Page 57 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 57
51*.S****
ROMÂNIA*CEAUŞESCU«PACE l
Minerii Angoasei subscriu cu hotarire şi fermitate la
Apelul pentru pace şi dezarmare lansat de F.O.U.S.
S O C I A L I S M I L mosferă de entuziasm şi cestora, elevi ai şcolii ge iraţionale de armament nu
Caracterizată printr-0 at
nerale din localitate. Cu
clear, de arme de distru
largă participare, adunarea
toţii, într-un glas, într-o
gere în masă o airfeninţă".
pentru dezarmare şi pace
singură voinţă au dat ex
Pornite din sute de piep
a oamenilor muncii do la
întreprinderea Minieră A- presie puternicei lor voin turi, scandările „Ceauşescu
ţe pentru pace, pentru o-
— pace“, „Vrem pace pe
ninoasa a relevat, încă o prirea cursei aberante a Păinînt", „Ceauşescu şi mi-
dată, profundul ataşament înarmărilor, trecerea la nerii“ au însoţit cuvintele
al minerilor din Valea distrugerea arsenalelor nu pline de emoţie şi vibrant
Jiului, al tuturor mineri cleare ce astăzi împovă patriotism ale vorbitorilor.
lor ţării, la politica exter rează planeta şi o amenin In cuvîntul său, Nicolae
nă a partidului nostru co ţă cu distrugerea. Acestor Bokor, miner şef de briga
munist, la noile şi strălu sentimente le-a dat glas, dă, arăta: „De aici, de la
citele iniţiative în favoarea Aninoasa, să facem auzit
Ultimul trimestru al anului — salvgardării păcii pe pla Adunări ale glasul minerilor, al celor
neta noastră, iniţiative pro
care scoatem lumină din
movate cu consecvenţă şi oamenilor muncii bezna adîncului, să facem
o perioada decisivă pentru sporirea curaj de primul bărbat al pentru dezarmare cunoscută dorinţa noastră
ţării, tovarăşul - Nicolae
de pace, de linişte sub
Ceauşescu, secretarul ge şi pace soare; vrem să trăim zile
producţiei de cărbune neral al partidului. senine şl senin dorim să
în marea sală de apel, în cuvântul de deschidere, fie viitorul nostru şi al co
Acum, în ultimul trimes ceste realizări, putem spune adăugat aproape 20 tone pavoazată sărbătoreşte — Eugen Şerbănescu, din par piilor noştri".
tru al anului, sporirea pro că de la începutul anului mediei înregistrate ante cu steaguri roşii şi trico tea Consiliului Municipal Maistrul electromecanic
ducţiei de cărbune repre s-au extras suplimentar rior. Aparent, acest „salt" lore, cu pancarte şi lozinci, Petroşani ai F.D.U.S., care ’ Teofil Blag a spus la rân
zintă un imperativ de. o peste 120 000 tone de căr pare neconcludent. însă cu tablouri ale secretaru a spus, printre altele; „Mi dul său; „Cele două me
:
importanţă covârşitoare pen bune. Şi. mai precizăm că vreau să subliniez un alt lui general — sute de mi nerii, toţi oamenii muncii saje adresate conducători
tru toate, colectivele de ritmurile de extracţie, chiar aspect; unitatea noastră, neri, tehnicieni, ingineri do din întreprinderea noastră, lor Uniunii Sovietice şi
mineri din bazinul .Văii în condiţiile îndeplinirii în luna octombrie, are ca la mina Aninoasa au ţinut asemenea tuturor celor ca Statelor Unite ale Ameri-
Jiului. Nu măi trebuie să planului, chiar cînd se în-’, sarcină de plan o produc să-şi exprime din adîncul re ştiu pentru ce muncesc, cii reflectă hotărîrea po
justificăm " de ce anume, registrează' această consi ţie de 1 619 tone cărbune inimilor deplina adeziune doresc din toată inima să porului român, în frunte
pentru j că — se cunoaşte pe zi; la chemările cuprinse în contribuie la transformarea cu preşedintele ţării, tova
— atît ' siderurgia cit şi derabilă . depăşire, continuă ■Se extrage cu 200 tone Apelul pentru pace şi de acestei străvechi vetre a răşul Nicolae Ceauşescu,
energetica au nevoie de să crească. „Afirmaţia este de cărbune mai mult. Ex- zarmare lansat de Frontul cărbunelui într-un mereu de a lupta tu tot angaja
tinzînd aria comparaţiilor, Democraţiei şi Unităţii mai puternic centru mi mentul pentru instaurarea
putem aprecia că se lu Socialiste adresate poporu nier, să-şi facă tot mai unei păci trainice şi dura
