Page 59 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 59
*ARŢI, 18 OCTOMBRIE 1983 Pag. 3
65 de ani de le îăurirei; statului
/IZ1UNE llll
naţional unitar român
SES23SSaSBi lllll
Popa, care reia prin plon Dacia: Drăguşan — Raitz,
ii familiei jon cu capul pasa lui Vă Vişan, Stredie, Ureche, Bo-
(color) — lăşutean. roş, Albu, Moga (min. 9 —
îpisod Prima unire politică a ţărilor EEZHE
e A arbitrat competent o eliminat), Nenu, Strîmbea
folcloric cu brigadă din Oradea, avînd nu, Neagu (Stoian). (Iacob
odan şi Dan române sub Mihai Viteazul la centru pe I. Barna. Siminie, corespondent).
limate : „Po- MUREŞUL EXPLORĂRI Mureşul Explorări: Baila VICTORIA CĂLAN _
tin Pădurea La sfîrşitu! secolului al Transilvaniei, a părăsit din revenit la domnie. Perspecti DEVA - METALUL — Novac, Ştef, M. Marian,
XVI-lea, premisele unităţii nou Ardealul, lăsîndu-l în lo vele cele mal largi i se OTELU ROŞU Fogoroşi, Vidican (I. Popa), METALUL BOCŞA
ai Festiva- erau reale şi puternice după cul său pe cardinalul Andrei deschideau iarăşi Viteazului, Tirchineci, Ştefănescu, Vă 2-0 (1-0)
ional „Cînta- cum puternică era dorinţa Bathory. care nu renunţase la nimic. 4-0 (3-0) lăşutean, Bucur, Stoica.
niei" generală de unire. Se aştep La fel ca în alte ocazii, şl Totul fu însă trunchiat, în (Voicu Lăzăruţ, corespon în prima repriză, gazdele
ierctului A venit rîndul unei vic dent). au atacat încă din start insis
Iii — „Aripi ta numai înfăptuitorul îndrăz acum Mihai a luat iniţiativa tr-un revărsat de zorî, la 9 torii pe teren propriu con tent şi periculos, dar abia
neţelor aspiraţii, omul cuge intrării în Ardeal. In fruntea august 1601, în tabăra de pe
:ri tului şi faptei curajoase, cu unei părţi a oastei sale, el Cîmpla Turzll. Dar nimic din fortabilă şi frumos obţi MECANICA - DACIA în min. 29 deschid scorul,
(parfial co- noscător al oamenilor şi îm a intrat în Ţara Bîrsei şi, în- ce se săvîrşise nu era pier nută. Publicul a fost mul ORĂŞTIE 1-2 (1-1) cînd Matula a pătruns pe
prejurărilor, al necesităţilor şi groşîndu-şi rîndurile cu secuii dut. ţumit de fazele create şi de riculos în careu şi a fost
a în cco- posibilităţilor. atraşi de promisiunea resta înfăptuind cea dintîi unire victoria care, bineînţeles, „cosit". Bujor a transfor
Mare în şirul marilor domni bilirii lor în vechile libertăţi, politică a ţărilor române, Mi putea fi mai confortabilă, Gazdele, ca de obicei, au mat penaltiul: 1—0. în min.
internaţio- început puternic, dar, tot
r) şi conducători de oşti, genial a înaintat spre apus, făcînd hai Viteazul aducea, în anul de jocul cavaleresc şi ar ca de obicei, ineficace. în 32 şi 34, Miatov şi apoi
i z v o r al în gînd şi acţiune, Mihai Vi joncţiunea la Ţălmaci cu cea 1600, sub autoritatea sa în bitrajul prestat. min. 9, Moga, de la Dacia, Mravuşca ratează majora
teazul a înţeles mai bine de- laltă parte, care trecuse tregul teritoriu al vechii Da Meciul a fost abordat din este eliminat pentru lovi rea scorului.
