Page 58 - Drumul_socialismului_1983_10

1

J>ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 066

ROMÂNI A«CEAUŞESCU «PACE! leorman şi Adriana Radu- Recoltarea culturilor
canu, din Bucureşti. (Mir-
cea Diaconu). furajere, efectuarea
„OMAGIU LUI CRIŞAN"
•
Minerii Âninoasei subscriu cu hotărîre şi • „LUCEFERI DE ME­ — sâptămîna cultural-educa- arăturilor adînci 11.00 Telex
Alman
11.05
tlvă organizată de Consiliul
Dublul
Comunal de Educaţie Poli­
TAL — 83". Sîmbătă şi du­ tică şi Cultură Socialistă (Urmare din pag. 1) 11.35 Ultimii
fermitate ia Apelul pentru pace şi dezarmare minică Clubul „Siderurgis- Ribiţa şi-a desfăşurat cea 12.20 Publici
Momet
12.25
tul“ din Hunedoara a găz­
de-a Vil-a ediţie. La cămi­
duit cea de a Vlll-a ediţie nele culturale săteşti au avut Ionela
Voinici
loc seri de întrebări şi răs­
Desene
(Urmare din pag. 1} toare a întregului colectiv scoate cărbunele — lumina a festivalului-concurs de punsuri, dezbateri pe teme ţii. Toată incinta este 12.35 vestiri
de a trăi într-o lume a pă­ şi căldura patriei. Iată de muzică uşoară „Luceferi ale politicii interne şi exter­ bine pusă la punct, fura­ verde"
cii şi dreptăţii, a egalităţii ce şi nouă, oameni ai mun­ de metal“. Organizat de ne a partidului şi statului Telex
dul şi fapta la nobilele ini­ cii de la mina Aninoasa, Uniunea Sindicatelor din nostru. Duminică, în satul jele fiind depozitate cu 10.00 Lauret
16.05
ţiative în favoarea păcii, şi frăţiei între popoare. ne-a mers la inimă, aseme­ Metalurgie şi Industria Con­ Crişan, în preajma casei- multă grijă. luiui I
pe care le promovează cu Adunarea » cunoscut strucţiilor de Maşini, Consi­ muzeu, un numeros public a La Complexul de vaci rea Ri
participat Ia manifestările de
strălucire Minerul de O- înălţătoare momente de nea unei luminoase făclii liul Judefean al Sindicatelor închidere a săptămînii cul­ cu lapte de la Beriu am 10.25 Clubul
a speranţei şi optimismu­
17.00
Viaţa
noare al ţării". patriotism, de totală anga­ lui Apelul pentru dezarma­ şi beneficiind de un sprijin turale. De un real interes stat de vorbă cu Liviu români
în numele femeilor jare, de elan revoluţionar re şi pace adoptat de adu­ substanţial din partea or­ s-a bucurat simpozionul „Pe Găldeanu, şef de fermă 17,50 1 001 d
Horia,
lui
răscoalei
urmele
din întreprindere, Daniela pe tot parcursul prezentă­ narea reprezentanţilor or­ ganizaţiilor sindicale şi de Cloşca şi Crişan", realizat cu zootehnică : 20.00 Telcjur
Sicoe, preşedinta comisiei rii t e l e g r a m e i adre­ ganizaţiilor de masă şi ob­ tineret din municipiul Hu­ concursul profesorilor roa- — In această vară s-au lor)
de femei, a spus: „Alături sate tovarăşului NICOLAE nedoara, festivalul, la care chim Lazăr, Olimpia Palama- efectuat lucrări pentru 20.20 nomie Actuali
şl
riu,
Vîrtopeanu
Marla
de milioanele de femei CEAUŞESCU, în care, prin­ şteşti şi ai celorlalte orga­ au participat 25 de con­ Vasile Ionaş, după care for­ trecerea de la stabulaţia 20.35 Videotc
ale
componente
nizaţii
muncitoare şi mame din tre altele, se subliniază : Frontului Democraţiei şi U- curenţi din Bucureşti, Bra­ maţiile artistice ale cămine­ liberă a animalelor la nală (<
întreaga ţară, dorim ca „Prin grija părintească nităţii Socialiste. şov, Bacău, Alexandria, lor culturale din Ribiţa, sistemul legat. Două graj­ 21.05 Munca,
Dumbravă de Jos şi Crişan
toţi copiii noştri să creas­ a partidului, a dumnea­ din alte centre muncito­ au susţinut, pe scena din duri au fost modificate în bunăsti
că fi’umoşi şi sănătoşi, să voastră personal, mult iu­ Vă asigurăm, încă o da­ reşti ale ţării, a oferit mo­ aer liber, un apreciat spec­ acest sens. La ora actuală 21.20 Teatru
înveţe, să se bucure de un bite şi stimate tovarăşe tă, mult iubite tovarăşe mente de reală satisfacţie tacol. lucrările sînt terminate. zirea li
William
viitor luminos. întindem Nicolae Ceauşescu, noi, mi­ Nicolae Ceauşescu, că ne numerosului public prezent • EXPUNERE. „Momente Maternitatea şi staţionarul (prima
braţele noîstre de mame nerii Âninoasei, aidoma tu­ vom face şi în continuare, la această pe deplin reuşi­ semnificative din lupta ma­ au fost curăţate şi spoite, 22.20 Cîntă 1
şi soţii pentru a le uni cu turor oamenilor muncii în mod exemplar datoria, tă manifestare artistică. selor populare hunedorene ca şi celelalte adăposturi 22,30 Telejur
lor).