crează în acest ultim tri lui român, tuturor popoa mult simţit aportul la dez bile în lume. Şi noi, oa
mestru al anului la cote relor iubitoare de pace din voltarea bazei energetice a menii muncii de la mina
superioare producţiei, şi lume. Au participat la adu ţării; pentru aceasta însă Aninoasa, ne alăturăm cu
mai ales ritmurilor de nare, alături de părinţii lor este nevoie de pace, de un toată convingerea, cu gîn-
cantităţi cît mai mari de extracţie, preliminate pen — oameni ai adîncurilor —, climat de linişte şi sigu
cărbune, pentru a-şi în Carîerci tru anul 1984. Acest fapt zeci de fii şi fiice ale a- ranţă, pe care acumulările (Continuore in pag. o 2-ai
deplini sarcinile de plan şi Cîmpu lui Meag demonstrează că planul la
a-şi realiza stocurile de re producţia de cărbune poate
zervă în vederea traversă susţinută cu cîteva cifre fi depăşit printr-o mai bună
rii perioadei de iarnă. exacte de către, şeful bi organizare a muncii, prin
Cu planul anual înde roului plan al exploatării, folosirea completă a tim
plinit încă din a doua de subjngiricrul.' Gheorghe pului de lucru şi a utila
cadă a lunii septembrie, Krausz. jelor din dotare. Tot în acest,
Cariera Cîmpu lui Ncag se fel a putut fi înlăturat şi
situează pe un loc de — Dacă în luna septem un impediment din calea
frunte între unităţile fur brie realizam o medie zil producţiei record — desco-
nizoare de cărbune cocsi- nică de 1 797 tone cărbune, perta.
ficabil din Valea Jiului. în prima decadă a lunii — In lunile august şi
Raportîndu-ne deci la a- octombrie, zilnic, am mai septembrie, spunea ingine
rul Nicolae Vucan, am
făcut un efort mai mare
Soorirea productivităţii muncii-o la descopertă, asigurînd pe
această bază un plus de
pirghie eficientă In îmbunătăţirea rezervă de cărbune. Astfel
se pot explica şi mediile
zilnice pe care le-am rea
calitătn activităţii economice lizat. Totuşi, în acest ultim
trimestru, va trebui să ne
„In perioada trecută din elocvent al ritmurilor de DORIN CORPADE
acest an, activitatea desfă creştere a productivităţii
şurată de întregul nostru co ni-1 oferă activitatea din a- (Continuare in pag. o 2-a)
lectiv de muncă s-a înscris telierul de turnare lingo- C.T.E. Mintia. Aspect din camera de comandă.
in parametrii calitativi şi tiere — productivitatea
cantitativi stabiliţi prin muncii a fost depăşită sis - e
plan" — aprecia, în finalul tematic cu . 3,2—4,1 pro CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
discuţiei, inginerul Bogdan cente. La sectorul de piese 0 nouă cantină-
David, şeful atelierului tur turnate din neferoase, de ' ' ' • ■ - •• ' '
nătoria de oţel. asemenea, se înregistrează restaurant
Afirmaţia îşi are supor depăşiri cuprinse între 2,8
tul faptic în realizările în şi 5,7 procente. La ordinea zilei: Recoltarea culturilor furajere,
registrate în secţia turnă Este important de aflat în centrul municipiu
torie din cadrul Combina ce resurse au avut Cei de efectuarea arăturilor adinei, pregătirea fermelor lui Petroşani, în imedia
tului Siderurgic Hunedoa la turnătorie pentru a-şi ta vecinătate a comple
ra. La nivelul secţiei exis spori productivitatea mun xului comercial „Her-
tă un plus de producţie de cii, deoarece dotările din zootehnice pentru iarnă! mes“, I.C.S.A.P. Petro
aproximativ 200 tone. El i secţie, utilajele de produc După încheierea culesu minică şi luni o formaţie cheiat la C.A.P. Orăştie, şani a dat, de curînd,
fost obţinut în condiţiile în ţie nu sînt realizări de ul lui la porumb şi a însă? alcătuită din 10 tractoare Turdaş şi Beriu. Mai sînt în folosinţă o nouă-can-
care cererea de piese tur timă oră, deci nu poate fi mînţării griului, campania a efectuat arăturile pe o doar suprafeţe mici do tină-restaurant. Calităţii
nate din oţel, fontă şi ne vorba de un salt al pro agricolă de toamnă conţi? mare suprafaţă de teren. eliberat la Orăştioara de lucrărilor de construc
feroase este din ce în ce ducţiei pe seama înnoirii nuă cu recoltarea culturii Ogorîrea se desfăşoară în Sus, Ocoliş şi Sibişel. ţie aparţinînd T.C.H.