. : „Imblîn- cît înaintaşii săi imperativele munţii pe la Turnu Roşu. în cii. Acţiunile următoare, în start cu dorinţa de a în în repriza secundă jocul
rătnlcei" do cheia conturile golaveraju rea adversarului, după ce are acelaşi aspect: gazdele
hakespeare vremii, a intuit direcţiile de fruntarea dintre cele două făptuite de el reprezentau fluierase arbitrul. Treptat,
rte) dezvoltare a societăţii. oşti — a Iul Mihai şi a car gîndirl şi practici care vizau lui cît mai repede, astfel meciul se echilibrează. în atacă necontenit dar oas
i Fctreuş Mihai venise cu alai de la dinalului - a avut loc la Şe- înfăptuirea şi întărirea uni că în min. 3 Vălăşutean in min. 30, Nenu execută o peţii se apără supraaglo
(parţial co- Poartă să se aşeze în scau limbăr, în 28 octombrie 1599. tăţii politice a ţărilor româ terceptează, pasează înapoi lovitură liberă de la circa merat, scăpînd însă pericu
nul Ţării Româneşti, în no Bătălia a fost aprigă şi de ne. In felul acesta el a rea scurt lui TirchinecI şi a- 35 m lateral, şi Ureche — los pe contraatac, în min.
iembrie 1593, într-un mo cisivă. In urma victoriei ob lizat tot ce se putea în con cesta, cu un şut pe jos, scăpat de sub supraveghe 70, şi numai intervenţia de
ment în care ţările române ţinute, Mihai, însoţit de un diţiile vremii aceleia, pe care deschide scorul; 1—0. La rea lui Curteanu — trage excepţie a lui Alexoi face
se aflau într-o situaţie foar mîndru cortegiu, a intrat în le-a folosit cu pricepere şi singura ocazie a oaspeţilor, tare, portarul gazdelor nu ca scorul să rămînă ne
te grea pe plan intern, iar capitala principatului - Alba diplomaţie. Marco şutează din poziţie reuşeşte să reţină, mingea schimbat. în min. 76 şi 77
în Europa dominau raporturi lulia. Referindu-se la acest mo bună la poartă, dar Baila gazdele mai ratează de
: 7,00 Ha- precare de forţă. boxează temerar. Urmează care se plimbă prin faţa două ori prin Matula şi
La panoul ment remarcabil din istoria apărătorilor este introdusă
nuncii; 8,00 La 13 noiembrie 1594, Mi poporului român, tovarăşul ratări sau intervenţii sal în poartă de Strîmbeanu ; Buzdugă şi cînd toată lu
8,10 Curle- hai a declanşat acţiunea de Un moment Nicolae Ceauşescu, secretar vatoare ale portarului oas mea credea că nu se mai
9,00 Buletin eliberare a ţării printr-o răs strălucit al istoriei pete la şuturile lui Vidican 1—0 pentru Dacia. poate întîmpla nimic, in
Răspundem general al Partidului Comu După numai 10 minute, min. 88 se acordă penalti,
0,00 Buletin coală generală împotriva noastre nist Român, preşedintele Re şi „capul" lui M. Marian. Mecanica obţine egalarea
artid, lumi- Porţii. Răscoala se transfor publicii Socialiste România, în min. 11, Vălăşutean prin Ghenu: 1—1. la un henţ în careu, trans
iese corale; mase îndată în război, care este faultat în careu şi lo format de Banc.
ele şl dan- Preîntîmpinînd înapoierea sublinia că unirea vremelnică vitura de la 11 metri este După pauză, Mecanica
lor; 10,40 aducea în aceeaşi tabără a Munteniei, Moldovei şi domină, Dacia trecînd de A arbitrat bine C. Tun-
i de »«no- cele trei ţări româneşti. proiectată de Sigismund Ba Transilvaniei intr-un singur apărată de portarul Bona puţine ori de centrul te soiu (Caracal).