pentru înfăptuirea Unirii de
ale tuturor mamelor şi so­ din întreaga ţară, trăim o muncind şi acţionînd în Juriul, format din cu­ la 1 Decembrie 1918“ a fost de altfel.
ţiilor din întreaga lume, epocă nouă, beneficiind de spirit revoluţionar pentru noscuţi compozitori, muzico­ tema expunerii susţinute de — Ce stoc de furaje are
care nu au dorinţă mai condiţii de muncă şi viaţă creşterea producţiei de logi, oameni de cultură şi prof. Maria Vîrtopeanu la asociaţia ?
fierbinte ca aceea de a fi dintre cele mai bune. Toc­ cărbune, pentru ca glasul artă, a desemnat pe cei Şantierul nr. 6 instalaţii al
T.C.H., lotul 62.
lăsate să-şi crească în li­ mai de aceea, nouă ne este de pace al României socia­ mai buni: Gabriela Flores- — Aproape 780 tone fîn,
nişte şi pace copiii". dragă pacea mai presus de liste să se facă auzit cu şi cu, din Hunedoara (locul I), • „TOAMNA MUZICALA 2 554 tone siloz şi 600 tone
îşi
BUCUREŞ'
Aceleaşi sentimente de orice şi nu avem ideal mai mai mare putere în în­ Florin Pirvu, din Alexandria HUNEDOREANA" de-a des­ grosiere. Recent s-a în­ dlojuraal;
chide,
IlI-a
cea
joi,
profund umanism, de fior arzător, mai scump, aspi­ treaga lume". (locul II), Rica Zinzar, din ediţie. Prestigioasa manifes­ cheiat recoltarea porum­ de onoare
patriotic, revoluţionar a raţii mai înălţătoare decît In aceeaşi atmosferă în- Vrancea (locul III) şi Emi­ tare spirituală a cetăţii si- bului şi florii soarelui se­ Revista pre
răzbătut şi din cuvintele de a trăi în linişte, de a sufleţitoare, participanţii la lia Savu, din judeţul Mu­ derurgiştilor, organizată de mănate în cultură dublă. rui melodii! !
de
ştiri;
Casa de Cultură şi Comitetul
inginerului Petru Her, ale ne creşte cu demnitate co­ adunare au adresat un me­ reş (locul IV). Au obţinut Municipal al U.T.C. Hune­ O problemă nesoiuţiona- ascultătorilo
tînărului Nicuşor Rebegea piii sub soarele libertăţii, saj celei de-a 38-a sesiuni menţiuni Mihaela Petcules- doara se anunţă deosebit de tă încă este cea a îngriji­ de ştiri; 10,i
şi ale Iui Iosif Guran, ilus- de a ne vedea de munca a Adunării Generale a cu, din Mehedinţi, Lila bogată în manifestări care, torilor. La A.E.I. Beriu s-a na tinereţii
timp de patru zile, se vor
trînd cu fidelitate întrea­ noastră bărbătească din a- O.N.U., precum şi scrisori desfăşura la Castelul Corvi- terminat recent construcţia 10,20 Din ci
şurile
pop
ga simţire, dorinţa arză­ dîncul pămîntului, de a ambasadelor U.R.S.S. şi Neconeşti, din B a c ă u , neştilor şl în amfiteatrul spi­ blocului 'de locuinţe, dar, Mioriţa. Re
S.U.A. acreditate în ţara Gheorghe Lungu, din Te­ talului. cu cîteva zile în urmă era gr? şi fo
noastră. ocupat numai un aparta­ let. ,i şti
foni.,
ment, fiind aşteptaţi să so­ biicitate; pionii
1
sească şi ceilalţi îngrijitori. ştiri ; 12,05
Incintele zootehnice au ritul legii; l
productivităţii muncii fost puse la punct şi la ra folclorul!
