri ferme de protest împotriva rilor şi speranţelor oame
nilor de bună credinţă din
pe care partidul şi statul kWh pe an. Mai trebuie amplasarea în Europa a . cursei înarmărilor, să
nostru o dau muncii nobile menţionat faptul că în pre noilor rachete cu rază contribuie la crearea unui toate ţările, este garanţia
şi atît de importante a zent majoritatea termocen medie de acţiune şi se va climat de destindere în tuturor aspiraţiilor şi certi-
celor ce asigură ţării for tralelor şi hidrocentralelor trece la retragerea şi dis- Europa şi în lume. (Continuore in pag. o 3-a)
ţă şi lumină — elemente noastre sînt echipate cu • _ • - o — »_ ® _ * _ l
definitorii ale dezvoltării agregate şi instalaţii con - • _ ® _ • _ e _
economico-sociale a patriei, cepute şi realizate în ţară,
ale progresului şi bună că în ele lucrează oameni
stării întregului popor. în cu o bună pregătire pro CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
camerele de comandă, la fesională, asigurată în şcoli
bornele generatoarelor sau de profil, de către cadre
în staţiile de joasă, medie de înaltă specialitate.
şi înaltă tensiune, în do- Toate acestea sînt ilus Nici o restanţă l a o n o r a r e a
moala simfonie a turbine trarea elocventă a politi
lor ori la temperatura ridi cii partidului nostru în do
cată a cazonelor, un pu meniul energeticii, a con obligaţiilor la fondul de s t a t !
ternic detaşament munci secvenţei pentru dezvol
toresc al ţării - energe- tarea armonioasă a tuturor Lucrările din campania baza de recepţie cantităţile C.A.P. Mărtineşti, Dine, O-
ticienii — veghează zi şi sectoarelor economice şi a agricolă de toamnă nu pot de porumb prevăzute. Toa haba, Romoşel şi Săiaşu
noapte pentru ca ţara să tuturor zonelor ţării. Urma fi considerate încheiate pî- te unităţile agricole coope de Sus, la' fiecare din uni
aibă una din valorile sale re a acestei politicii înţe nă ce unităţile agricole ratiste din Consiliul Unic tăţile respective existînd
cele mai de preţ - energia lepte, în judeţul nostru nu-şi onorează integral Agroindustrial Brad, cu ex
electrică. Prin munca eroi s-au construit — la Paro- prevederile la fondul de cepţia C.A.P. Vaţa do Jos cîte o restanţă de peste
că a acestor oameni, care şeni şi Mintia - două stat, impunîndu-se ca toa şi Birtin, şi-au realizat 100 de tone porumb
mari termocentrale, ca faţă de prevederile con
dau valenţe superioare căr re, prin producţia de tă producţia agricolă rea sarcinile dc livrare. Res
bunelui şi apelor din lacurile lizată să fie pusă la adă tanţa ce o are C.A.P. Vaţa tractuale. Este necesar ca
de acumulare, se nasc fără energie electrică reali post potrivit destinaţiilor de Jos este de peste 50 de toate unităţile agricole care
contenire kilowaţii, care un mare număr de termo şi zată, asigură judeţului Hu- stabilite. Anallzînd modul tone, ceea ce obligă con au rămîneri în urmă la
aleargă cu viteze cosmice hidrocentrale, între care se neodara locul I pe ţară în cum se înfăptuieşte acest ducerea unităţii respective onorarea obligaţiilor stabi
pe drumurile aeriene de numără cele de la Rovinari, acest domeniu, deşi exis deziderat, se constată că să acţioneze cu hotărîre în lite privind livrarea po
metal spre bornele motoa Turceni, Mintia, Craiova, tă termocentrale cu puteri mai există unităţi agricole vederea onorării integrale rumbului li bazele dc re
relor din cele mai diverse Brăila, Brazi, Luduş, Argeş, instalate mai mari. care nu şi-au îndeplinit în a acestei datorii. cepţie să-şi organizeze te
sectoare de activitate, con- Bicaz, Lotru, Porţile de Şi forţa energetică a ju totalitate sarcinile contrac O contribuţie meritorie
ferindu-le utilitate şi efi Fier, cu puteri instalate deţului nostru va creşte tot tuale pe care şi lc-au asu la îndeplinirea prevederi meinic activitatea de trans
cienţă, ori spre filamentele între 210 şi 1 720 MW. Un mai mult. Pe Rîu Mare, în mat. lor planului şi a progra port a produselor la fon
becurilor din casele noas păienjeniş de reţele elec Retezat, cîteva mii de Numeroase cooperative mului de autoaproviziona- dul de stat, să manifeste
constructori durează o nouă
tre. trice împînzeşte azi întreg cetate de lumină, al cărei agricole ale căror consilii re teritorială şi-au adus-o întreaga răspundere patrio
Din anul 1950, cînd a perimetrul României so termen de finalizare este de conducere au manifes şi cooperativele agricole tică şi cetăţenească pentru
fost adoptat întîiul plan de cialiste. aproape, urmînd să se în tat răspundere şi preocu din Haţeg, Dobra, Burjue, realizarea exemplară a o-
10 ani de electrificare în Dacă atunci, în 1950, tregească prin salba de pare consecventă pentru Orăştie, Beriu, Romos, Lă-
patria noastră, energetica producţia de energie elec hidrocentrale ce va coborî buna organizare a activită puşnie, Ităduleşti, Bulturi, bicctiyelor din programul
a luat un avînt impresio trică a ţării era de numai ţii la strîngerea şi trans Hăşdat, Bretea Streiului, dc autoa pro vizionare teri
nant. In tară s-a construit 2,113 miliarde kWh, iar (Continuare tn pag. a 2-a) portul recoltei, se prezintă Bretea Română, Vâlcele, torială.