; Sl,f U- Sultanul nu voia însă să thory şi împlinirea planurilor stat feudal centralizat, sub la şutul lui Vidican. Des
.1,05 ', o- lase nepedepsite acţiunile în polono-turceşti, Mihai a in prinderea se realizează to renului, însă cînd a trecut Victoria Călan: Alexoi —
■; ll,35 Pu- conducerea marelui voievod a fost foarte periculoasă, Buzdugă, Mravuşca, Po-
Bulctih de treprinse în iarna 1594—1595 trat, în mai 1600, în Moldo „s-a înscris pentru totdeau tuşi în min. 36: Bucur cen în min. 50 Gherga pierde pescu, Toderiei (min. 75 —
tera şi spi- de către ostaşii luî Mihai Vi va, şi, într-o campanie fulge na cu litere de aur în hro trează şi Stoica reia puter
Din comoa- teazul şi Aron Vodă, domnul rătoare, a învins, lîngă Bacău, nic de la 9 metri: 2—0. în prea uşor o minge de care Rădoi), Mureşan, Bujor,
12,45 Avan- nicul ţării, acest act devenind profită Nenu şi înscrie de Matula, Miatov (min. 77 —
•tv. ; 13,00 Moldovei, îndreptate atît îm forţele lui leremia Movilă, a un simbol strălucit, însufleţt- min. 39, Vidican centrează aproape, aducînd Daciei a- Moţ), Banc, Pintilie.
5,00 Clubul potriva raialelor turceşti de luat Suceava şi a ajuns, la tor pentru toate generaţiile şi Vălăşutean înscrie: 3—0.
Buletin de la Dunăre, cît şi asupra re 18 mal, pe domnul fugar sub Repriza se încheie în for vantaj: 1—2. La juniori: Victoria —
sică popu- care au aspirat spre consti în min. 75, Staicu a ra Metalul 4—I. (Tlberiu Mîn-
ul medicu- giunilor de dincolo de Du zidurile Hotinului. tuirea statului unic naţional". ţă, dar scorul rămîne ne tat o lovitură de la 11 m drescu, corespondent).
ru o lume năre. Astfel, în vara anului Mihai se putea intitula a- schimbat, pînă în min. 48,
mai bună 1595, Sinan Paşa, care co Datorită unei conjuncturi cînd Vălăşutean face sla pentru Mecanica. Gazdele
Radiogaze- cum, ca nici unul dintre îna internaţionale nefavorabile, mai irosesc o ultimă oca SELECŢIE LA
?,00 Buletin manda o mare oştire tur intaşii săi, domn al Ţării Ro actul patriotic şl eroic al lui lom pe dreapta (a fost foar zie de a aduce . egalarea,
litica noas- cească, venea împotriva Ţă mâneşti, al Ardealului şi Mol te bun, poate cel mai bun F.C. CORVINUL
nţa radio ; rii Româneşti. La 23 august dovei. O mare perspectivă Mihai Viteazul a dăinuit un de pe teren şi sperăm că în min. 80, cînd trei jucă F.C. Corvinul Hune
: *■ Rad i o - timp scurt. Dar el a rămas laudele să-i prindă bine) — tori se invită reciproc să doara organizează se
i dezarma* 1595 a avut loc bătălia de istorică se deschidea, care, în conştiinţa posterităţii ca şuteze.