premieră
r
C.A.P. Beriu, Jeledinţi, De la 1 la
(Urmare din pag. 1) disciplina muncii, cît şi va noi tipuri de vopsele Mărtineşti şi altele. Bine curioşilor; ]
ştiri; 16,05
disciplina tehnologică. însă, refractare, vom îmbunătăţi gospodărit este şi sectorul iară; 16,15
în situaţia în care se află calitatea şi aspectul de su­ zootehnic al C.A.P. Orăş- lui; 16,20
proprii două planuri încli­ secţia noastră, pentru creş­ prafaţă al produselor rea­ tioara de Jos, Orăştioara mai dreapti
nate pentru încărcarea cu- terea productivităţii mun­ lizate în secţie. în secun­ de Sus şi altele. Lucrările — cîntece; :
ta economic
bilourilor. Se reduce în to­ cii trebuie să ne preocu­ dar, aceste noi tipuri de sînt mult întîrziate la de ştiri; 17,0
talitate efortul fizic, se di­ păm şi mai mult de extin­ vopsele acţionează şi asu­ C.A.P. Dîncu Mare, deoa­ tră; 17,30 A
minuează şi timpul de în­ derea mecanizării. Astfel, pra productivităţii, deoare­ rece Ioan Rugan, şeful de 18.00 Orele
jurnal * p
cărcare. Desigur, aceste ra­ în următoarea perioadă de ce folosirea lor reduce cu fermă, a lipsit din unitate re, pentru
ţionalizări şi modernizări timp, preconizăm montarea mult volumul de manope­ mai multă vreme şi nu s-a zică, ştiri,
nu au condus la subesti­ a două dezbătătoare la tur­ ră reclamat de operaţiile de ocupat nimeni de punerea Radiojurnal
ria pămintu
I.M.C. Bîrcea. Secţia panouri mari. Operatorii prefabri­ marea celorlalţi factori ce nătoria de oţel, care vor dezbatere şi curăţare. ei la punct. La C.A.P. 22.00 O zi î
cate conduşi de subinginerul Iuliu Nicoară execută pereţi contribuie la sporirea pro­ determina o creştere cu 50 Reluăm sublinierea făcu­ Pricaz s-a făcut cîte ceva Bijuterii mi
interiori in casete verticale. ductivităţii muncii. Am pus de procente a productivită­ tă de şeful atelierului tur­ pentru pregătirea stabu- 5.00 Non st
un accent. deosebit pe or­ ţii muncii. Ele nu aduc laţiei animalelor, dar mai
ganizarea .superioară a flu­ doar avantaje în domeniul nătoria de oţel şi anume sînt de reparat uşile şi
că întreaga activitate des­
xurilor tehnologice şi a strict al productivităţii, ci geamurile. Trebuie înţeles
Ultimul trimestru al anului-" procesului de muncă, am se răsfrîng şi asupra efi­ făşurată în secţie s-a în­ de către toţi factorii de ;£!ine
căutat să ridicăm în per­ cienţei activităţii noastre, scris în parametrii calita­ conducere din C.A.P. fap­
tivi şi cantitativi stabiliţi
o perioadă decisivă manenţă nivelul de pregă­ deoarece prelungesc durata prin plan. Este firesc să se tul că vremea este destul DEVA: Cai
tire profesională a perso­ de' utilizare a utilajelor de acţioneze în acest fel deoa­ de înaintată, timpul se ră­ lungă ut
Milia
(Urmare din pag. 1) pentru ultima perioadă a nalului muncitor, a condu­ formare. Sîntem, de ase­ rece realizarea obiectivelor ceşte de la o zi la alta. RA: „.pe
anului, dar, mai ales, pen­ cătorilor proceselor de pro­ în aceste zile calde, cînd Un comandi
tru primul trimestru al ducţie. Ca o reuşită a noas­ menea, preocupaţi de îm­ fundamentale ale orîndui- animalele mai ies la cîmp, grea (Sideri
extindem activitatea la des- anului 1984. In intervalul tră pot considera faptul că bunătăţirea calităţii produ­ rii noastre socialiste sînt trebuie încheiate toate pastia de ai
mul start (
copertă. Iar pentru aceas­ de timp. cît a mai rămas a sporit gradul de discipli­ selor noastre. Utilizînd în nemijlocit legate de cali­ pregătirile pentru stabulaţia PETROŞANI
ta sîntem în căutare de vom revizui şi repara în­ nă în cadrul secţiei — atît procesele tehnologice cîte- tatea activităţii economice. animalelor. (Unirea); M