cu rezultate lăudabile pri Sintămăria Orie a, Peştişu
vind îndeplinirea obliga Mare şi altele, care au
ţiilor ce le-au revenit. E- transportat la bazele de re MASa LEMNOASA
Primul hotel al Călanului ÎN ZIARUL DE AZI xemple bune de urmat în cepţie întreaga cantitate de PESTE PLAN
această privinţă oferă, în
porumb destinată fondului
tre altele, cooperativ a a- de stat. în contrast însă,
Amplasat pe strada Bra- două şi trei paturi, am unele C.A.P. tărăgănează în parchetul do la
dului, la numărul 11, noul reţinut bunul gust dovedit • Pregătiri de iarnă şi gricolă din Deva, această Luncani, al sectorului
inadmisibil îndeplinirea o-
- de lapt primul — hotel de cei de la „industria cîteva probleme de a- unitate livrînd la fondul bligîţiilor ce şi le-au asu forestier Haţeg, lucrea
de stat întreaga cantitate
din oraşul Călan nu se mică‘' in amenajarea inte provi/.ionare curentă mat. Asemenea aspecte se ză oameni harnici, cu
remarcă in mod deosebit rioarelor : televizor, frigider, de porumb planificată. întîlnesc în cazul coope tragere (le inimă la
din punct de vedere arhi băi cu cadă şi duş porta • Lecturi şi privelişti De asemenea, aceeaşi muncă. Dovada conclu
tectonic, Este un bloc de bil — in camerele de locuit • Mozaic duminical preocupare pentru în rativelor agricole din Rîu dentă a acestei afir
locuinţe la lei ca toate confort I A, un bufet-bra- deplinirea răspunderilor de Mori, Sarmizegetusa, maţii sînt realizările lor
celelalte din vecinătatea serie, salon de coafură, • Sport patriotice şi cetăţeneşti a- Ciula Mare, Boşorod, Roş de piuă acum. După
casei .de cultură. De fapt, spălătorie. Am mai aflat, sumate au dovedit-o şi. con eam, Teiu, Turdaş, Zam, cum ne informează şe
este vorba de un bloc ce de asemenea, că este • 24 dc ore pe glob ducerile C.A.P. Sîntandrei, Boş, Nandru, Izvoarele şi ful dc parchet Constan
ajunsese, din vina celor in curs de instalare o Simerla, Băcia, Bobîlna şi altele. De neînţeles este tin Dodii, din planul de
care au locuit in el, intr-o centrală telefonică, iar in Ilărău, care au predat la şi atitudinea conducerilor 1 000 mc masă lemnoasă
stare avansată de degra jurul hotelului au inceput cit are do realizat pe
dare, Dar iată că, in ur- să prindă contdruri tot mai acest an parchetul Lun
ma conlucrării fructuoase precise parcul şi locul de cani, pînă in 11 octom
dintre întreprinderea Jude- parcare a autoturismelor, brie fuseseră expediaţi
ţeană de Producţie Indus- Revenind la dotări, de spre depozitele finale
trială Mică şi Prestări Ser- reţinut este faptul că mare 700 mc şi mai sînt pre
vicii, Crupul întreprinderilor parte dintre acestea — gătiţi pentru expediere
de Gospodărie Comunală mobilier, lenjerie,' perdele, circa 5—000 mc.
şi Locativă şi Consiliul feţe de masă, rame pentru Paralel cu activitatea
Popular Orăşenesc Călan tablouri — au fost confec- - de exploatare, muncito
vechiului bloc i s-a dat o fionate chiar de către be rii parchetului fac şi
nouă înfăţişare. neficiar. Iar cind afirmam mangalizarea buturilor.
Însoţiţi de Dan Eduard că noul hotel, deşi incă nu Ei au realizat pînă
Brenner, d i r e c t o r u l are nume, se află pe dru-- acum, extra plan, 20 to
I.J.P.I.M.P.S., beneficiarul mul bun al ciştigării unui ne de mangal.
noului edificiu şi, în foarte binemeritat renume, aveam Intre cei mai harnici
mare măsură, chiar autorul in vedere consemnările se numără lucrătorii
\
său, am vizitat, de curînd, primilor turişti : „Vă mul- din brigăzile condu
hotelul... Nu are încă furnim mult * şi vă dorim se de Constantin . Pă-
nume, dar se află pe dru- oaspeţi care să ştie să truceanu în exploa
mul bun al ciştigării unui respecte munca, după con- tarea Valea Boului şi
binemeritat renume. Dis- diliile pe care le oferiţi Ion Glodcan în exploa
punînd de 92 de locuri, în Mecanizatorul Nicolae Damian a asigurat punerea unor baze temeinice recoltei de le tarea Valea Roşie.
cele 38 de camere cu unu, MIRCEA DIACONU gume din anul viitor la C.A.P. Beriu.