: 19,00 Mu la Călugăreni, unde Mihai a împlinindu-şi atunci făgădu centrează şi Ştef îndepli lecţie la fotbal, pentru
ică; 20,00 aşteptat oştirea otomană, bă ielile, ar fi schimbat nu nu un simbol al dreptului de u- neşte o formalitate în a A arbitrat slab D. Ta- copii născuţi după 1 au
10 Memo- nitate şi independenţă a ţă pune „latul" la minge şi pelca (Craiova). gust 1967 şi 1968.
romănesc; tălie care s-a transformat mai viaţa poporului român, rilor române, dominînd toate Selecţia are 10c în
oră; 23,00 într-o strălucită biruinţă ro ci şi condiţiile politice ale scorul devine 4—0. Posi Mecanica: Muşat — Ste-
le; 23,25— mânească. dezvoltării unei întregi re planurile politice, militare, bilităţi de mărire a scoru rie, Gruber (Staicu), Bo- fiecare marţ» şi joi, Ia
îuzical. culturale, diplomatice ale ma lui au în continuare, pe dea, Curteanu, Crişan, Bă- orele 14,30, la stadionul
Victoria de la Călugăreni giuni a continentului. rilor voievozi ce i-au urmat.
a marcat doar începutul vic Din Moldova, Mihai a fost Testamentul politic, iscălit de rînd Mircea Marian — şut da, Ghenu, Cistian (min. 59 „Corvinul".
toriilor antiotomane şi a ac nevoit să se întoarcă în Mihai Viteazul cu jertfa sîn- peste bară, Stoica — şut — eliminat), Oprescu (Stan Prezenţa copiilor, cu
ţiunii de unificare a celor Transilvania, pentru a înfrîn- gelui său, a amplificat gîn- puternic pe lîngă bară, I. ca). echipament sportiv.
trei ţări române. Au urmat ge o răscoală a nobilimii ar direa şi fapta generaţiilor ur
eliberarea Tîrgoviştei şi a delene. înfruntarea cu oştile
li de cursă Bucureştiului şi cucerirea mătoare, stimulînd dezvolta
’ ” mnul nobililor răsculaţi, ajutaţi de rea conştiinţei de neam, nă
10i )A- punctului de sprijin turcesc generalul George Basta, a zuinţa de unire şi indepen
(Fi„ a) ; de pe malul nordic al Du m jS JM IM
:ntru apa nării, cetatea Giurgiului. avut loc la 18 septembrie denţă naţională a poporului
ul); Pră- 1600, la Mirăslău. In urma u- român.
rta); Ulti- Intre timp, în toamna a- „Pohta" aprigă a lui Mihai Metalul Hunedoara -
ructorul) ; nului 1595, polonezii au in nei greşeli tactice, Mihai a Suiorul Baia Sprte
fe expresa stalat în Moldova ca domn pierdut bătălia. Viteazul se va dovedi, în cele
i la Costi- din urmă, a fi fost aceea a ' 31-20 (18-10)
ie); LU- pe leremia Movilă, acţiune Cu oşti noi şi în tovărăşia jstoriei înseşi.
vinde flori ce ştirbise frontul românesc. Iui Basta, Mihai s-a înapo
AN: Micul La aceasta se adăuga şi iat în Ardeal unde, la 3 au MIRCEA DAN LAZÂR Şi în această întîlnire pe
; LONEA: muzeograf, teren propriu, handbaliştii
ntele Tien faptul că în martie 1599, Si- gust 1600, la Gorăslău, l-a hunedoreni au confirmat
ul); ANI- gismund Bathory, principele înfrînt pe Sigismund Bathory, Muzeul Judeţean Deva
temporară evidentul progres în rare
JRICANI ; se află, ei dominînd cate
(Retcza- goric întîinirea, de la un
ba focului capăt la altul. Deşi pai te-
îoşic); ci DIVIZIA B 3 DIVIZIA C 8