neşti (7 No
2—3 excavatoare cu cupa tregul parc de utilaje din PENI: Fata
,
,
de cel puţin 2 mc. Conco­ carieră, pentru a le asi­ WAV.^\AVAS^V.^V.V.V.W.V.VA%V.VAVJJAWVVAW.V,W. .W/JWAVW,V.SWJW.V, ,V,V/.'W (Cultural); 1
mitent cu dotarea cu ex­ gura o funcţionare cores­ lord (Lucea:
cavatoare trebuie să se punzătoare, pentru a' nu Intimplări p
asigure un număr cores­ diminua producţia de căr­ „Cum va fi la iarnă aprovizionarea cu legume ?“ Yun San (:
NOASA:
SI
punzător de mijloace auto, bune în perioada anotim­ (Muncitoresi
atît din partea întreprin­ pului rece, care la noi cu­ „Fără probleme“—asigură organizatorii comerţului de profil Cavalerii te
tul);
BRAD
derii de Transporturi Auto prinde întreg trimestrul I. şi apei (Ste
Hunedoara, cît şi din par­ Pe lingă toate aceste RĂŞTIE: Vi
tea combinatului minier. preocupări — de a realiza — Tovarăşe director, du­ gogonele, varză roşie şi (Patria); i
cîntă (Flacă
Avem nevoie zilnic de un ritmic sarcinile de plan, pă cîte am observat cu to­ Convorbire cu tovarăşul TEODOR BERGHIAN, albă, conopidă, ardei gras BAI : Cădi
parc activ de 70—80 auto­ de a asigura (de acum) ţii, în toamna aceasta s-a directorul întreprinderii judeţene de legume şi fructe etc., pe care le-am făcut roman (Cas
basculante. Realizînd des- baze . trainice producţiei făcut simţită pe piaţă o a- pînă acum, arată că o HAŢEG: Dr.
coperta în ritmul impus viitoare, colectivul de devărată bogăţie de le­ legume planificate pentru Am pus la păstrare doar foarte mare cantitate din vedere (Ds
Portretul so
de extracţia de cărbune muncă de la carieră şi-a gume. / consum pe ultima parte 100 tone, dar nu sînt pro­ acestea au fost puse la con­ CALAN : V:
vom asigura o bază trai­ concentrat atenţia asupra — Intr-adevăr. Se poate a anului şi pe semestrul I bleme pentru înmagazina- servare pentru iarnă în gos­ neaţă (Casa
P
nică producţiei anului vii­ îmbunătăţirii calităţii căr­ afirma că s-a făcut o apro­ anul viitor, cantităţile puse rea celor 1 200 tone plani­ podăriile populaţiei. în tri­ SIMBRIA: (Mui
scris
tor. bunelui extras. Din luna vizionare abundentă, cu în vînzare sau înmagazi­ ficate. Tot în circa o săp­ mestrul IV trebuia să pu­ Frontiera (1
Producţia anului 1984, aprilie a.c. calitatea căr­ toate greutăţile pe care le nate pentru iarnă sînt su­ tămînă vom termina şi cu nem în vînzare peste 35 000
aşa cum am aflat de la bunelui a sporit simţitor, avem la preluarea mărfu­ perioare celor de anul tre­ legumele diverse — ridichi, tone de legume. O bună
inginerul Dumitru Albescu, fie ca urmare a puşcării rilor din lipsa mijloacelor cut. gulii, sfeclă roşie etc. Din parte din această cantitate
directorul Carierei Cîmpu şi încărcării selective la de transport. Faptul se ex­ — Vorbind de înmagazi- c.arititatea planificată de a fost deja pusă la dispo­
lui Neag, este mai mare cu punctele de lucru, fie pe plică în primul rînd prin 3 000 tone mere, am însi­ ziţia populaţiei, a consu­
Timpul
pi
51 la sută faţă de cea seama îmbunătăţirii asis­ sporirea contribuţiei jude­ nări am intrat de fapt în lozat 1 025 tone. murilor colective, a locali­ azi, 18 oc
din anul 1983. tenţei tehnice pe schim­ ţului nostru la autoapro- domeniul pregătirii cămă­ — Ce aveţi pus la con­ tăţilor supuse izolării pe Vremea va
— Deocamdată nu avem buri. Totuşi- s-a mai găsit vizionare. Aşa de exemplu, rilor pentru iarnă, subiec­ timp de iarnă. instabilă, cu
probleme. Ritmurile de şi o altă soluţie : în urmă la cartofi judeţul a pro­ tul discuţiei noastre. servare pînă acum în de­ Vor cădea |
pozitele dumneavoastră ?