mai mare în combinatul fondurilor fixe. lor furajere şi cu efectua ritm din ce în ce mai Deva, se adaugă, din
hunedorean. Acest lucru — Intr-adevăr, ne spu rea arăturilor adinei de O altă lucrare de mare plin, calitatea deosebită
dovedeşte că la nivelul sec nea inginerul Bogdan Da toamnă, cu punerea la importanţă actuală este in-
toarelor şi atelierelor s-au vid, tot ce am putut rea punct a incintelor zooteh C.U.A.S.C. Orăştie silozarea culturilor furaje a meniurilor pregătite
luat măsuri adecvate pen liza în domeniul ■ producti nice în vederea începerii re. La Asociaţia Economi aici. La etaj, acolo unde
tru aprovizionarea tehnico- vităţii muncii s-a înfăptuit stabulaţiei animalelor. că Intercooperatistă de la se află amplasată canti
materială ritmică, pentru cu forţe proprii. Neputînd în Consiliul Unic Agro înalt şi în alte unităţi Beriu, mecanizatorii Miruţ na cu linie de autoser
utilizarea la maximum a •efectua o înnoire a fondu industrial Orăştie, conduce agricole din zonă — Dineu Zurleanu, Gruia Badea, vire, zilnic, 600 de per
capacităţilor şi a spaţiilor rilor fixe, din cauza unor rile unităţilor agricole sînt Mare, Jeledinţi, Mărtineşti Ilie Bloca şi Cornel Vines-
de producţie. Mai trebuie cheltuieli mult prea mari, preocupate de efectuarea şi altele. La C.A.P. Orăş cu lucrează la adunarea şi soane au la dispoziţie
să precizăm că pentru a noi am trecut la moderni în cele mai bune condiţii tie s-au ogorît deja 40 ha. depozitarea ultimelor can 20—25 de meniuri boga
exista o deplină concordan zarea unora prin interme în acelaşi timp, se lucrea tităţi de porumb siloz. te şi diversificate, com
ţă între cerere şi ofertă, diul ; mecanizării. Şi tot ce a lucrărilor la care ne-am ză la eliberarea completă Pînă la ora actuală, A.E.I. puse din 7—8 ciorbe şi
în strategia realizării sar am modernizat s-a realizat referit. La C.A.P. Orăş- a câmpului de cocenii de Beriu a depozitat 400 tone
cinilor de plan, un loc a- numai prin autodotare. Ve tioara de Jos, sîmbătă, du- porumb. Lucrarea s-a în- porumb siloz, lucrarea fiind supe, 12 feluri doi,
parte l-a ocupat şi îl ocu chimea unor utilaje, multe practic încheiată, iar for deserturi şi gustări.
pă creşterea productivităţii le' operaţii executate ma maţia de mecanizatori ui De asemenea, în ca
-
muncii. nual strangulau fluenţa mind să fie deplasată la drul aceleiaşi cantine-
In nici o lună de activi procesului tehnologic. Spre C.A.P. Sibişel.
tate din acest an, produc exemplu, ajungeam într-o în toate unităţile se a- restaurant, la parter, se
tivitatea muncii nu s-a si fază cînd turnam tot şi nu fiilig propie de final pregătirile află amplasată o bine
tuat sub nivelurile planifi mai aveam în ce forma. în vederea începerii sta aprovizionată unitate de
cate. Dimpotrivă. Referin- Pentru a . descongestiona' 1 bulaţiei animalelor. Secto rotiserie-gospodărie.
du-ne la . rezultatele obţi fluxul în acest an am, ge rul zootehnic al C.A.P.
nute, putem arăta că la neralizat în turnătoria de Sibişel este în prezent bine Programul de funcţio
piesele turnate din oţel, oţel utilajele de formare. pus la punct. Adăposturile nare non-stop (7—21,30)
productivitatea muncii a Acestea reduc timpii inac au fost curăţate şi spoite, asigură locuitorilor mu
fost realizată în proporţie tivi. Tot în această peri alimentarea cu apă func nicipiului servirea atît
de 101,5—103,1 la sută; la oadă am executat cu forţe ţionează în bune condi-
cele turnate din fontă, pro a unor meniuri calde,
ductivitatea a fost şi mai C. DORIN TRAIAN BONDOR cît şi aprovizionarea cu
La A.E.I. Beriu, Miruţ Zurleanu şi Uie Bîldea lucrea
mare — Intre 102,4 şl 106,2 ză Ia însllozarca cocenilor do porumb. produse semipreparate.
la sută. Un alt exemplu’ (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a)