ul din Oz nerii de întrecere s-au do
cowboy, vedit a fi foarte tenace si
3EOAGIU- Rezultate : Poli. Timişoara — Minerul Lu- Rezultate : Minerul Şt. Vulcan - Minerul Fază din meciul Mureşul Explorări — Metalul Oţelu
imperiului peni 3-0; Armătura Zalău — Rapid Arad 1-1; Anina 1-0; Construct. Timiş. — U.M. Timiş. Roşu. Foto : IOS1F GRCNNER bătăioşi (în spiritul regula
cultură) ; mentului), ei n-au putut
: la prima Metalurgistul Cugir — C.S.M. Reşiţa 2—0; Glo 1—2; Victoria Călan — Metalul Bocşa 2-0; opri iureşul hunedorenilor,
BRAZI : ria Reşiţa — „U" Cluj-N. 0-1; Steaua C.F.R. Mureşul Explorări Deva — Metalul O. Roşu
victorului; Cluj-N. — Someşul S. Mare 5-0; Olimpia 4—0; Minerul M. Nouă — Minerul Ghelari MINERUL CERTEJ - MINERUL ANINOASA care, avînd în Husu (8 go
le dimi- luri înscrise), Bereeanu şi
cultură) ; S. Mare — Minerul Cavnic 3—2; C.F.R. Ca 4-2; Mecanica — Dacia Orăştie 1—2; Mine 2-0 (1-0) Popenmayer (cîte 7 goluri),
de manu- ransebeş — C.F.R. Timişoara 2—0; U.T.A. — rul Certej — Minerul Aninoasa 2-0; Mine principalii realizatori, au
! ILIA t Ind. sîrmei C. Turzii 3-0; Minerul Motru — rul Paroşeni — Minerul Oraviţa nu s-a jucat.
a). Joc de factură modestă, blează întreaga apărare şi obţinut o nouă şi pe de
Aurul Brad 2-2.
C L A S A M E N T U L cîştigat pînă la urmă de înscrie cu subtilitate pe plin meritată victorie iu
C L A S A M E N T U L gazde, care au pus stăpî- lîngă portar. Surprinzător, actualul tur al diviziei li.
1.Mureşul Explorări 8 6 2 0 17- 6 14 nire pe joc, dar care au ocaziile de gol apar spre Duminică, 23 octombrie
1. C.S.M. Reşiţa 9 7 0 2 18- 7 14 2.Minerul Paroşeni 7 4 2 1 13- 9 10
2. Poli. Timişoara 9 6 1 2 28- 9 13 3. U.M. Timişoara 8 4 1 3 15- 9 9 ratat ocazii deosebit de sfîrşitul meciului. Min. 63: a.c., în ultima partidă pe
1 pentru 3. „U" Cluj-Napoca 9 6 0 3 17- 6 12 4. Construct. Timiş. 8 3 3 2 13- 9 9 clare. Totuşi, în min. 9, Ceauşu, din lovitură liberă, teren propriu, bunedorenii
e 1983 : 4. Metalurg. Cugir 9 4 2 3 14- 9 10 cei care au ocazia rarisimă expediază mingea în bară; vor avea de înfmntat un
ii treptat, 5. Dacia Orăştie 8 4 1 3 10- 9 9 de a deschide scorul sînt min. 70: Boc ratează de la adversar mult mai puter
înnourat, 5. Aurul Brad 9 4 2 3 17-14 10 6. Minerul M. Nouă 8 4 0 4 14-12 8 oaspeţii, cînd Doja a scă 3 m singur cu portarul ; nic — Minaur Baia Mare.
imporare, 6. C.F.R. Caransebeş 9 5 0 4 9-15 10 7. Victoria Călan 8 3 2 3 9- 7 8
caracter 7. Minerul Motru 9 4 1 4 14-13 9 pat singur spre poartă şi min. 83: oaspeţii au ocazia în aşteptarea unei întâlniri
euri cân 8. Mecanica Orăştie 8 4 0 4 11-15 8 numai intervenţia salutară de a reduce din handicap, care să constituie un. real
te depăşi 8. Armătura Zalău 9 4 1 4 .9-17 9 9. Metalul Bocşa 8 3 1 4 11- 7 7 a lui Seliuc a împiedicat dar şutul aceluiaşi Doja în- spectacol sportiv şl a unui
va sufla 9. C.F.R. Timişoara 9 4 0 5 16-16 8 10. Minerul Certej 8 3 1 4 15-15 7 deschiderea scorului. Tre tilneşte bara.