extracţie sînt de pe acum cu cîtva timp, la punctul dus 70 la sută din ceea ce — Problema aceasta are — 300 tone de legume — Din cele ce ne spuneţi, care vor avi
de aversă. 1
superioare, la nivelul celor de încărcare din gara s-a planificat pentru con­ mal multe aspecte. Mă voi din cele 1000. tone planifi­ tovarăşe director, rezultă titatea de ai
din 1984, a continuat in­ Bărbăţeni s-a mai realizat sum pe trimestrul patru referi la cel ce priveşte cate. Varză vom conserva asigurarea că la iarnă, ca­ 15 1/mp. V
slab la mod
terlocutorul. Planul este un post pentru alegerea din acest an şi stoc pen­ direct activitatea noastră re se apropie, aproviziona­ sificărv temi
întreaga cantitate pe care
pe deplin realizabil. Pen­ sterilului vizibil din căr­ tru semestrul I al anului ca princip al organizator al o produce judeţul, dar nu rea cu legume nu va pune şi nord-vest,
tru 1984 vom deschide încă bune. Datorită acestor mă­ viitor; a produs în întregi­ comerţului cu legume şi probleme. km/oră. Ten
nime vor fi
o microcarieră în zona suri calitatea se situează me necesarul de rădăcinoa- fructe. Am însilozat pînă la nivelul planului. Dacă — în privinţa legumelor 4 şi 12 gr
„E", vom intensifica lu­ peste indicii planificaţi, se, circa 40 la sută din ne­ acum 7 000 de tone cartofi vom avea mijloace de de bază aşa stau lucrurile. maxime î
crările de descopertă în prin. reducerea evidentă a cesarul de ceapă şi aproa­ din cele 8 000 planificate, transport, vom completa Rămîne ca noi, prin unită­ grade.
zona „A“. Deci, capaci­ sterilului din masa căi-bu- pe 80 la sută din necesa­ într-o săptămînă vom ter­ din mutaţii. Vreau să arăt La munte
tăţi de producţie avem asi­ noasă. rul de mere. A produs o mina cu cartofii şi există că din cele 1000 de tone ţile proprii să asigurăm o bilă, cu c
noros. Vor
gurate. Totul depinde de mare parte din legumele posibilitatea de a însiloza planificate la semiindus- mai bună organizare a des­ averse de
dotarea, de utilizarea co­ Există, aşadar, certitudi- destinate industrializării, mai mult decît a fost pla­ trializate, numai 450 tone facerii lor, o servire civi­ peste 1 500 i
respunzătoare a mijloace­ nea că la Cîmpu lui Neag nificat. La ceapă am însi­ reprezintă stocul pentru se­ lizată. De altfel, acestea pot fi şi
lor de încărcat şi trans­ va spori în continuare conservării şi semiconser- mestrul I. După părerea sînt cerinţe permanente ale lapovlţă şi n
va sufla tar
port. Ne străduim încă producţia de cărbune, că vării atît pentru consumul lozat în întregime cantita­ noastră, lipsa acestora de activităţii noastre. cărl de 80—1
de pe acum să menţinem va fi îmbunătăţită mereu intern cît şi pentru export. tea planificată de 1 200 pe piaţă nu se va face vest şi nord
rolog de sc
in bună stare de funcţio­ calitatea cărbunelui ex­ Este de consemnat faptul tone. Insilozarea rădăci- simţită deoarece vînzările Convorbire consemnată de Tuţuriga).
nare utilajele din carieră tras. că la toate sortimentele de noaselor abia a început. de gogoşari, capia, varză, ION CIOCLEI