:u inten- 10. Minerul Cavnic 9 4 0 5 10-11 8 11. Minerul Şt. Vulcan 8 3 rezultat care să ofere mo
din Vest 11-12. Ind. sîrnVei C. T.9 4 0 5 8-12 1 4 9-11 7 ziţi la realitate, localnicii O victorie meritată a gaz tive de satisfacţie supor
la 40—60 8 12. Minerul Ghelari 8 2 3 3 9-14 7 iniţiază cîteva acţiuni de terilor echipei hunedoreni',
irile mi- 11-12. Olimpia S. Mare 9 4 0 5 15-19 8 13. Minerul Aninoasa 8 2 2 4 8-12 6 toată frumuseţea, ca în delor, într-un meci de de
îse între 13. Someşul S. Mare 9 4 0 5 14-20 8 14. Minerul Oraviţa 7 3 0 4 8-13 6 plină sportivitate şi fără le dorim mult succes.
iar cele 14. Gloria Reşiţa 9 3 1 5 8-10 7 min. 20. Bicu trimite o pa probleme pentru arbitrul •k
0 şl 15 15. Metalul O. Roşu 8 3 0 5 7-16 6 să în diagonală, la funda Pe terenul „Constructo
15. U.T. Arad 9 3 1 5 12-15 7 V. Marcu, din Cluj-Napoca.
16. Minerul Anina 8 2 1 5 8-12 5 şul Moldovan, urcat în a- rul", duminică, 16 octom
,e insta 16. Minerul Lupeni 9 3 1 5 7-11 7 tac, centrarea acestuia este Minerul Certej: Seliuc —
lai mult 17. Rapid Arad 9 2 2 5 6-21 6 Etapa viitoare: Minerul Aninoasa — Mine- Moldovan, Mateş, Micules- brie a.c., echipa feminină
ploi şi rul M. Nouă; Minerul Certej — Minerul Pa fructificată spectaculos cu de handbal a Clubului
, iar la 18. Steaua C.F.R. 9 4 0 5 15-12 4 capul de către Boc. Cel cu, Rebegilă, Bicu, Ceauşu, Sportiv Şcolar Hunedoara
ipitaţiile Etapa viitoare: „U“ Cluj-N. — Min. Cavnio; roşeni; Dacia Orăştie — Minerul Şt. Vulcan; Puiu (min. 24 — Dunai- a întrecut cu scorul de
irmă de C.F.R. Caransebeş — U.T.A.; Armătura — Ind. de-al doilea gol, poate cel treasă), Boc, Jigmon (min.
s. Vintul Minerul Oraviţa — Victoria Călan; Metalul mai frumos, este opera ce 39—15 (19—8) echipa C.S.Ş.
ntensifi- sîrmei C.T. ; Rapid Arad — Steaua C.F.R. ; O. Roşu — Mecanica Orăştie; U.M. Timi 77 — Halga), Stoica. Sebeş, cele mai multe punc
'oră din- C.F.R. Timiş. — Metalurg. Cugir; Minerul Lu- lui mai bun jucător din La juniori: Minerul Cer
(Meteo- şoara — Minerul Ghelart; Minerul Anina - teren în acest meci — Bicu. te pentru gazde fiind în
Liana peni — Minerul Motru; Olimpia S. Mare — Mureşul Explorări Deva; Metalul Bocşa - tej — Minerul Aninoasa scrise de Cristina Popa (14
Poli Timişoara; Aurul Brad — Gloria Reşiţa ; Recuperînd o minge la 35 6—2. (C-tin Moldovan, co goluri), Kast Erica (81 si
C.S.M. Reşiţa — Someşul S. Mare. Construct. Timişoara, m de poarta oaspeţilor, dri respondent). Siito Estera <4}. (HI. 8>.)